5,879 matches
-
străbunii olteni și domină azi, pe când interpreta Polina Manoilă, pentru care abaterea de la particularitățile nerepetabile ale muzicii populare oltenești e exclusă, nu se îndepărtează ci continuă și parcă reconstituie frumusețaea întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de veac, aceasta nu e muzica folclorică oltenească. S-a tot resemănat pe scoarța gazonată de paradă a Olteniei, dar nu s-a putut smulge sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu floare după floare de catifea urcând spre vârf este al Polinei Manoilă, cântăreață cu har, de muzică oltenească folclorică. Ea devoalează ca o oglindire limpede, armonia lăuntrică și vitală a celei mai originale autoconstrucții sufletești tumultoase oltenești, de cea mai autentică exprimare și cea mai oltenească ieșire din regres cultural, amenințător azi dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
etapă de ascendență a manierismului decăzut și subtipului cultural și artistic. Turneele cu Polina Manoilă și cântecul ei oltenesc au răzbătut pretutindeni, constituind întotdeauna o iluminare spirituală în modul de a privi spectacolul elevat, a simți și înțelege muzica aurorală folclorică românească și orizontul ei. Prin Polina Manoilă, contemplarea și perceperea intranzitivă a folclorului românesc depășește frontierele românești, valoarea lor conferindu-le o libertate cândva imposibilă pentru mulți, în China, Ungaria, Polonia, URSS, America, Israel, Anglia, Olanda, Danemarca, Cehia, Slovacia, Coreea
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
la radio, sau numeroase filmări de televiziune. Colaborările cu marii dirijori Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Maria Cioacă, Marin Ghiocel, Ionel Banu, Marius Olmazu, Gheorghe Popa, Adrian Grigoraș, Aurel Blondea, dar și cu mari redactori și realizatori de emisiuni folclorice realizate în cadrul Radiodifuziunii Române și al Televiziunii Române, Bonsi Marcu, Teodora Popescu, Gheorghe Turda, Alexandru Fabian, Maria Banu, Mărioara Murărescu, Gruia Stoia, Victoria Turcitu, Eugen Gal, Florentina Satmari, Ion Filip au rolul de constructori și fondatori ai reușitei competiției și succesului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
că trebuie o pregătire asiduă, perseverentă și dăruire ca să te poți diferenția de ceilalți, să nu fii o simplă copie...”. Cât și ce se mai poate adăuga?! Frumosul muzical în glasul din cântecele Polinei Manoilă ajunge să încalce autonomia muzicii folclorice oltenești, reintrând în universalitatea armoniei, în universul sonor folcloric românesc al celebrităților care au în glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
te poți diferenția de ceilalți, să nu fii o simplă copie...”. Cât și ce se mai poate adăuga?! Frumosul muzical în glasul din cântecele Polinei Manoilă ajunge să încalce autonomia muzicii folclorice oltenești, reintrând în universalitatea armoniei, în universul sonor folcloric românesc al celebrităților care au în glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului, Dobrogei... Și mai e de adăugat doar La mulți
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
încât nimeni nu o mai apără decât artiști transformați în soldați care au sigiliul sărutului îndumnezeit al harului combinat cu datoria. Valoarea interpretativă și repertoriul artistei Nicoleta Voica, născută la Reșița, Caraș-Severin, au condiția ideală ce răspunde crezământului că muzica folclorică e a tuturor, dar nu toți o pot glăsui! Solista de muzică a Banatului, Nicoleta Voica, acum când este din ce în ce mai greu de cules cântec, deoarece bătrânii noștri nu sunt eterni și-i și diminuată preferința pentru arta autentică deoarece falsul
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
Zidul de Apus, cărora li se adaugă strigările muezinului și rugăciunile muzicale musulmane de la moscheile de pe Muntele Templului, și ca un acompaniament la toate se aude cum bat clopotele la bisericile creștine. Libertatea religioasă și a respectării tradițiilor religioase și folclorice este garantată tuturor. Ca și libertatea de acces la Locurile Sfinte. Capitala Israelului înseamnă și centrul lui administrativ. Ministerele și alte instituții centrale israeliene funcționează la Ierusalim, cu unele excepții. Dar nu este suficient. Ierusalimul unit trebuie acceptat de întreaga
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
activitate ce a ținut până în anul 1883, când a fost atins de boală. Strânse într-un volum antologic, Ilarie Chendi le-a publicat sub titlul Literatura populară și ca o recunoaștere a activității lui Eminescu în domeniul culegerii de materiale folclorice. Extrasele lucrărilor s-au făcut din manuscrisele de care până atunci nu se știa nimic, și pe care Titu Maiorescu le-a predat cu listă de inventar, abia în ianuarie 1902, Academiei Române. Acest fapt a fost marcat ca unul dintre
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
de care până atunci nu se știa nimic, și pe care Titu Maiorescu le-a predat cu listă de inventar, abia în ianuarie 1902, Academiei Române. Acest fapt a fost marcat ca unul dintre importantele evenimente de evaluare a unor creații folclorice necunoscute, mai ales că ele proveneau de la ”marele poet român”, Mihai Eminescu. Evenimentul nu a trecut neobservat. El a fost prins în marea mișcare sămănătoristă și a avut o influență deosebită în deschiderea de noi căi de cercetare asupra a
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
a culegătorului de artă populară, Vasile Alecsandri. Tânăr fiind, a explorat, cu un patriotism și un interes împlinit, acest domeniu, care începuse, datorită reprezentanților curentului literar romantism, să fie pus pe raftul valorilor adevărate ale celor care desăvârșeau, prin creația folclorică, vechile tradiții strămoșești. Culegeri considerabile, transcrise cu astfel de creații literare populare, sufereau prefaceri, iar multe versificări erau creații în genul popular. Urmărind acest traseu de împlinire a marilor noștri creatori de artă poetică, printre care și neobositul culegător de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
contemporan, adăugăm o nouă mărturie despre interesul cu care Eminescu își propunea să valorifice folclorul. Entuziast, el promisese în 1875 lui Titu Maiorescu și prietenului său Teodor Nica, secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, să întocmească un chestionar folcloric, care urma să fie multiplicat de minister (probabil prin tipar) și să fie expediat școlilor sătești din țară.” (A.Z.N. Pop, 1969:166). Interesul pentru folclor, în special, perioada când a funcționat ca revizor școlar, dar și cea de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fie expediat școlilor sătești din țară.” (A.Z.N. Pop, 1969:166). Interesul pentru folclor, în special, perioada când a funcționat ca revizor școlar, dar și cea de dinainte, a constituit un atu onorabil în ceea ce privește abundența culegerii de texte literare folclorice, dar și de notările lexicale expresive ce s-au găsit, după moartea sa, în caietele lui personale. „Cunoscător al problemelor de folclor, și fără să știe că merge pe drumul lui Odobescu, pentru prețuirea și grija de a se culege
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fiecare zi. Însemnul a diversificat și marcat creația creatorului popular și a primit ceea ce imaginația a dat prin îndemânare imagine imaginarului: ”Un produs creat de un individ devine folclor numai prin preluarea și transmiterea acestuia de către o colectivitate. Un fapt folcloric este un rezultat al creației individuale, are character de unicitate, dar interpretul creator are drepturi de paternitate limitate temporal și spațial asupra creației sale” (Ispas, 2003:24). Într-o zi, a unui început de iunie, urcam pe un drum de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de unele discutate aici, tratând pentru prima oară aceste aspecte ale culturii materiale de pe teritoriul românesc. Aceste concluzii, de mare valoare pentru oamenii de știință din domeniu, au adus lămuriri și au făcut să se înțeleagă că practicile și credințele folclorice despre plug s-au alcătuit și dezvoltat direct proporțional cu generalizarea acestei unelte agricole, indispensabilă la români, în activitatea depusă pe câmp. De aici, desprindem concluzia că în problema originii și vechimii acestui obicei nu îl putem împinge mai departe
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista ca un fapt folcloric generalizat și vechi, plin de vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Acasa > Cultural > Modele > ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântăreț năsăudean, realizator de emisiuni folclorice la tv și radio, politician cu preocupări primordial în sfera cultural artistică, artist plurivalent, consilier bisericesc, Alexandru Pugna, născut pe 14 noiembrie 1961 în Căianu Mic, la poalele Tibleșului, județul Bistrița-Năsăud, este un reper rar al omului statornic al comunității
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
născut pe 14 noiembrie 1961 în Căianu Mic, la poalele Tibleșului, județul Bistrița-Năsăud, este un reper rar al omului statornic al comunității din mijlocul căreia a pornit ca puiul vulturului în văzduh, spre vastitatea sublimă a scenei muzicii populare și folclorice cu precădere aparținătoare zonei etnofolclorice în care se află așezările sale natale. A fost și este până azi foarte implicat în viața social-politică, artistică și culturală a Bistriței- Năsăud, nemijlocit și eficient prin integrarea personală în planul politic, fiind, în
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
și se prevestea încă de atunci drept un talent ce va confirma, dar prezența sa într-o emisiune la Radio București a produs efectul unei surprize copleșitoare. De la acest prag începe suișul către vârful de versant al muzicii populare și folclorice românești. Reclădit pentru exactitatea cunoașterii, acest drum pornit în 1987 când devine solist al Ansamblului folcloric „Cununa de pe Someș” alături de care va cânta pe scenele naționale și internaționale, cum ar fi cele din Franța, Germania, Polonia, Danemarca, Israel, Grecia, Portugalia
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
o emisiune la Radio București a produs efectul unei surprize copleșitoare. De la acest prag începe suișul către vârful de versant al muzicii populare și folclorice românești. Reclădit pentru exactitatea cunoașterii, acest drum pornit în 1987 când devine solist al Ansamblului folcloric „Cununa de pe Someș” alături de care va cânta pe scenele naționale și internaționale, cum ar fi cele din Franța, Germania, Polonia, Danemarca, Israel, Grecia, Portugalia, Olanda, Ungaria etc., are următoarele coordonate: în 1988 participă cu succes la concursul organizat de Televiziunea Română
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
disc la Casa de Discuri „Electrecord” cu înregistrări la Radio București; în 1992 este laureat în „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România; în 1996 participă la reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a Ansamblului Folcloric Profesionist „Dor Transilvan” redenumit cu titulatura ce datează până azi, „Dor Românesc”; în 1996 este laureat al unor numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală și efectuează înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală cu piese de
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
de Radio România; în 1996 participă la reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a Ansamblului Folcloric Profesionist „Dor Transilvan” redenumit cu titulatura ce datează până azi, „Dor Românesc”; în 1996 este laureat al unor numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală și efectuează înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală cu piese de muzică populară, colinde și pricesne, pe CD-uri sau casete audio, în număr de peste nouăzeci; în 1996, de asemenea, este prezent în diverse
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
propriul cămin familial de liniștea, armonia, căldura și iubirea propice prestațiilor sale, de referință pentru profilul său artistic dar și desfășurării summumului de activități în plan social comunitar, politic. Alexandru Pugna este unul din artiștii străluciți ai scenei populare și folclorice românești, dar și o personalitate cu preocupările și faptele sale extinse într-o diversitare de alte domenii! Cea din planul politic are ca oizonnt de principiu participarea directă, competentă și din interior la aducerea în raza interesului oamenilor politici a
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]