1,717 matches
-
la Nisa la Nisa eu sunt nadirul/ la Nisa la Nisa eu sunt delirul/ poduri de aur hohot de râs și lumini întuneric/ voi părăsi acest oraș ingrat în amurg// vag alcool baruri nocturne îngerii negri/ ascultă liniștea paradisului/ urcă foșnetul blând al șoselei/ cu aripi albe eu plec în infern" etc. În poemul de față, "aripile albe", bufnița de pe umeri și egreta sunt în mod evident însemnele nobleței, mărcile singularității naturii poetice. În numeroase alte poeme din volumele enumerate mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2001; Muzeu de sate, Editura Junimea, Iași, 2001; Atlet moldav, Editura Augusta, Timișoara, 2003; Coroanele împărătești, Editura Junimea, Iași, 2003; Melancolia șarpelui, Editura Alfa, Iași, 2004; Privilegiul giulgiului, Editura Junimea, Iași, 2005; Mormânt în metaforă, Editura Princeps Edit, Iași, 2007; Foșnetul mătăsii în manuscrise, Editura Convorbiri literare, Iași, 2007; Cartea celor optzeci și opt de taine, Editura Emolis, Iași, 2008; Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul III, Editura Pim, Iași, 2010. Romane: Iadul de lux, Editura Junimea, Iași, 2004
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tăcuta rază-n giulgiu și-n potir/ Luminii-nalță-n taină patrafir" (Aura florii-nchise...). Dar în special tematica, imagistica și simbolurile pe care le cultivă Emilian Marcu, începând cu Nunta în sâmbure (Editura Junimea, Iași, 1975) și terminând cu Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) sau Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) îi fixează lirica, fără drept de apel, în siajul poeziei noastre tradiționale. Practic, nu există variații sensibile în ceea ce privește opțiunile tematice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului (Editura Junimea, Iași, 2005), Mormânt în metaforă (Princeps Edit, Iași, 2007), Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) și Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) se încarcă de sevele misterului ontologic, cosmologic, escatologic ș.a.m.d. Fiecare dintre aceste volume apare drept o sumă de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în jurul unui mugure de sân!"). Deloc întâmplător, una dintre obsesiile autoarei este chiar ritualul nupțial, care dă sens nu numai existenței umane, ci și celei cosmice (Pânza sărăciei, Femeia care-și mărită steaua, Scorbura unui înger, Mireasă din apă, firea, Foșnet). La fel, motivul dominant este cel al cuplului, misterios predestinat încă de la începutul timpului: "o urmă de lanț pe carnea mea/ din alte ere/ mi-i viața lanț de mistere/ pe drumul orbilor sunt semne/ mă doare urma de lanț
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ades la elemente din natură, dar și elemente lingvistice din stiluri funcționale cât mai diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct legați de unele trăsături profund caracteristice ale conținutului.” Întâlnim des
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița”. Închideți ochii. Reproduceți-le încă odată. Orice om cu o sensibilitate firească, normală va „vedea ” un splendid peisaj de munte (imagini vizuale), va „auzi” foșnetul pădurii montane și sunetele pe care le fac oile în mișcare (imagini auditive), „va percepe” miosul de cetină și de iarbă (imagini olfactive), „va resimți” Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț roua așezată pe iarbă (imagini tactile), va
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atingă ori să-l rateze: este aventura lui. Dar cu ochii închiși și cu urechile astupate nu mai vede pe unde trece, nu mai aude vocile celorlalți: este un simplu scufundător. Cum poți sta în mare fără să-i simți foșnetul ? Cum poți ajunge la un adevăr doar ca să-l contabilizezi, să zici: a fost așa - iar nu așa ? Altfel decât trecând prin surse, prin lumea eminesciană în general, cu toate simțurile valide - nu la pândă, pentru că nu vânăm, nu suspectăm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi pajul, întregul public poate asigura fondul sonor al vâjâitului vântului, al foșnetului frunzelor, al zgomotului produs de tunete etc.), spectatorul apelează, în comunicarea sa cu actorii/membrii echipei de teatru și cu ceilalți spectatori, la mijloace specifice aplauze, râsete, oftat, mimică, gestică sugestive etc., ancorate, în principiu, într-o formă de relaționare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se manifestă și asupra florei și faunei. S-a observat că plantele cresc mai repede și produc mai multe flori, fructe și semințe când „ascultă” muzică instrumentală, mai ales la vioară sau la flaut. Muzica naturii - cântecul păsărilor, murmurul izvoarelor, foșnetul frunzelor, torentul cascadelor, unduirea continuă a valurilor mării, adierea vântului, ritmul picăturilor de ploaie - este redată prin sunete de o frumusețe intrinsecă, care influențează benefic atât sufletul, cât și spiritul omului. Muzica simbolizează și exprimă principiul comunicării reciproce și, înțeleasă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se recomandă, de asemenea, audiția unei casete muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea vântului, toate în interpretarea originală și inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor; P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din pădurea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ți-i poți reprezenta, individual, pe toți”. Această remarcă ne-a Îndreptățit să considerăm absolut necesară investirea unor eforturi de promovare a artei naive din fiecare zonă. “Căci cine iubește pădurea, știe că vuietul ei nu devine posibil decît prin foșnetul aparte al fiecărui ram, și că numai toate Împreună Îi conferă rezonanța de catedrală și zbuciumul unui ocean vegetal răscolit de furtună. (4, pag. 179-180). Acest album În care Încercăm a prezenta cîteva pagini de artă naivă ieșeană, se dorește
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
hârtie. Capitolul XXV INTIMIȘTII G. ROTICĂ Intimismul lui G. Rotică constă într-o erotică sfioasă de om sănătos, care profesează un romantism de interior, evocând, de pildă, rochiile femeii: La tine-n seara asta cum mă gândesc o ploaie De foșnete coboară și trista mea odaie Mi-o umple cu parfumuri, cu grații și mătasă: Sunt rochiile tale ce le aud prin casă. IGNOTUS Ignotus (Dan Rădulescu) e un naturalist pentru care poezia înseamnă un moment de reculegere după munca de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urârea jocului: Jocul se începe cu mimarea unor zgomote familiare elevilor de către profesor, iar copiii cu ochii închiși vor ghici zgomotul produs de profesor (bătaia din palme, în ușă, în geam, în podea, ruperea (mototolirea) unei hârtii, ruperea unei crengi, foșnetul unei pungi, tușitul, strănutul, oftatul etc). Copiii sunt antrenați să realizeze aceleași acțiuni. Copiii manipulează obiectele jucării, iar ceilalți, fiind cu ochii închiși, vor ghici jucăria care a produs zgomotul respectiv. Copiii vor recunoaște obiectele de pe jetoane și, acolo unde
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o tonalitate vag simbolistă: „Puțin dacă în toamnă ar mai tăcea salcâmii / Și plopii s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai, cînd se culeg florile din păduri. Toate acestea se împletesc cu un sentiment de taină, încît realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și miresme puternice. În aer nu se mai aud fâlfâiri de aripi. Vântul suflă năvalnic prin livezi, împrăștiind
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu ea o mireasmă blândă. Foșnetul de mătase al aripilor obosite ale pescărușilor care zboară pe deasupra lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei este un
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi cristaline sub cerul spuzit de stele. În amurgul rece și senin de toamnă, stând sub neonul încrustat în cer, simt miros de belșug. Dealurile se încovoaie sub arături de catifea, foșnetul de mătase al arinilor te înfioară, lumina dulce se pierde printre crengile argintii ale copacilor. Ce plăcut este să admiri peisajul multicolor al toamnei ! Loredana Epure NINGE ! Parcă mă anunța vântul pe care-l auzeam trecând pe lângă casa mea, de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
va fi mereu cu tine ori de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale și asculți captivantele basme care te-au fermecat din fragedă pruncie. Cartea este întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
întreține mai cu efect gustul pentru lectură decât în atmosfera îmbietoare a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititori aplecați cu răbdare asupra cărților, liniștea abia tulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură și la meditație. Destinate cititului sunt multe cărți de basme, poezii și, în special, lecturile literare. Basmul ocupă o mare parte din copilăria noastră. Căci literatura populară este asemenea oglinzii unui
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
va fi mereu cu tine ori de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale și asculți captivantele basme care te-au fermecat din fragedă pruncie. Cartea este întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe bărbatul schilodit. Charlotte a încercat să vadă dacă ciungul ei era tot acolo. Unul dintre milițieni a împins-o deoparte... Mergeam drept înainte, îndepărtându-ne de Saranza. Vacarmul orchestrei militare se stinsese în liniștea stepei. Nu mai auzeam decât foșnetul ierburilor în bătaia vântului. Și, în nemărginirea aceea luminoasă și caldă, a răsunat din nou vocea Charlottei. - Nu, nu se băteau pentru banii aceia furați, nu! Toată lumea înțelegea. Se băteau... ca să se răzbune pe viață. Pe cruzimea ei, pe stupiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cât să te așezi și să te crezi pe o insulă pustie, în mijlocul oceanului... Apoi, întins pe nisip, ascultam liniștea de nepătruns a stepei... Conversațiile noastre luau naștere fără pretext și păreau să decurgă din șiroirea însorită a Sumrei, din foșnetul frunzelor lunguiețe ale sălciilor. Charlotte, cu mâânile puse pe cartea deschisă, privea dincoolo de râu, spre câmpia arsă de soare, și începea să vorbească, ba răspunzând întrebărilor mele, ba luându-le-o înainte intuitiv cu istorisirea ei. În timpul acelor lungi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]