272,843 matches
-
bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri, dintre care patru caligrafiate de el însuși. Tipăriturile ne interesează nu numai pentru că reprezintă donații ale psaltului brașovean, dar ele reflectă o parte din materialele didactice folosite de școala lui Anton Pann, transferate, prin ucenicii săi, în viața de cult. Ordonate în funcție de anul apariției și cu ambele numere de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Body, One Voice: Studies in Apophatic Theology and Christocentric Anthropology in Gregory of Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 410. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai Întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; În afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În fire de Dumnezeu pentru ca această dispoziție sufletească să ne Întoarcă de la rele. Sentimentul sfielii este Înrudit cu cel al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care urmează după mustrările făcute În urma greșelii, este În stare ea singură, să Întoarcă pe cel
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
opera care a inspirat-o, redând cele nouă cercuri ale Infernului (cel mai substanțial fiind cel dedicat Francescăi da Rimini), precum și urcușul anevoios al Purgatoriului. Muzica este de o enormă sugestivitate, Liszt demonstrându-și măiestria prin migala cu care se folosește de mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina Comedie. Spre exemplu, la Începutul lucrării, compozitorul utilizează intervalul de cvartă mărită asociat În muzică cu figura demonică, În Evul Mediu fiind supranumit „diabolus in musica”. Receptarea critică a simfoniei scos la
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Caiete critice, nr.1-2, unde autori precum George Bălăiță, Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu sau Bujor Nedelcovici răspund unei anchete despre situația romanului românesc. Strategiile romanului metaficțional nu sunt receptate cu optimism, chiar dacă mulți dintre cei care răspund anchetei le vor folosi în propriile romane; ceea ce receptează negativ acești scriitori se concentrează în jurul convențiilor care risipesc gustul lecturii simple; un alt punct atins are în vedere pierderea ideii de metafizic, de vreme ce autorul optzecist nu va avea ca prim scop crearea lumii, ci
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
iudeul Tryfon, 10, p. 132-133. footnote>. În pofida faptului că nu oferă un contraargument sustenabil, nu este un adversar facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
posedă viață, ci doar participă la ea, continuitatea existenței sale depinzând de Dumnezeu. Celălalt dar este libertatea, care constituie și unul dintre marile privilegii ale omului. Omul a fost creat liber, cu autonomie proprie și suflet propriu, spre a se folosi după voie de sfatul Creatorului său, fără constrângere. Toți oamenii au aceeași natură, capabilă să rețină și să facă binele, dar și să și-l refuze și să nu-l realizeze. Dar acestea nu coincid cu libertatea totală. Omul își
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în col. Sources Chrétiennes, Nș 211, p. 373-374. footnote>. Calitatea noastră de fii prin adopție, care este pusă în practică prin Botez, ne înzestrează cu o proprietate supremă: nemurirea și nestricăciunea Fiului. Botezul reprezintă mijlocul prin care începem să ne folosim de viața divină a Fiului. Prin filiația sa divină, o ființă umană se unește cu Logosul și devine locaș al lui Dumnezeu<footnote Ibidem, 3.19.1.; 3.20.2, p. 373, 392-393. footnote>. El redobândește asemănarea cu Dumnezeu, care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii. Această afirmație este dovedită cu diferite tipuri de argumente. Întâi de toate se consideră mai tardivă despărțirea dintre creștini și iudei. În lumea anglosaxonă se folosește expresia „parting the ways”, după celebrul titlu al unei cărți a lui James Dunn. Se poate observa că, dacă În anumite cazuri, distincția nu este cu desăvârșire realizată, În altele despărțirea se realizează deja din primele decenii ale istoriei comunităților
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Aceasta Îi era prezentată candidatului la botez sub formă de Întrebări. În același timp s-a dezvoltat o mărturisire de credință cristologică legată de Învățătură și de predicare, care se referea la lucrarea omenească a lui Isus; și aceasta, probabil folosită În administrarea botezului, era Întrebuințată și În alte circumstanțe. Cele două formule, nu știm exact când și unde, s-au contopit În așa fel Încât s-a produs o sinteză, care constituia nucleul Simbolului apostolic, ce se regăsește la mulți
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
schema Învățăturii ce li se dădea catecumenilor. Aceasta este denumită În diferite feluri: regulă a adevărului, regulă a credinței, regulă a pioșeniei etc. Prin urmare avem două tipuri de profesiune de credință: unul structurat pe Întrebări și răspunsuri care se folosea În momentul botezului și un altul care avea forma unei declarații. Formula doctrinară, cu toate că se deosebește la nivel de amănunte de la o biserică la alta, devine și ea o dovadă a credinței desăvârșite și drepte, adică locus-ul În care se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
I. Definiții ale păcatului Conform învățăturii Domnului nostru Iisus Hristos, cea dintâi grijă a omului în această viață trebuie să fie mântuirea sufletului și dobândirea fericirii cerești: „Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul?” (Marcu 8, 36). Singura piedică în calea urcușului duhovnicesc și a mântuirii este păcatul. De aceea, scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și de aceea îi este necesară o anumită pregătire și anume cunoașterea pe cât posibil a tuturor greutăților, încercărilor, ademenirilor și ispitelor, într-un cuvânt, a ceea ce îl împiedică de la câștigarea vieții veșnice. Pentru a reda noțiunea de păcat, Sfânta Scriptură folosește în scrierile ei o mare varietate de termeni. Astfel, în limba ebraică, această noțiune este redată prin termenul [hattat]<footnote Cf. „Dicționar Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote> care înseamnă îndepărtarea de la scop; în limba greacă întâlnim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
înaintați duhovnicește și arată că „patru lucruri sunt rele și, dacă unul din acestea are omul, nu poate să se pocăiască, și rugăciunea lui nu este primită la Dumnezeu : 1. mîndria, când socotește că viețuiește bine ; 2. că mulți se folosesc și se zidesc din întâlnirea și vorbirea cu el ; 3. că viețuirea lui place și lui Dumnezeu, și oamenilor ; și 4. că adevărat s-a izbăvit de păcatele sale cele multe după ce s-a depărtat în pustie”<footnote Sf. Paisie
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
săvârșesc în contra lor înșiși, căci chiar când păcătuiesc contra Ta, ei săvârșesc nelegiuiri contra sufletelor lor, și nedreptatea se minte pe ea însăși, fie corupând și stricând natura sa, pe care Tu ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II, p. 76. footnote>. Pe măsura luptei noastre duhovnicești ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu Orchestra Scalei, dar până în prezent n’am reușit să complectez materialul de orchestră și nici nu știu când voi avea timp. Mai ales, că efectiv, nu am decât 20 zile de repaus în Iulie, de care vreau să mă folosesc, dacă obțin viza americană, să mă reped pentru o săptămână la München. O întâmplare care putea să aibă urmări tragice a fost acum două săptămâni: un accident de automobil! Avocatul orchestrei Scala ne-a invitat să petrecem o zi la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de pulsație nu sunt în referința timpilor metrici, proprii unei abordări instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
-lea din Don Carlos de Verdi. Atunci când, în actul al III-lea, în închisoare, Cavaradossi cere până și hârtie, (ex.7) pentru a-i scrie iubitei sale FloriaTosca. patru violoncele susțin momentul, o combinație deja cunoscută și de mare efect, folosită de Verdi în duetul de dragoste Otello- Desdemona. Același motiv în aceeași combinație timbrală reapare și atunci când Cavaradossi începe să scrie și amintirile îl copleșesc (ex.8) și va fi apoi reauzit în îngrijorarea Toscăi. Cu rapiditatea derulării acțiunii pe
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Muzica lui G. Puccini pornește de la cuvânt, organizându-se după topica proprie limbajului vorbit, după desfășurarea dramatică, exprimând cât mai poetic, cât mai integral, textul. Muzica sa urmărește starea sufletească a personajelor, susținând evoluția lor dramaturgică. Ca și Verdi, Puccini folosește stilul parlando, construit pe caracterizări orchestrale melodice, inspirat din vechiul recitativ al melodramei italiene. Stilul acesta este asemănător concepției wagneriene despre continuitatea discursului muzical. Puccini scria editorului său: Sunt cu nervii prea surescitați și fără liniștea de care am nevoie
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de asemenea se găseau dispuse locuri pentru cei care participau la evenimentele organizate Jacob, Dri și Phil se așezaseră pe același rând, ocupând trei locuri consecutive. În fața lor stăteau Mary, Lynn și misterioasa Steph. Mai târziu ajunsese și Rady, care folosise drept scuză pentru întârzierea lui faptul că nu găsise intrarea în sală. Rady ar fi întârziat oricum, toată lumea știa asta. Festivitatea începuse cu discursul unui domn destul de simpatic, i se zicea domnul General, dar nu era din armată, era cică
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
cu discursul unui domn destul de simpatic, i se zicea domnul General, dar nu era din armată, era cică inspectorul inspectorilor. De ce i se păruse lui Jacob simpatic? Fiindcă nu fusese deloc scorțos,cum se așteptase Jacob. Și, mai ales, fiindcă folosise o replică foarte interesantă în ochii lui Jacob. - Matematica este urâtă doar pentru care care n-o înțeleg, zisese Generalul și făcuse apoi o pauză mare. Apoi continuase: - Voi o înțelegeți și o îndrăgiți. De aceea vă aflați aici... După ce
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
asemănător. Prezentată astfel, opera se constituie ca imagine a unei mișcări de ordin sufletesc, fiind prin aceasta un determinant al emoției sau trăirii emoționale (afectivității). Așadar, opera poate emoționa întrucât este un fapt propriu autorului însuflețitor. În denumirea acestui aspect folosim adesea sintagma de trăire interpretativă, pe considerentul că proiectăm asupra operei atributul uman de însuflețit. A face ca opera să semene cu o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]