2,190 matches
-
vedea reînviind și în pustiul deziluziei poezia dulce a extazului, farmecul admirației până la delir... nu este așa, triști apostoli ai mysoginiei?“ Poate că așa o fi fost. Dar un lucru mai trebuie spus: în timp ce consemna despre această reconvertire la feminism, gazetarul nu bănuia că veșnicia jurămintelor lui August pentru răpitoarea Harriet avea să dureze doar trei ani, când scriitorul se despărți din nou. Iar peste opt ani - fără a face o altfel de legătură decât cronologică - el muri. CREPUSCULUL CIVIL DE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
intrat în obișnuitul zilelor de trudă... Vasile Voiculescu, medic de plasă. Amintirea celor care l-au asistat sau cunoscut la muncă în acele zile relevă trăsături ale portretului de medic devotat datoriei, medicului unicat, exemplar în tot ce făcea. Scriitorii, gazetarii și cunoscuții, Adrian Maniu, Dinu Pilat, V. Carionopol, Romulus Dianu, Tudor Teodorescu-Braniște, Pan Vizirescu, Zaharia Stancu, Ovid Papadima, dar și alții, au văzut în Vasile Voiculescu, medicul de la Bârlad, un om excepțional, un excelent diagnostician, un internist pe măsură. Dintre
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
rugăciune, se numesc: Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu din București, fost pe rând marinar, aviator, ziarist, călugăr, autor al singurului volum de versuri de inspirație mistică, cu titlul Comornic (1925); Alexandru Codin Mironescu, profesor universitar de chimie, scriitor și gazetar, autorul studiului Limitele cunoașterii științifice (1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost Sandu Tudor. Poet, gazetar, pamfletar, teolog, călugăr, preot, duhovnic, isihast și martir, părintele și creatorul „Rugului Aprins”, apare incomod și surprinzător mai în toate deciziile lui - inclusiv aceea de a-și fi vândut întreaga avere înainte de a se călugări. Ca și atunci când, înainte de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
afară. Fuioare de fum se ridicau din toate părțile fiindcă toți cei din jur fumau ca niște locomotive, iar fuiorul său de fum s-a alăturat leneș norului gri ce plutea pe deasupra mesei. Singurul de la masă care nu fuma era Gazetarul Homosexual Ascuns. Ura mirosul de fum de țigară. În fiecare zi când ajungea acasă, se dezbrăca imediat de haine pentru a scăpa de mirosurile oribile de la Café Kundera. Totuși, nu protesta când ceilalți fumau. Și nici nu Înceta să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ceilalți fumau. Și nici nu Înceta să mai meargă la cafenea. Venea acolo În mod regulat, atât pentru că Îi plăcea să facă parte din acest grup pestriț, cât și pentru că se simțea atras, În secret, de Caricaturistul Alcoolic. Nu că Gazetarul Homosexual Ascuns ar fi vrut să aibă o relație fizică cu caricaturistul. Doar la gândul că l-ar putea vedea dezbrăcat simțea că Îl trec fiori de-a lungul șirei spinării. Nu era o chestie sexuală, se asigura el, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
era cu desăvârșire heterosexual, iar șansele ca acesta să-și schimbe orientarea păreau destul de slabe. În al doilea rând, acesta făcuse o pasiune subită pentru fata aia ursuză, Asya - un lucru pe care toată lumea În afară de ea Îl remarcase deja. Așa că Gazetarul Homosexual Ascuns nu nutrea nici un fel de speranțe de a avea vreo aventură cu Caricaturistul Alcoolic. Voia doar să se afle În apropierea lui. Din când În când simțea un fior brusc când caricaturistul, Întinzându-se după un pahar sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și apoi se puneau cu toții pe râs. Se Întâlneau În fiecare zi la Café Kundera. Poetul Extrem de Netalentat, Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste și prietena lui din momentul acela, oricine o fi fost ea, Caricaturistul Alcoolic și nevasta Caricaturistului Alcoolic, Gazetarul Homosexual Ascuns și Asya Kazanci. Exista o tensiune adânc Îngropată care aștepta conversația zilei ca să iasă la suprafață. Între timp, lucrurile mergeau ca unse. În unele zile aduceau și alți oameni cu ei, prieteni sau colegi sau oameni complet străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a Închipuit că femeia colțuroasă care stătea lângă și totuși la sute de mile depărtare de bărbatul masiv, cu nas borcănat trebuia să fie soția lui. I-a studiat pe rând Caricaturistul Alcoolic și pe soția lui, cât și pe Gazetarul Homosexual Ascuns, pe Poetul Extrem de Netalentat, pe Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste și pe... nu s-a putut abține să nu se uite lung la bruneta tânără și sexy de vizavi de ea, care nu părea să facă parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aventură la alta Împotriva idiotului bizantin. Asta numesc eu isterie. Și odată ce o faci să devină un spectacol televizat și faci milioane de oameni să-și Însușească mesajul tău Îngrozitor, chestia asta se transformă În isterie colectivă. De data asta Gazetarul Homosexual Ascuns a fost cel care-a intervenit. — Da, toți eroii ăia turci vulgar de macho pe care i-ai creat ca să ridiculizezi efeminarea dușmanului sunt semne de autoritarism. — Ce v-a apucat? a Întrebat Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nici măcar pe jumătate la fel de solid precum Caricaturistul Alcoolic, Însă la fel de beat, Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste a reușit să evite prima lovitură. Apoi s-a refugiat rapid Într-un colț, cu ochii la ușă. Nici nu și-a dat seama. Gazetarul Homosexual Ascuns a țâșnit de pe scaunul lui și s-a năpustit În colț cu carafa În mână. În clipa imediat următoare scenaristul zăcea pe jos, iar sângele Îi șiroia pe frunte. Tamponându-și capul cu un șervet Însângerat, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a năpustit În colț cu carafa În mână. În clipa imediat următoare scenaristul zăcea pe jos, iar sângele Îi șiroia pe frunte. Tamponându-și capul cu un șervet Însângerat, ca o victimă de război, s-a holbat mai Întâi la gazetar, apoi la caricaturist, apoi Într-o parte. Însă la urma urmei, Café Kundera e o cafenea comfortabilă, Îngrozitor de intelectuală, unde ritmul vieții nu e, din fericire sau din nefericire, niciodată tulburat. Nu e un loc pentru bătăi Între bețivi. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
știut că avea să fie atât de istovitor, probabil că ar fi abandonat Întregul proiect. Însă era băgat până peste cap În cartea aia și singura cale de ieșire era să se țină de ea. Hovhannes Stamboulian, renumit poet și gazetar, scria În secret o carte care nu avea nici o legătură cu domeniul lui de activitate. Putea fi respins, ridiculizat sau criticat la sfârșit. Într-un moment În care Întregul Imperiu Otoman era sătul de Întreprinderi glorioase, mișcări revoluționare și diviziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
köszönöm szépen! (mulțumesc foarte mult!). C.C.: Așa e, am făcut și puțină ziaristică, de prin 1968, demonul scrisului își scosese ghearele la Târgu-Mureș, unde am fost, câțiva ani, tânăr dascăl universitar...Când s-au înființat județele se ivise nevoia de gazetari și n-am ezitat...Amintiri câte-n lună și stele, eram șef la secția de cultură, publicam de toate (recenzii, cronici, reportaje, anchete, știri, interviuri...). Am debutat oarecum semnificativ cu versuri în reviste din Cluj, unde frecventam cenaclul "Tribunei"...Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
atât mai prețios mi se pare acest public cât se poate de concret de la „Gaudeamus“. Un public, în treacăt fie zis, pe care cu toții l-am văzut (făcând parte din el), dar care a fost ignorat total, în relatările unor gazetari acri și superficiali. Unul dintre aceștia, încă tânăr, știa că „Gaudeamus“ va fi o porcărie înainte ca Târgul să înceapă... Ei bine, uite că n-a fost deloc așa. Când se vor civiliza nițel și cele două vânzătoare de la singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
expansionismul țarist, iar Sovietele continuă politica de acaparare sub pretextul eliberii de sub jugul capitalist. Absolvent al Seminarului Teologic se hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru. Tânărul gazetar era contrariat și de faptul că până În anul 1930 Basarabia românească nu avea nici un cotidian românesc ci corespondenți diletanți pentru presa centrală din București, presă În cea mai mare parte aservită intereselor străine. Existau În schimb câteva ziare În limba
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Pravda” și “Izvestia” răspândeau nestingherit șovinismul antiromânesc și susținerea fățișă pentru o Basarabie Sovietică. În acest asalt antiromânesc, tânărul seminarist trage clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul și gazetarul Nechifor Crainic, conducătorul prestigioasei publicații “Gândirea”, cunoscând adevăratul sens al presei străine ce invadase Basarabia se identifică cu modestele prezențe gazetărești de la Chișinău. Editează publicația “Calendarul” În jurul căruia polarizează cele mai talentate și devotate colaborări - Tudor Vianu, Dumitru Stăniloaie, Dragoș
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
talentate și devotate colaborări - Tudor Vianu, Dumitru Stăniloaie, Dragoș Protopopescu, poetul Vasile Voiculescu, Pericle Martinescu, Nicolae Crevedia și mulți alți intelectuali de prestigiu. Numit la Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic Îi Încredințează tânărului Vasile Țepordei misiunea de primul gazetar român din Basarabia, misiune pe care tânărul teolog o Îmbrățișează cu convingere și ardoare. În paginile “Calendarului” tânărul gazetar se dedică cu toată energia, cutezanța, sinceritatea și dragostea față de populația Basarabiei. Tematica prioritară a reportajelor era dezvăluirea operei malefice a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
alți intelectuali de prestigiu. Numit la Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic Îi Încredințează tânărului Vasile Țepordei misiunea de primul gazetar român din Basarabia, misiune pe care tânărul teolog o Îmbrățișează cu convingere și ardoare. În paginile “Calendarului” tânărul gazetar se dedică cu toată energia, cutezanța, sinceritatea și dragostea față de populația Basarabiei. Tematica prioritară a reportajelor era dezvăluirea operei malefice a politicienilor, profitorilor și afaceriștilor, a inamicilor neamului românesc. Era animat de sentimenul patriotic, ferm apărător al hotarelor României Întregite
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
jalnică materială În care se afla populația autohtonă. S-a ameliorat viața economică, au fost zidite sau refăcute bisericile. Pe nedrept, când armata sovietică a Înaintat peste tot teritoriul românesc, misionarii, specialiștii din diverse domenii dar În special preoții și gazetarii care au participat la ridicarea Transnistriei au fost arestați și condamnați la ani grei de temniță. În toamna anului 1945 se Înscrie ca student la Facultatea de Pedagogie și la Filologie modernă studii ce au fost extrem de folositoare În adâncirea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Academia Comercială din București. Cărțile editate de Toma Istrati au fost prefațate de nume literare cu mare rezonanță În literatura, cultura și istoria Basarabiei și a Țării: poeții Grigore Vieru, Nicolaie Dabija, D. Matcovschi - critici literari, istorici, oameni politici, universitari, gazetari și foarte mulți clerici. Societatea ”Ginta Latină” păstrează o amintire de neuitat ce evocă acțiuni comune de elogiere a neamului românesc În Țară și În Basarabia. Viziunea sa poetică Toma Istrati a exprimat-o În poezia ”Peste timp și peste
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
București-Chișinău. Am rămas impresionați de primirea - a adevărată sărbătoare - În satul Nișcani, baștina poetului. Doi ani mai târziu grupul vizitatorilor din țară a fost mult mai numeros. Au participat reprezentanți ai mai multor grupări neguvernamentale, ai veteranilor de război, poeți, gazetari, scriitori, tineri dar și pensionari, foști În Învățământul În Basarabia, Înainte de război. În zilele de 16-20 mai 1997 la invitația lui Toma Istrati un grup numerous de oaspeți din țară am vizitat din nou plaiul natal al poetului Într-un
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
intra în sfera de interes a Serviciului. În ultima lună nu mai existase nici un eveniment important care să acopere pagina întîi a jurnalelor în afara "afacerii Cocoș". Depășise cu mult orice așteptări, poliția, credibilitatea statului erau puse sub semnul întrebării de către gazetari care nu puteau fi bănuiți că au ceva cu guvernul. Se adunaseră deja o duzină de victime, jumătate oameni ai stăpînirii, restul săteni ori funcționari, aceștia din urmă dovediți de presă a fi de fapt indivizi care-și meritau soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pleoștită, cu costumul de gata luat de la Lafayette, cu ochelarii de sîrmă cocoțați pe vîrful nasului era convins că va lăsa impresia unui fraier care cască gura și îl trec toate sudorile numai auzind ce i s-a întîmplat unui gazetar extrem de curajos și extrem de norocos. A trebuit să dea intîi un rînd de beri la Gambrinus, apoi s-au mutat la Luther, după aceea au luat o mașină de piață, înghesuindu-se, și s-au dus pînă în Cotroceni, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tăia cu creionul pe nechemați și pe trădători. Mai departe era și mai și, "curățirea presei de toți apașii periculoși, vînduți dușmanilor țării cari prin campanii criminale alimentează curentul de destrămare contra Statului și neamului nostru". Aici o tocmiseră bine, gazetarii erau vinovați de toate, îi mînca în palmă și dădeau la iveală tot felul de potlogării, iar colonelul Stoicescu socotea că ei, gazetarii, erau de vină că se fac potlogăriile. Păi dacă o ține tot așa vor ajunge să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]