1,685 matches
-
o sciziune în rândul curentului kharigit, care era prima sectă politico-religioasă a islamului. O altă teorie referitoare la originea ibadismului spune că mișcarea a fost creată de Jăbir ibn Zayd în Oman, acolo unde este și astăzi curentul majoritar. Anul fondării ibadismului este consemnat de unele surse ca fiind 747. Este pe deplin împărtășită ideea că ibadismul s-a desprins din kharigism, fiind în prezent singura ramură a acestuia care a supraviețuit testului timpului. Prima structură statală înființată de ibadiți a
Ibadism () [Corola-website/Science/335997_a_337326]
-
Crimeii (1853-1856), partea de sud a Basarabiei este retrocedată Principatului Moldovei. 1859 - Prin Unirea Principatelor Moldovei și Valahiei se formează statul numit din 1866 România. Partea de sud a Republicii Moldova din zilele noastre a făcut parte din România încă de la fondarea sa. 1878 - Ca preț al retragerii trupelor ruse după războiul ruso-româno-turc (1877-1878), al recunoașterii independenței și a drepturilor României în Dobrogea, Rusia obligă România să cedeze teritoriul său de la est de Prut, care este reatașat provinciei Basarabia. 1905 - Ca urmare
SCRISOARE DESCHISĂ adresată lui John Kerry, după declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104236_a_105528]
-
România. La Secțiunea Științe Agricole, Silvicultură și Medicină Veterinară, Premiul „Gherasim Constantinescu”, Pagini din istoria și actualitatea viticulturii, Editura Lexon, Chișinău, 2015, de Boris Găină, Eugeniu Alexandrov; Premiul „Amilcar Vasiliu”, trilogia publicată cu prilejul aniversării a 70 de ani de la fondarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara ”Regele Mihai I al României”, Monografie, Istoria Trăită, Istoria în Imagini 1945-2015, Editura Agroprint, 2015, de Paul Pîrșan, Gallia Butnaru, Ioan Sărac, Horea Butnariu, Liviu Nadiș; La Secțiunea Științe
Premii la Academia Oameniilor de Știință din România by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104567_a_105859]
-
la un asemenea nivel încât pentru țara noastră și mai ales pentru Milano ideile coerențe ale Art Deco-ului se pot identifica chiar din 1925, amplificându-se ulterior, la cea de a treia Bienala din Monza, din 1927, dar și cu fondarea de către Ponți a revistei Domus, dar și a altor inițiative de același fel din 1928 și terminată în 1930 cu prima Trienala și cu volumul lui Papini”. Francesco Nonni, Andaluza, 1922, majolica Revenid la expoziția de la Forli, prezentele strălucite ale
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
1864, care desființa claca, iar sătenii clăcași deveneau proprietari liberi, țăranii primind pământ prin despăgubire, plătit în 15 ani, care nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani. Gruparea lui Mihail Kogălniceanu, liberal-moderată, a jucat un rol esențial în fondarea Partidului Național Liberal. După sfârșitul domniei lui Cuza, marele demnitar, devenit Ministru de Externe, era și artizanul încheierii Convenției româno-ruse din 4 aprilie 1877, care prevedea tranzitul trupelor rusești pe teritoriul României cu respectarea integrității și a drepturilor politice ale
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
fie un militant pentru cauza României, susținându-și țara în următorul deceniu, ca primul ministru plenipotentiar al României la Paris, dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
progresul economic al țării. Pe bună dreptate, așadar, personalități contemporane de seamă - de exemplu Doina Cornea, într-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae Iorga[/caption]Aici intrăm, însă, într-o zonă de echivoc, nu doar fiindcă tinerii legionari au sfârșit prin a acapara Străjeria, ci fiindcă tendințele autoritare ale
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai sigure perspective de finalizare optimă. Programul dirijat de Dmitrij Kitajenko a debutat cu Uvertura festivă de Jacques Ibert, o lucrare menită să celebreze 2600 de ani de la fondarea Imperiului japonez. Neoclasică, cu vizibile influențe impresioniste de tip ravelian, uvertura pare construită pe repetate valuri sonore, clădite pe flux și reflux orchestral, oferind formației franceze posibilitatea să-și etaleze suplețea și culoarea timbrală particulară a suflătorilor de lemn și
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]