1,709 matches
-
fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziunea Bisericii în general, cu forme de exprimare națională și regională, argumentând, exprimând și răspunzând la întrebarea care se referea la locul și rolul presei în cadrul Bisericii și al societății, dar mai cu seamă al epocii sau al realităților contemporane. Fondarea acestui cotidian a fost argumentată ca fiind un imperativ al timpului și al societății contemporane: "oricine simte și vede că atmosfera în care se formează tineretul nostru intelectual de azi, viitorii sprijinitori și susținători ai intereselor bisericii noastre, nu mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poată apăra interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât de arzătoare, încât fiecare fiu conștient ale acestei biserici va trebui să facă toate sforțările de contribuție la realizarea lui"925. După enunțarea necesității și a iminenței fondării unui cotidian catolic la București, semnatarii proiectului au prezentat într-un mod profesionist, argumentat și complex, proiectul efectiv, cu pașii care trebuiau urmați și tot ceea ce presupunea punerea în practică și realizarea în bune condiții a acestuia. Primul pas în vederea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
suportul financiar. În urma unui alt raport în care s-a prezentat demararea proiectului de înființare a ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile ale episcopilor români în vederea fondării unui ziar în limba română la București și râvna cu care se muncește pentru pregătirea fondării și a punerii în mișcare a publicației în cauză. Sanctitatea Sa a fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate a găsit de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile ale episcopilor români în vederea fondării unui ziar în limba română la București și râvna cu care se muncește pentru pregătirea fondării și a punerii în mișcare a publicației în cauză. Sanctitatea Sa a fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate a găsit de cuviință să aloce prima anuitate din suma propusă, de 50.000 lire pe an, pentru o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de drept, după un an dându-și demisia din Partidul Național Țărănesc, gest pe care îl va justifica în Documentări și lămuriri politice. Preludii: Partidul Național Țărănesc și „cazul Stere” (1930). Părăsind prim-planul vieții politice, mai participă totuși la fondarea Partidului Țărănesc Democrat din Basarabia și a gazetei „Zările”, apoi a Partidului Radical Țărănesc. De-a lungul celor zece ani de lupte politice se manifestă mai rar publicistic, trimițând intermitent texte, sub vechiul generic Din carnetul unui solitar, la „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
vieții în vara noului început de secol, la numai 29 de ani, dar nu înainte de a face cunoscută și opera magistrului său Pierre Desault pe care o prezintă sub titlul: Oeuvres chirurgicales (1798). Pe lângă tratate, Bichat a trudit și la fondarea societății medicale de emulație (Société médicale d’émulation - 1796). Fructificând metodologic pe Haller, Spallanzani, Bordeau și manifestând rigoarea științifică a experimentaliștilor, de anvergura lui Morgagni, Bichat unește de fapt medicul, cu anatomistul, cu chirurgul, cu fiziologul și cu histologul. El
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în urma unui șoc vagal, iar rămășițele i-au fost duse la Bologna și înmormântate acolo. PRIMUL OCHI SPRE UNIVERS Anul 1592, anul venirii lui Galileo Galilei la Universitatea din Padova ca profesor de matematică, este considerat în mod simbolic anul fondării științei moderne. Cercetările de mecanică ale lui Galilei aveau să urnească știința din punctul unde o lăsaseră studiile scolasticilor. Între aceștia și Galilei există și elemente de continuitate, dar și o desprindere insuficient relevate de literatura științifică românească. Observațiile astronomice
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Acest caiet de regie, ținut de la 1633 la 1688, cuprinde ilustrații privind unele decoruri, notițe descriind niște compartimente necesare acțiunii, o enumerare de accesorii și de costume utilizate cu ocazia unor piese reprezentate la Hôtel de Bourgogne, apoi începând cu fondarea ei în 1680, la Comedia-Franceză. Partea care-l privește pe Mahelot, întâiul decorator al hotelului de Bourgogne, va fi fost redactată între 1633-1634. 46 Richelieu ordonă construirea în Franța a primei scene à l'italenne când îl însărcinează, în 1641
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cultural general românesc. În 1996 a luat ființă Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. U.S. din R.M. este membră a PEN-Clubului, întreținând relații cu uniuni și asociații de creatori din mai multe țări ale lumii. Repere bibliografice: Alina Ciobanu, Fondarea Societății Scriitorilor din Basarabia, RLSL, 1990, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 317-325. M. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
o categorie de ființe câteodată semidivine, câteodată umane, categorie ce se bucura de un statut propriu În politeismul grec. În multe privințe ei pot intra În tipologia „eroilor culturali”, figuri mitice cărora tradițiile culturale ale altor popoare le atribuie misiunea fondării unor institute și forme de viață materială și culturală. Totuși nu este posibil să reducem doar la această categorie istorico-religioasă Întreaga și complexa morfologie a eroilor greci, a cărei reconstrucție este dificilă din cauza unei multitudini de povestiri, superioară din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiția zoroastriană anumiți „Hochgötter”, mari divinități oarecum concurente cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", „Domnul Înțelept” al zoroastrismului, absorbite de noua religie Într-o fază a dezvoltării sale caracterizată tocmai de un efort sintetizator, realizat de preoții zoroastrieni după perioada fondării profetice. S-a crezut din acest motiv că se poate reconstitui existența unor culte antice dominate de zeități precum Mithraxe "Mithra" (Mitraxe "Mitra" În India) și Vayuxe "Vayu" (V³yuxe "Va>yu" În India), care și-ar fi asumat, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei structuri sociale Închise, cu o Împărțire pe clase din ce În ce mai rigidă, expresie a unei lumi aristocratico-feudale, ideologic arhaizantă, dar dotată totuși cu o vitalitate deosebită, inclusiv din punct de vedere artistic și cultural. Perioada „restaurării” sasanide a fost cea a fondării zoroastrismului, care a fost transmis mai apoi În epoca medievală și modernă, devenind o religie minoritară, bazată pe legături etnico-religioase, atât În Iranul islamic, cât și În India. Istoria sa indiană - istoria parsismului - este un capitol ulterior al evoluției sale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
profundă. Printre numeroasele opere, există una semnificativă În acest sens, Kuruș Memorial Volume, dedicat lui Cirus cel Mare, publicat la Bombay În 1974 În cadrul celebrărilor care s-au ținut la Persepolis (1971) cu ocazia aniversării a 2500 de ani de la fondarea Imperiului Persan. Cât despre englezi, aceștia nu au ademenit elita parsă doar cu titluri nobiliare (cf. supra), ci și cu instrumentul persuasiv și concret al masoneriei: mulți parsi eminenți - printre care cercetători precum Kharshedji Rustomji Cama, Dosabhai Framji Karaka și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hitler era încă un tinerel, agitînd zvastica înainte de primul război mondial (ca simbol al antisemitismului internațional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. În articolele sale asupra chestiunii evreiești (rareori s-a ocupat de altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul era după părerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care le ținea; mergînd cu mașina (așezat lîngă șoferul său), se oferea să-i ducă pe țăranii întîlniți pe drum cu automobilul. În 1907, cînd a fost ales deputat de Iași, a donat orașului 3 000 din cărțile lui pentru fondarea unei biblioteci publice. Era abordabil și stătea bucuros de vorbă cu studenții săi128. Ținea seminarii neprotocolare acasă la el, iar studenții îl însoțeau pe străzi. În ciuda tuturor acestora, Iorga rămînea distant și rezervat. Dintre miile lui de colaboratori, chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scotea în evidență că "Frăția" fusese fondată "întru apărarea limbii și literaturii române și a înaltelor interese ale poporului român, care trebuie considerate ca alcătuind o unică ființă spirituală"172. În timpul întrunirilor de la Iași i-a venit lui Iorga ideea fondării unui ziar care să devină purtătorul de cuvînt al noului spirit. Ziar care va apărea nu mult după aceea: "Neamul românesc". Ziarul era parțial finanțat de aristocrație: Nicolae Filipescu, Gheorghe și Barbu Știrbei și alți descendenți ai familiilor istorice făceau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deosebit interesat de subiect, suma de bani implicată l-a impulsionat 196. Subscripțiile publice și ajutorul acordat de prieteni au completat diferența, așa că Iorga a înființat o editură la Văleni. Susținătorii lui au devenit acționari. Cei care îl ajutaseră la fondarea "Neamului românesc" au suportat costurile utilajului și ale construcției, iar sătenii și-au adus contribuția prin munca lor entuziastă. Toți cei implicați au participat la inaugurarea din primăvara lui 1908197. În vara aceea, Iorga își deschidea Universitatea de Vară. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]