2,299 matches
-
orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică și uniformă a pașilor în mers și alergare, imprimată prin diferite modalități de semnalizare sonore ca: numărătoare, bătai din palme, fluier, etc. Din punct de vedere al complexității mișcarea poate fi: a) Mișcare simplă. Act motric cu solicitare neuromusculară redusă alcătuit din unul sau câteva elemente structurale efectuate de obicei într-o singură direcție, cu un lanț cinematic elementar. b) Mișcare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
școli: În jurul fiecărui amfiteatru al școlii va fi un parc conținînd, la întîmplare, plantele și arborii țării, mai importanți chiar decît monumentele... Pereții interiori ai școlii vor fi zugrăviți cu figurile regilor-copii și cu tablouri religioase. În acest peisaj idilic, fluierele și flautul înlocuiesc clopotul care anunță schimbarea orelor, în vreme ce lecțiile vor fi transpuse în versuri și muzică... Cărțile, afară de cele clasice, și mai ales tocurile, cerneala și hîrtia vor fi înlăturate; rămîne învățămîntul cu voce tare. În "școlile patriei", emulația
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Într-o monadă: „Eu n-am să mor, desigur, niciodată, Căci simt În mine toate câte sunt... Tresar În sânge câte-au fost În lume Și cele câte Înc-ar să mai fie.” Într-o altă plachetă Ereditate găsim Baladă pentru fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Al Manath (zeița destinului, a norocului), Al Uzzah (Steaua Dimineții sau Venus). Si'La sunt diavolițe care, în folclorul arab, prind călătorii și se joacă cu ei precum pisica cu șoarecele. Îi ispitesc pe bărbați cu aur, le cântă din fluier și-i face să danseze până la epuizare, până la moarte. Și ele, la rândul lor, sunt vânate și devorate de lupi. Zuleika, în tradiția islamică turco-persană, era fiica lui Taymus, regele Maghrebului, regiune din Africa de Nord. Odată, i-a apărut în vis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apă limpede, vreun crâng, vreo dumbravă, un deluleț, un munte, d. Sarsailă, ca să fie înalt, îl vezi că e numai trăsnete și plesnete, numai urlete și vaiete; apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor - o tabără sângeroasă, fluierul - o trâmbiță d-ale mari; e numai grozăvii și potoape d. Sarsailă. Când e dumnealui trist sau melancolic, e numai foc și inimă albastră, - cu toate că mai niciodată nu e trist, dar zice așa, că e al dracului: știe să se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e un veritabil document pentru arhiva sonoră a perioadei de la începutul secolului al XX-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cîntece/ arii populare („Pentru tine, Jano”, „Două fete spală lînă”, „Am un leu și vreu să-l beu” etc.) 4. Ultimele două citate sînt dintr-o singură frază a „Impresiilor de roman”: „Deodată, o tobă repetînd o cadență andante, apoi fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în parloar, Hearn încearcă să explice de ce a luat obiceiul bizar de a imita șuierăturile vapoarelor: "De alte melodii nu prea avea idee - nici de cântecele hamalilor, nici de sunetul de banjo 61. Lungile ecouri de chemare ale vaporului și fluierele patrulelor de noapte - într-adevăr, sunetele cele mai familiare dintre toate pentru cei care trăiesc pe taluzul digului - formează singurele acorduri melodioase din mica lui lume muzicală" (11). Așadar, este vorba de oportunitatea refuzată și nu de diferența rasială. Însă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și bîlciurile de veche
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și bîlciurile de veche tradiție, atrag atenția turiștilor și În numeroase cazuri se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lac de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cartierul Ioșeni; - punct de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sta în putere, sunt convins că domnul Talpalaru ar reintroduce de urgență, în tabăra de la Eforie Sud, regulamentul din vremea când mergeam eu acolo, și când tabăra se numea "Cravata Roșie": atunci ne roteam precum frigăruile pe jar, în cadența fluierului, câte 15 minute pe burtă, apoi pe o coastă, apoi pe spate, iar în apă se intra pe detașamente, pe rând, sub supraveghere strictă. Deși, recunosc, nu a fost vreodată măcar gândul că un copil s-ar fi putut îneca
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suedeză, ale unor scriitori români, precum cele din Nicolae Gane, Ion Slavici, Panait Istrati, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. Prima apariție peste hotare a volumului de poezii Plugul și fluierul, scris de Lucian Blaga, a fost în traducere finlandeză. În 1935 profesorul V. J. Mansikka edita Romania maa ja kansa (România, oameni și locuri). S-a manifestat un interes crescut și pentru teatrul românesc, punându-se în scenă opere aparținând
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Ion Stăvăruș, Turku, 1986. Bădărău, Julius-Caesar, Ressu, traducere de Gloria Bădărău-Heikkilä și Mikko Heikkilä, Turku, 2006. Bălan, Ioanichie, Isä Cleopan elämä (Viața părintelui Cleopa), traducere de Matti Sidoroff, Jyväskylä, Valamon luostarin, 2008. Blaga, Lucian, Aura ja huilu (Plug și fluier), traducere și cuvânt înainte de Martti Larni, selecție și prefață (în limba finlandeză) de Grigore Dobrinescu, Helsinki, Suomen Kirja, 1945. Botar, Ioan, Romania eilen, tänään, huomenna (România ieri, azi, mâine), traducere de Matti Koskelo, Olli Koskinen, Seppo Siren, Romanian Ulkomaisten Kulttuurisuhteitten
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
camerei marelui Frederic, am văzut un regiment care își înapoia drapelul, căci toate drapelele imperiului se păstrează în acest palat. În vechea curte interioară am văzut un spectacol ciudat, oferit de acest regiment care a evoluat în cadența sunetelor de fluiere și tobe. Era ca un bal arhaic, atât de vechi încât te cuprindea amețeala, o senzație de întoarcere în timp, trecând prin moarte. Pentru a ne recâștiga veselia am alergat ca niște copii pe parchetul marilor săli goale. După ieșirea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
CONFERINȚĂ, eu am venit aici cu o COMUNICARE.” “Rapsod, artist, profesor... nici eu nu mai știu cine sunt.” “Să mă scoateți din gașca populariștilor ! Eu nu vreau să schimb lumea.” “Toată lumea scrie. Să scriu cum horesc eu ?” “Unii vorbesc despre fluier, dar nu știu să cânte în fluier. Dacă vorbești despre ceva, trebuie să știi. Dacă nu aduci ceva nou, nu exiști.” “Am fost cel mai mare spion în cultura tradițională.” “Includerea DOINEI în patrimoniul UNESCO a fost o notă de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
COMUNICARE.” “Rapsod, artist, profesor... nici eu nu mai știu cine sunt.” “Să mă scoateți din gașca populariștilor ! Eu nu vreau să schimb lumea.” “Toată lumea scrie. Să scriu cum horesc eu ?” “Unii vorbesc despre fluier, dar nu știu să cânte în fluier. Dacă vorbești despre ceva, trebuie să știi. Dacă nu aduci ceva nou, nu exiști.” “Am fost cel mai mare spion în cultura tradițională.” “Includerea DOINEI în patrimoniul UNESCO a fost o notă de presă.” “Omul prin cântec se răbufnește.” “De ce
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
frustrați și „creiere spălate”. Pe lângă insultele cu ceremonial, găselnița lui C.V. Tudor a fost aerul de meci gregar de fotbal în care un rol aparte l-au avut cartonașele roșii ale gherilelor infiltrate de PRM în balcoanele cu invitați și fluierele de huiduială stridentă care flancau, orchestrate de C.V. Tudor și alți dirijori ai agitatorilor (supraveghind totul prin telefoane mobile), agresiunile verbale și gestuale. Apogeul l-a constituit nu doar obstrucționarea dizgrațioasă (infracțională, cum am precizat deja) a discursului prezidențial, ci
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cu un semiton măcar; a patra o răstoarnă. Iar când tema revine la prima voce, dinamica e schimbată, vocalistul e în alt registru, a făcut o strâmbătură, s-a dat peste cap, a luat ca acompaniament un clește sau un fluier de speriat ciorile... Astfel a realizat Zappa bijuterii rock cu elemente permutabile, de regăsit în diferite înregistrări - însă niciodată la fel! Filmul păstrează din reprezentație esențialul ales de Zappa. Nu poți scoate sau adăuga ceva. Sunetul e perfect, montajul decupează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]