2,545 matches
-
2); udă (2); vin (2); vitalitate (2); -; acid; alcool; amin; apă potabilă; armură; bazin; băut; beau; bidon; bine; Borsec; bunătate; calcar; calm; cantitate; ceai; chiuvetă; clor; continuitate; creație; cugetare; fără culoare; dar; deșert; Dunăre; duritate; energie; esențial; existentă; fiartă; foame; găleată; gheață; gîrlă; grea; H2; hidrogen; hrănire; iaz; incolor; incoloră; indiscutabil; indispensabil; indispensabilă; inundați; iod; de izvor; înota; Jiu; lapte; lecuitoare; lichid transparent; lichior; licoare; limbă; limpeziciune; liniște; Loredana; mal; marea; Marea Neagră; mere; miel; moale; la moară; moartă; moarte; naturală; natură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boțit; boțită; brodat; bună; caldă; catrință; călcat; călcător; cămașă; ceață; clasă; clasic; clasică; cod vestimentar; comod; de corp; corset; decent; demnitate; a descheia; descheiată; disconfort; dulap; dungi; eleganta; extaz; faină; fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe; conac; conduce; copil; copilul; coroană; cruce; crucea; deplasa; desert; distribuie; domn; dona; drag; drăguț; dreptate; le duc; dulcișor; eleganță; exista; fac; fier; flori; folositor; Franța; funcție; furnica; găleată; geanta; geantă; ghiozdan; gîndul; gol; grea; gunoiul; haine; hamal; har; iarbă; ilegal; important; indiferență; împinge; împins; încredere; îndepărtat; înlătură; jugul; la; lasă; lemne; limba; lord; a lua; a lua ceva; mamă; marfă; mașina; măgar; un măr; melc; a merge; mîncare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
singur; slab; soare; ceva subțire; sursă; susținere; șanse puține; șir; șireturi; a tăia; televizor; a toarce; țesătură; unic; uscat; de viață (1); 771/141/40/101/0 fîntînă: apă (460); adîncă (53); puț (34); izvor (21); adîncime (15); adînc (13); găleată (11); groapă (10); viață (9); sete (8); căldare (7); apă rece (6); arteziană (6); apa (5); cu apă (4); curată (4); mare (4); piatră (4); puritate (4); abis (3); cumpănă (3); limpede (3); bani (2); cristalină (2); frică (2); gaură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cadă; cameră; cana; în cap; la cap; capul; carnețel; căzătură; Chelsea; cîștig; clar; clepsidră; club; colanți; copil; coș; coșciug; curat; cutie; deosebit; depresie; dezbracă; dezbrăcat; dezvelit; pe dinăuntru; ecou; eu; evadare; femeie; ființă; foaie; forma; fotbalist; frigider; frumos; fără fund; găleată; gel de duș; goliciune; golit; hamal; haos; imens; imensitate; incertitudine; indiferență; infinit; inimă; interior; împlinit; încăpere; închis; întunecat; joacă; jumătate plin; lacună; liniște; lipsește; lipsește ceva; lipsuri; loc; Messi; mînă; nativ; nefericire; nefericit; neînsemnat; nemărginit; nereușită; neumplut; neutru; niciuna; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
decizie; un deget; se deplasează; deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă; frecare; frică; frunză; funcționa; furnica; furnici; găleată; geme; gest; gesticulează; gimnastică; gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare; indiferență; insecte; a întoarce; împinge; a începe; încetini; îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea; mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bac; balon; bătaie; biserică; bîrfă; bogat; brun; calciu; cap; caș; călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt; cozi; creatură; credință; crește; cuptor; curățat; curvă; deltă; dezvoltă creierul; dorință; dulce; Dunărea; față; femei; fetițe; fier; ființă; fluid; focul; fript; frumos; fu; găleată; Goga; grație; hering; Iana; impietate; lămîie; liniște; lipan; loialitate; lostrița; lubrifiant; lucios; magazin; mamifer; Marcel; market; de mase; mediu acvatic; memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chh!; colega; colegul; compasiune; covor; creier; crește; cretă; Cristi; cuvînt; dispreț; distrus; docil; drept; drum; duioșie; dușman; educație; elev; elice; enervare; engleză; epuizat; eroare; eșuare; n-ai ce-i face; fericit; să fii, noroc să ai; fire; foarte; fotbalist; frică; găleată; nu gîndește; greoi; greșeală; greșit; de gură; handicap; ignorat; imposibil; imprevizibil; inadaptat; incomplet; inconștientă; incultură; indiferent; indulgență; inexistent; insultă; insuportabil; fără inteligență; Ion; ipocrit; iubit; împiedicat; înalt; începător; îndrăgostit; înțelept; labil; liber; majoritatea; manipulat; mare; mase; măr; mediocru; mereu; merge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căruță; cățăra; a căzut; la cer; chestii; cobora; comun; a construi; copac; cric; cutia; cutii; deal; deține; drapel; drept; a duce; dulap; eleva; elevează; escalator; etaje; evolua; evoluție; experiență; fast; fier; fitness; focul; frică; frigider; funie; furnică; fusta; fustă; gantera; găleată; găsește; geanta; geantă; grandios; graniță; o greutate; gros; haina; haltere; hernie; hîrleț; hop!; inima; Iisus; îmbrățișare; împinge; înainta; înalt; se înalță; înălțat; încearcă; a începe; a încerca; lega; lemne; lemnul; lift; a lua ceva; lua pe sus; lucra; lucrează; lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pot fi aruncate la fel ca mâncărurile cu gust groaznic; recipientul în care ați gătit ajunge tot la coșul de gunoi; de la caz la caz, lingura cu care ați amestecat mâncarea poate fi salvată; - friptura arsă trebuie aruncată obligatoriu în găleata de gunoi; în niciun caz nu încercați să scăpați de ea în vasul de WC; - salatele nereușite* pot fi aruncate în aceleași condiții ca mâncărurile cu gust oribil, în găleata de gunoi sau la WC, factorii hotărâtori fiind consistența amestecului
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mâncarea poate fi salvată; - friptura arsă trebuie aruncată obligatoriu în găleata de gunoi; în niciun caz nu încercați să scăpați de ea în vasul de WC; - salatele nereușite* pot fi aruncate în aceleași condiții ca mâncărurile cu gust oribil, în găleata de gunoi sau la WC, factorii hotărâtori fiind consistența amestecului și dimensiunile ingredientelor; * Tocmai îmi zugrăveam bucătăria și holul după ce arsesem o ciorbă de legume... În acea perioadă încă mai eram combinată cu numărul șase, iar acesta tocmise niște meseriași
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu trebuie aruncat la gunoi; acesta poate fi vărsat pur și simplu în chiuvetă; în cazul în care ați gătit ceai la plic, extrageți mai întâi plicul și aruncați-l la coș; - prăjiturile pe care le ratați trebuie aruncate în găleata de gunoi; dacă sunt de dimensiuni reduse, de ordinul centimetrilor, puteți să le aruncați și în WC, dar e mai bine să nu riscați înfundarea. Din proprie experiență, vă spun că mâncărurile nereușite pot fi salvate, dar nu merită efortul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
gunoiul se abonase din proprie inițiativă; nu înțeleg ce-i plăcea atât de mult la această activitate, dar mă surprindea cât de riguros era; ziceai că e dresat să facă asta în gospodărie și la ora 22 fix era cu găleata în fața ușii; îmi zicea „Da, mami, duc gunoiul“ de parcă l-aș fi rugat eu să o facă... Nu-i spuneam nimic, era o ciudățenie inofensivă a lui. Și, oricum, așteptam plină de încântare ceea ce urma; de când începuse să rămână peste
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și când începea făcea prăpăd; pe cât de nevolnic fusese înainte, pe atât de încrâncenat mă iubea acum: în cadență de mitralieră, trăgea neobosit rafală după rafală... Diploma de masterat, căratul găleții de gunoi, habar n-am ce-i provocase această schimbare radicală, dar știu că devenise în sfârșit ceea ce-mi doream: un polițist cu „p“ mare. Dacă n-ar fi fost însurat... 7.3. petele de pe hainetc "7.3. petele
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câinele, fata se va mărita, în caz contrar, nu.365 După toate aceste practici magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare și merg la o fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]