1,909 matches
-
foarte mici (cca. 10 mg.) de substanță la încălzire în aer liber cu flacără de arzător cu gaz, la șoc, în orice formă adecvată de aparat, și la frecare, folosind un mai și o nicovală, sau orice alt dispozitiv de frecare. Obiectivul constă în a determina dacă substanța este suficient de sensibilă și explozibilă încât realizarea testelor de sensibilitate prescrise, în special cel de sensibilitate termică, să necesite precauții speciale pentru a evita vătămarea operatorului. 1.4.2. Sensibilitatea termică Metoda
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
și spațiu limitat într-un mod definit. 1.4.3. Sensibilitatea mecanică (la șoc) Metoda constă în supunerea substanței la șocul produs de un corp cu masă specificată care cade de la o înălțime specificată. 1.4.4. Sensibilitatea mecanică (la frecare) Metoda constă în supunerea unei substanțe, aflată în stare solidă sau sub formă de pastă, la frecare între suprafețe standardizate, în condiții specificate de forță și deplasare relativă. 1.5. Criterii de calitate Neprecizate. 1.6. Descrierea metodei 1.6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
supunerea substanței la șocul produs de un corp cu masă specificată care cade de la o înălțime specificată. 1.4.4. Sensibilitatea mecanică (la frecare) Metoda constă în supunerea unei substanțe, aflată în stare solidă sau sub formă de pastă, la frecare între suprafețe standardizate, în condiții specificate de forță și deplasare relativă. 1.5. Criterii de calitate Neprecizate. 1.6. Descrierea metodei 1.6.1. Sensibilitatea termică (efectul flăcării) 1.6.1.1. Aparatura Aparatura este constituită dintr-un tub din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
aplicată pe toată secțiunea transversală a tubului. Din motive de securitate sau în cazurile în care este posibilă modificarea formei fizice a eșantionului prin compresie, se pot folosi ale procedee de umplere; de exemplu, dacă substanța este foarte sensibilă la frecare, nu se recomandă tasarea. Dacă substanța se poate comprima, atunci se mai adaugă și se tasează până la umplerea tubului pe o lungime de 55 mm de la capăt. Se determină masa totală a substanței folosite la umplerea tubului până la 55 mm
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
zgomot caracteristic unei explozii) cel puțin o dată în oricare din testele cu aparatul specificat sau dacă proba este mai sensibilă decât 1,3-dinitrobenzenul sau RDX într-un test alternativ de sensibilitate mecanică (la șoc). 1.6.3. Sensibilitatea mecanică (la frecare) 1.6.3.1. Aparatul (figura 5) Aparatul pentru testul de sensibilitate la frecare este constituit dintr-o placă de bază din fontă pe care se montează aparatul de test la frecare. Acesta conține un bulon din porțelan și un
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
sau dacă proba este mai sensibilă decât 1,3-dinitrobenzenul sau RDX într-un test alternativ de sensibilitate mecanică (la șoc). 1.6.3. Sensibilitatea mecanică (la frecare) 1.6.3.1. Aparatul (figura 5) Aparatul pentru testul de sensibilitate la frecare este constituit dintr-o placă de bază din fontă pe care se montează aparatul de test la frecare. Acesta conține un bulon din porțelan și un disc mobil din porțelan. Discul din porțelan este fixat într-un culisou care deplasează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
la șoc). 1.6.3. Sensibilitatea mecanică (la frecare) 1.6.3.1. Aparatul (figura 5) Aparatul pentru testul de sensibilitate la frecare este constituit dintr-o placă de bază din fontă pe care se montează aparatul de test la frecare. Acesta conține un bulon din porțelan și un disc mobil din porțelan. Discul din porțelan este fixat într-un culisou care deplasează pe două ghidaje. Culisoul este cuplat la un motor electric prin intermediul unei biele, a unui excentric și unui
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
etc.). 1.6.3.4. Evaluarea Rezultatul se consideră pozitiv dacă se produce o explozie (pocnitură și/sau zgomot sau izbucnirea unei flăcări sunt echivalente cu o explozie) cel puțin o dată în oricare din teste cu aparatul de test la frecare specificat sau sunt satisfăcute criteriile echivalente pentru o altă test de sensibilitate mecanică (la frecare). 2. DATE În principiu, se consideră că o substanță prezintă pericol de explozie în sensul prezentei directive, dacă se obține un rezultat pozitiv la testele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
pocnitură și/sau zgomot sau izbucnirea unei flăcări sunt echivalente cu o explozie) cel puțin o dată în oricare din teste cu aparatul de test la frecare specificat sau sunt satisfăcute criteriile echivalente pentru o altă test de sensibilitate mecanică (la frecare). 2. DATE În principiu, se consideră că o substanță prezintă pericol de explozie în sensul prezentei directive, dacă se obține un rezultat pozitiv la testele de sensibilitate termică sau de sensibilitate mecanică (la șoc sau la frecare). 3. RAPORT 3
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
sensibilitate mecanică (la frecare). 2. DATE În principiu, se consideră că o substanță prezintă pericol de explozie în sensul prezentei directive, dacă se obține un rezultat pozitiv la testele de sensibilitate termică sau de sensibilitate mecanică (la șoc sau la frecare). 3. RAPORT 3.1. Protocol de test Protocolul de test trebuie să conțină, dacă este posibil, informațiile următoare: − identitatea, compoziția, puritatea, conținutul de umiditate etc. al substanței supuse testului, − starea fizică a probei și, dacă a fost sau nu mărunțită
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
date în milimetri) Fig. 1a Tubul din oțel și accesoriile Fig. 1b Dispozitivul de încălzire cu protecție (1) tub (7) 2 teșituri pentru cheie de 36 (1a) flanșă exterioară (8) ecran de protecție împotriva așchiilor (2) șaibă filetată; filet cu frecare mică (9) 2 bare de susținere a tubului (3) placă cu orificiu a cu diametrul = 2,0 sau 6,0 mm (10) tub asamblat (4) piulița b cu diametrul = 10mm (11) poziția arzătorului din spate; celelalte arzătoare sunt vizibile (5
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
5 kg în cădere) (1) (1) lagăr axial de suspendare (1) (2) indicator de înălțime (1) (3) canelură de poziționare (1) (4) cap cilindric de lovire (1) (5) opritor de recul Figura 5 Aparatul de testare a sensibilității mecanice (la frecare) Fig. 5a Aparat de testare a sensibilității mecanice (la frecare); vedere de ansamblu și de sus Fig. 5b Poziția de pornire a știftului pe probă (1) soclul din oțel (6) locașul bulonului (2) culisou (7) braț de încărcare (3) disc
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1) (2) indicator de înălțime (1) (3) canelură de poziționare (1) (4) cap cilindric de lovire (1) (5) opritor de recul Figura 5 Aparatul de testare a sensibilității mecanice (la frecare) Fig. 5a Aparat de testare a sensibilității mecanice (la frecare); vedere de ansamblu și de sus Fig. 5b Poziția de pornire a știftului pe probă (1) soclul din oțel (6) locașul bulonului (2) culisou (7) braț de încărcare (3) disc din porțelan, 25 ×25 × 5 mm, opritor pe culisou (8
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
2.1.2. METODA DE LUCRU 2.1.2.1. Vinuri fără adaos de acid mezotartric Se pun 500 ml soluție de precipitare și 10 ml vin într-un pahar de 600 ml. Se amestecă și se inițiază precipitarea prin frecarea pereților vasului cu vârful unei baghete de sticlă. Se lasă 12 ore pentru precipitare (peste noapte). Se filtrează lichidul și precipitatul printr-un creuzet din sticlă sinterizată cu pori nr. 4 fixat pe un balon curat de vid. Se spală
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Un tren cu levitație magnetică, sau , este un tren care utilizează câmpuri magnetice puternice pentru a-și asigura sustentația și a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu există contact cu șina, ceea ce reduce forțele de frecare și permite atingerea unor viteze foarte mari (anumite sisteme ajung la 550 km/h). Deoarece nu pot fi folosite cu infrastructura existentă, trenurile trebuie concepute de la 0. Termenul de "maglev" nu se referă numai la vehicule, ci și la interacțiunea
Maglev () [Corola-website/Science/298043_a_299372]
-
este termenul care semnifică un obiect foarte răspândit în viața cotidiană, necesar pentru aprinderea focului. Este constituit dintr-un bețișor cu secțiune pătrată sau circulară, având la unul dintre capete o gămălie de material ușor inflamabil, care se aprinde prin frecare. Gămălia constă dintr-o pastă pe bază de clorat de potasiu, iar suprafața de frecare de pe cutie e alcătuită dintr-o pastă pe bază de fosfor roșu. Primele chibrituri au apărut pe piață la începutul secolului al XIX-lea. Predecesorul
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
Este constituit dintr-un bețișor cu secțiune pătrată sau circulară, având la unul dintre capete o gămălie de material ușor inflamabil, care se aprinde prin frecare. Gămălia constă dintr-o pastă pe bază de clorat de potasiu, iar suprafața de frecare de pe cutie e alcătuită dintr-o pastă pe bază de fosfor roșu. Primele chibrituri au apărut pe piață la începutul secolului al XIX-lea. Predecesorul chibritului a apărut în China în jurul anului 577. Bețișoarele erau din lemn de pin impregnate
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
plus, posibilitatea de a se produce o explozie din cauza dioxidului de clor ce lua naștere din reacție. Totuși a reprezentat un progres pentru acea perioadă, aceste chibrituri au fost fabricate până prin 1845. Primul chibrit, asemănător formei actuale, cu aprindere prin frecare, este concretizarea invenției chimistului englez John Walker. Acesta a reluat lucrările din 1680 (pe atunci fără vreo aplicație practică) ale savantului Robert Boyle privind utilizarea fosforului și a sulfului. Walker realizează un amestec de sulfură de antimoniu, clorat de potasiu
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
a reluat lucrările din 1680 (pe atunci fără vreo aplicație practică) ale savantului Robert Boyle privind utilizarea fosforului și a sulfului. Walker realizează un amestec de sulfură de antimoniu, clorat de potasiu, cauciuc și amidon, care se aprindea ușor prin frecare pe o suprafață rugoasă, prezentându-și aceste chibrituri pentru comercializare în 1827 într-o cutie. În 1829, inventatorul scoțian Sir Isaac Holden a inventat o versiune îmbunătățită a chibritului lui Walker. Holden nu a patentat invenția sa și a susținut
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
sine când erau scoase din apă în aer, din care cauză era greu de folosit. Cam în același timp, Janos Irinyi, inventator și revoluționar maghiar, este unul dintre cei care au contribuit la inventarea chibritului cu fosfor cu aprindere prin frecare, inspirându-se de la o experiența a profesorului austriac Meissner. Capătul chibritului era uns cu un amestec de fosfor și dioxid de plumb, fabricarea acestora începe la Viena în 1840. Dar în 1851, germanul Schrotter obține un patent de fabricare al
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
de a atrage bucățile de fier. Această rocă este formată dintr-un minereu numit magnetit. Magneții pot fi de două categorii: magneți naturali (de exemplu orice bucată de magnetit este un magnet natural) și magneți artificiali (obținuți, de exemplu, prin frecarea unor bucăți de fier cu un magnet natural). "Câmpul magnetic" este o mărime vectoriala formulă 1 (deci oricărui punct asociază un vector formulă 2) a cărui valoare are unitatea de măsură Tesla. Orientarea (adică direcția și sensul) poate fi determinată cu ajutorul acului
Magnet () [Corola-website/Science/311668_a_312997]
-
cu "cuplare și decuplare automată", au o gamă largă de aplicare, fiind utile de exemplu, pentru schimbarea treptelor de viteză a unui automobil. Există mai multe tipuri de "ambreiaje mecanice", majoritatea sunt bazate pe unul sau mai multe discuri de frecare, împinse prin forță unul către celălalt. Aceste discuri sunt volantul motorului, discul de ambreiaj (unul sau mai multe, "disc fricțiune") și placă de presiune. Datorită mărimii suprafeței de contact a discurilor și puterii de apăsare între ele aplicate, se transmite
Ambreiaj () [Corola-website/Science/311723_a_313052]
-
Boala face parte din grupul encefalopatiilor spongiforme transmisibile, alături de encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), boala Creutzfeldt-Jakob (la om) și altele. Denumirea de "scrapie" provine din limba engleză, de la verbul "to scrape" (a hârșâi, a freca, a juli), scărpinatul prin frecare de pietre, garduri sau copaci și leziunile produse de acesta fiind una din manifestările caracteristice bolii. Scrapia este o boală cunoscută din secolul 18. A fost depistată pentru prima oară în Marea Britanie, în 1732, într-o crescătorie engleză de oi
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
scrapie. Sunt consecința pruritului (senzației de mâncărime). Mâncărimile puternice determină animalul bolnav să se scarpine, producându-și astfel leziuni caracteristice de grataj și pierderi excesive de blană. Sunt mai multe modalități în care animalul își produce leziuni prin scărpinat: prin frecare puternică a părților laterale și posterioare ale corpului de obiecte fixe, ca pietrele, gardurile sau copacii; prin scărpinare repetată a umerilor sau urechilor cu picioarele din spate; prin scărpinare cu dinții a picioarelor, labelor sau altor părți accesibile ale corpului
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în echilibru în configurația descrisă de "x, ..., x". În continuare, funcțiile "X" sunt presupuse suficient de netede pentru a justifica toate operațiile. Dacă ignorăm frecarea internă un proces cvasistatic este și reversibil, ceea ce vom și presupune. Deasemenea, vom presupune (pentru simplitate) că, la parametrii geometrici fixați, corespondența între "U" și "x" este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]