5,270 matches
-
vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anilor '90, numărul stațiunilor arheologice din veacurile VIII-IX, pentru spațiul Moldovei, se ridică la 310, identificate prin periegheze în 260 de localități. La acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână și la roată, cu diverse motive ornamentale, obiecte casnice, din lut și metal, unelte-arme sau piese de port de influență bizantină). Dintre așezările cercetate, cea de la Tanacu s-ar încadra, potrivit ceramicii, numai în secolul IX. 2. DESCOPERIRI FUNERARE Propagarea creștinismului s-a realizat prin intermediul a două căi, fie prin convertirea individuală și voluntară sau pe cale organizată. Dintre cele două variante, prima era mai eficientă, întrucât implica conștientizarea ideologiei religioase de către fiecare persoană în parte și, implicit, acceptarea și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a două căi, fie prin convertirea individuală și voluntară sau pe cale organizată. Dintre cele două variante, prima era mai eficientă, întrucât implica conștientizarea ideologiei religioase de către fiecare persoană în parte și, implicit, acceptarea și comportarea ca atare a indivizilor. Descoperirile funerare din Bazinul Bârladului, dar mai ales din întreg teritoriul Moldovei au permis observarea răspândirii creștinismului la comunitățile locale, aspect relevat de analiza ritului și ritualului funerar. Totodată, spre deosebire de jumătatea primului mileniu, se remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiecare persoană în parte și, implicit, acceptarea și comportarea ca atare a indivizilor. Descoperirile funerare din Bazinul Bârladului, dar mai ales din întreg teritoriul Moldovei au permis observarea răspândirii creștinismului la comunitățile locale, aspect relevat de analiza ritului și ritualului funerar. Totodată, spre deosebire de jumătatea primului mileniu, se remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți creștini, îndeosebi pentru intervalul X-XI. În aria bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar mai departe, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
est-carpatic și chiar mai departe, în spațiul pruto-nistrean, aceste idei sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile respective au oferit slabe informații despre obiceiul înmormântării comunităților umane, din Moldova, dar au confirmat practicarea celor două rituri funerare. Din nou, frapează diferența covârșitoare între numărul mare de așezări (92
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile respective au oferit slabe informații despre obiceiul înmormântării comunităților umane, din Moldova, dar au confirmat practicarea celor două rituri funerare. Din nou, frapează diferența covârșitoare între numărul mare de așezări (92) și cel al mormintelor. Acest fenomen nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dar au confirmat practicarea celor două rituri funerare. Din nou, frapează diferența covârșitoare între numărul mare de așezări (92) și cel al mormintelor. Acest fenomen nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
între numărul mare de așezări (92) și cel al mormintelor. Acest fenomen nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne) au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la C.F.R. Dodești, găsită în perioada interbelică și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putea cuprinde, după cum s-a presupus, 100 sau chiar 200 de urne. Din informațiile de pe teren, se pare că această necropolă nu avea morminte de înhumație, fapt ce exclude existența unui cimitir biritual. Caracteristicile materialului ceramic, din cele două situri funerare amintite, au permis încadrarea urnelor funerare în aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete informații, precum și lipsa totală a unor necropole de înhumație, nu permit formularea unor concluzii pertinente despre obiceiul înmormântării membrilor comunităților
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
100 sau chiar 200 de urne. Din informațiile de pe teren, se pare că această necropolă nu avea morminte de înhumație, fapt ce exclude existența unui cimitir biritual. Caracteristicile materialului ceramic, din cele două situri funerare amintite, au permis încadrarea urnelor funerare în aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete informații, precum și lipsa totală a unor necropole de înhumație, nu permit formularea unor concluzii pertinente despre obiceiul înmormântării membrilor comunităților locale, motiv pentru care s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și aflate la 1-1,90 m adâncime. Cele trei schelete de la Stoicani erau îngropate diferit, două înfășurate în rogojini de papură, iar ultimul într-un sicriu de lemn (resturile de împletituri de papură și de scândură putrezită susțin afirmația). Inventarul funerar conținea piese vestimentare și de podoabă, din metale prețioase (aur și argint), uneori ornamentate cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de Carpați ne determină să-l luăm în calcul, chiar și neconfirmat arheologic. Probabil, rămâne o chestiune de timp până la descoperirea unor morminte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezărilor și al necropolelor, în modul de dispunere al acestora și nu în ultimul rând în inventarul arheologic. În bazin, pentru ambele perioade analizate (secolele VI-VII și VIII-IX) există un echilibru în privința numărului așezărilor (98 și 92), a descoperirilor funerare izolate (două și două), a inventarului (exceptând obiectele metalice, care sunt mai multe în intervalul veacurilor VIII-IX), diferența fiind dată de acea mică creștere demografică, înregistrată în secolele VIII-IX, datorată numărului mai mare de locuințe dintr-o stațiune și nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se integrează perioadei veacurilor X-XI, poate restrâns la secolul XI, dacă ținem cont doar de prezența ceramicii la roată, în inventarele locuințelor respective. 2. DESCOPERIRI FUNERARE Pe parcursul istoriei sale, omul a fost interesat să găsească explicații pentru fenomene care îl depășeau din punct de spiritual. De cele mai multe ori, a încercat să redea (prin pictură, decoruri, ulterior prin scriere) aspecte legate de vânătoare, sacrificii, moarte, practici funerare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
FUNERARE Pe parcursul istoriei sale, omul a fost interesat să găsească explicații pentru fenomene care îl depășeau din punct de spiritual. De cele mai multe ori, a încercat să redea (prin pictură, decoruri, ulterior prin scriere) aspecte legate de vânătoare, sacrificii, moarte, practici funerare ș.a. Nevoia de cunoaștere a lumii „de dincolo” a dus la deslușirea acestor taine, pe care le-a înțeles prin dorința de a se pregăti pentru viața „de apoi” și prin practica anumitor obiceiuri la înmormântarea celor apropiați. Ulterior, apariția
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
le-a înțeles prin dorința de a se pregăti pentru viața „de apoi” și prin practica anumitor obiceiuri la înmormântarea celor apropiați. Ulterior, apariția religiei și a doctrinei creștine, în spațiul european, a oferit alternative pentru înțelegerea și aplicarea practicilor funerare în viața comunităților creștinate. Pe parcursul capitolelor destinate vieții spirituale s-au remarcat schimbări petrecute în cadrul comunităților umane din Bazinul Bârladului, după răspândirea creștinismului, și s-a observat menținerea ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
viața comunităților creștinate. Pe parcursul capitolelor destinate vieții spirituale s-au remarcat schimbări petrecute în cadrul comunităților umane din Bazinul Bârladului, după răspândirea creștinismului, și s-a observat menținerea ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu semne religioase (cruci incizate), iar pe unele obiecte de podoabă și vestimentație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aflau într-o permanentă nevoie de cunoaștere și aprofundare a doctrinei religioase, mereu schimbătoare, fapt elocvent ilustrat prin intermediul diferitelor obiecte de cult (cruci incizate pe vase, pandantive-cruci, obiecte de podoabă și vestimentație, ornamentate cu semne creștine). 2.1. Amplasarea siturilor funerare Ușoara creștere demografică din secolele X-XI a determinat și o rată mai mare a mortalității, mai puțin infantile, cum s-a întâmplat cu precădere în prima jumătate a mileniului I (cu accent pe secolele II-IV). Defuncții (îndeosebi adulți) mureau, potrivit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puțin infantile, cum s-a întâmplat cu precădere în prima jumătate a mileniului I (cu accent pe secolele II-IV). Defuncții (îndeosebi adulți) mureau, potrivit analizelor antropologice, în medie, la vârste cuprinse între 30 și 40 de ani. În privința numărului descoperirilor funerare, pe teritoriul Moldovei s-au identificat 20 de morminte izolate/cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]