1,746 matches
-
40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un obiect real și o lentilă convergentă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr-un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lamei; c. la o distanță egală cu un multiplu întreg al grosimii lamei; d. la o distanță egală cu un multiplu întreg al lungimii de undă. 3. Distanța de la un obiect virtual până la centrul optic al unei lentile cu distanța focală f = 20 cm este de 10 cm. Coordonata x2 a imaginii față de centrul optic al lentilei are valoarea: a. -30 cm; b. -10 cm; 74 c. 10 cm; d. 20 cm. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginea sa formată de oglinda plană este : a. 1; b. 2; c. 3; d. 4. 2. Punctele notate cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea sa: a. este reală, răsturnată și se apropie de lentilă; Fig.2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție al sticlei este de aproximativ: a.1,33; b. 1,81; c. 1,73; d. 2,5. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală β = 0,25. Distanța focală a lentilei, este de aproximativ: a. −4,35cm ; b. −1,33cm ; c. 1,33cm ; d. 2cm. 4. Lentilele L1 și L2 din figura Fig.2.28. au distanțele focale f1 = 30cm, respectiv f2 = −10cm . Pentru ca fasciculul de lumină să traverseze
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală β = 0,25. Distanța focală a lentilei, este de aproximativ: a. −4,35cm ; b. −1,33cm ; c. 1,33cm ; d. 2cm. 4. Lentilele L1 și L2 din figura Fig.2.28. au distanțele focale f1 = 30cm, respectiv f2 = −10cm . Pentru ca fasciculul de lumină să traverseze sistemul așa cum este ilustrat în figura alăturată, distanța dintre lentile trebuie să fie : a. 20 cm; b. 40 cm; c. 10 cm; d. 15 cm. Fig.2.28. 78
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se vede prin lentilă de trei ori mai mică. Convergența lentilei este: a. − 5m-1; b. − 2,5m-1; c. − 2m-1; d. − 1,5m-1. 2. Trei lentile subțiri alipite, având fiecare convergența C = 0,25 δ , formează un sistem optic cu distanța focală: a. 0,33m; b. 0,66m; c. 1,33m; d. 1,66m. 3. Știind că simbolurile sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia f /î x1+f ) semnifică pentru o lentilă: a. β; b. x2; c. C; d. x1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
apei vede imaginea monedei deplasată pe verticală față de poziția adevărată cu: a. 5cm mai sus; b. 2,5cm mai sus; c. 2,5 cm mai jos; d. 5cm mai jos. 5. Pentru a realiza dintr-o lentilă divergentă cu distanța focală f1 = −10cm și o lentilă convergentă cu convergența C2 = 2δ un sistem afocal, cele două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de: a. 40cm; b. 50cm; c. 60cm; d. 100cm. 6. Raportul convergențelor a două
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
6,625· 10 -34 J · s 1. La distanța de 60 cm în fața unei lentile subțiri de convergență C = 5 dioptrii este plasat, perpendicular pe axul optic principal, un obiect liniar. Înălțimea obiectului are valoarea de 3cm . a. Determinați distanța focală a lentilei. b. Aflați distanța dintre imaginea obiectului și lentilă. c. Calculați înălțimea imaginii. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă. e. Fără a modifica poziția obiectului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de: a. 0; b. 0,2f; c. 1,2f; d. 2,2f. 3. Convergența sistemului format din două lentile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este: a. 9; b. 8; c. 6. 2. Indicele de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Explorările radiologice sunt esențiale în diagnosticul paraclinic al herniei Bochdaleck. Radioscopia televizată și radiografia toracică Acestea arată: imagini hidroaerice în torace, atelectazie pulmonară, deplasarea cordului și a mediastinului către partea opusă. Pe filmul toracic din profil, prezența unei singure denivelări focale netede, localizată la aproximativ 4-5 cm anterior de inserția posterioară a diafragmului este caracteristică pentru hernia diafragmatică. În contrast cu aceasta, relaxarea sau eventrația diafragmatică pot apare oriunde pe suprafața diafragmului și sunt, în general, multifocale. Radiografia toracică poate sugera prima prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
spectroscopia NIR și prelucrarea imaginilor digitale. Un sistem de bază de acest tip ar fi format în principiu dintr-o sursă de iluminare, o fantă optică, un codificator spectral care să selecteze lungimile de undă și aria planului de focalizare (Focal Plane Array, FPA). De la sursa de iluminare pornește lumina NIR care este îndreptată spre mostră. Reflecția difuză a mostrei este preluată de fanta optică, a cărei configurare depinde de mărimea și tipul mostrei. Pentru imagini macroscopice sau microscopice se folosește
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL TUMORILOR PANCREATICE Sensibilitatea examinării PET/CT în diagnosticul adenocarcinoamelor pancreatice este de 67-97%, iar specificitatea de 61-97% [7-12]. Aceste performanțe nu sunt superioare ecografiei, CT (tabelul 128) sau IRM datorită hipoxiei intratumorale, dar și a proceselor inflamatoare focale pancreatice care pot avea un comportament metabolic similar celor maligne [1]. Pentru o mai bună diferențiere între țesutul inflamator și cel malign poate fi utilizată scanarea dublă, cu compararea valorilor SUV la 60 și 120 de minute. Captarea FDG la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
propriile microscoape prin anii 1670. Pentru a șlefui o lentilă Leeuwenhoek o introducea în scobitura unei plăcuțe de lemn. Lentilele lui, puțin mai mari ca o gămălie de ac, erau pilite și șlefuite timp de câteva săptămâni și aveau distanțe focale foarte mici. Una dintre lentilele rămase de la el mărește de 270 ori și există indicii că ar fi șlefuit unele mai puternice. Într-o zi el a așezat în fața unei lentile un ac și a înfipt în el tot ce
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pentru că locul scenic o permitea, multiple acțiuni secundare, teatrul clasic nu s-ar putea acomoda cu ele. Scena clasică, ordonată de perspectivă, impune o imagine unică. Elementele acțiunii, ca și diferitele părți ale decorului, trebuie să conveargă spre un punct focal unic. 4. Verosimilul intern Respectul pentru verosimil, cum subliniază Corneille în Discursul despre tragedie, reprezintă una din dificultățile majore pentru autorul dramatic, confruntat în mod constant cu constrângerile scenei. Comparând condițiile în care scrie romancierul și cele de care se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din cele 8 care a fost selectate în eșantion a fost desemnată o persoană (focal point) responsabilă cu aplicarea și colectarea chestionarelor în teren, care ulterior s-au centralizat în București într-o bază de date unică cu ajutorul pachetului de programe statistice SPSS. Majoritatea analizelor statistice s-au făcut cu pachetul de programe SPSS (versiunile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu sunt decelabile alte trăsături asociate frecvent cu cardiomiopatia hipertrofică (2-5). 13.1.1.2. Funcția sistolică a ventriculului stâng Funcția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
privit și rolul său politic, cultural, literar și intelectual. Ar fi fost poate imposibil ca Iorga să rămînă permanent la fel de înțelept pe parcursul a sute de mii de pagini pe care le-a scris, mai ales că se afla în punctul focal al unei istorii zbuciumate. În ultimă instanță, el pare să fie unul dintre ultimii reprezentanți ai secolului al nouăsprezecelea în spirit pașoptist și ai categoriei pe care o vom analiza mai jos: intelectualul est-european. Ceea ce constituie un motiv de întristare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacuri în presă. După părerea lui Iorga, profesorul Tocilescu plagiase cîteva dintre lucrările lui, a căror publicare reușise să o oprească 100. În 1899, Iorga a scris un articol în "Indépendence Roumaine". Începînd din acel moment, el a devenit punctul focal al vieții culturale și politice a României, poziție pe care o va menține pînă la tragica lui moarte. NOTE ÎNCEPE LUPTA Sîntem o țară de țărani. Trebuie să ne muncim pămîntul (și gospodăriile) ca țărani. M. Eminescu ... A intra în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fața locului, deși ambele tabere au cedat de facto autorităților germane locale administrarea zonelor lor respective de control. Neoficial, numeroși lideri occidentali au Încercat un sentiment de ușurare la apariția Zidului. Timp de trei ani, Berlinul amenințase să devină punctul focal al unei confruntări internaționale, exact ca În 1948. Kennedy și alți lideri din Vest admiteau În particular că un zid În mijlocul Berlinului era preferabil unui război - indiferent ce declarau În public, puțini politicieni se vedeau cerându-le soldaților „să moară
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diagnosticul diferențial în stările alterate ale conștienței (tulburări electrofiziologice cerebrale, mecanisme psihogenice, sindrom „locked in”), diferențierea hidraencefaliei de hidrocefalia severă etc. Dintre anomaliile EEG mai frecvent întâlnite amintim: - atenuarea difuză a activității electrice - întâlnită în encefalopatiile de diverse cauze; - atenuarea focală a activității electrice - reprezintă o disfuncție cerebrală localizată; - undele trifazice - encefalopatii hepatice, toxico-metabolice etc.; - descărcările epileptiforme - întâlnite în patologia epilepsiei: descărcările epileptiforme lateralizate periodice (PLED) - indică prezența unei leziuni cerebrale acute; unde ascuțite periodice generalizate („spikeuri”): observate în cazul anoxiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de masă asupra structurilor cerebrale adicente; hemoragiile peteșiale se transformă în hematoame. În stadiul subacut leziunile prezintă priză giriformă de SDC. În stadiul cronic leziunile devin hipo- sau izodense cu parenchimul cerebral și de obicei se asociază cu atrofie cerebrală focală (fig. 3.21). Examenul RMN permite evidențierea leziunilor edematoase acute, care apar în hipersemnal FLAIR și DWI, leziunile hemoragice acute corticale apar în hiposemnal accentuat pe secvența T2- ponderată și secvența echo de gradient. În stadiul subacut se vizualizează cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în cazul herniilor transtentoriale, și a suferinței arterelor penetrante. Este descrisă „hemoragia Duret” (colecții mici hematice localizate median și în tegmentul punții) și „semnul Kernohan” (edem focal, necroză sau necroză hemoragică a pedunculului cerebral controlateral, secundar compresiunii dată de marginea tentoriului în timpul hernierii transtentoriale) [15]. Examenul RMN reprezintă metoda de elecție pentru diagnosticul pozitiv (fig. 3.28 și 3.29). LEZIUNI SECUNDARE EDEMUL CEREBRAL Edemul cerebral (EC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral, girusul cingulat este împins pe sub coasă. Imagistic se vizualizează hernierea girus cinguli sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]