3,095 matches
-
de unire (S), astfel că rearanjarea este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspunsului imun, respectă totuși regula generală a mecanismelor ereditare bazate pe complementaritate. În procesul transcrierii genice, funcționează ca matriță numai una dintre cele două catene ale duplexului ADN. Eventuala transcriere a ambelor catene ale duplexului ADN pentru una și aceiași genă, într-o celulă, ar sintetiza două tipuri distincte, dar complementare de ARNm, purtătoare de mesaje genetice diferite. O astfel de transcriere ar fi neproductivă, deoarece cele două molecule complementare de ARNm s-ar reasocia instantaneu, pe principiul împerecherii bazelor complementare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Heptamerul este elementul crucial de recunoaștere, deleția sa anulând rearanjarea, pe când deleția nonamerului determină un nivel scăzut, dar detectabil de joncțiune. Multe segmente VH conțin un heptamer detectabil la capătul C-terminal al secvenței codificatoare, ceea ce face posibil ca o genă pentru catena grea, deja rearanjată, să se reasocieze cu o regiune VH, din amonte. Reasocierea VH poate substitui o genă funcțională pentru catena grea, realizată în rearanjarea primară, cu una nefuncțională. Secvența consens este semnalul cel mai eficient, dar și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
joncțiune. Multe segmente VH conțin un heptamer detectabil la capătul C-terminal al secvenței codificatoare, ceea ce face posibil ca o genă pentru catena grea, deja rearanjată, să se reasocieze cu o regiune VH, din amonte. Reasocierea VH poate substitui o genă funcțională pentru catena grea, realizată în rearanjarea primară, cu una nefuncțională. Secvența consens este semnalul cel mai eficient, dar și multiplele sale variante pot asigura rearanjarea, afirmație bazată pe observația că locii receptorilor de antigen au rareori semnale consens perfecte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiind însă mai evident în hipocampus și cerebel. Astfel, se deduce că și în creier ar putea să existe un anumit tip de rearanjare genică programată, asemănătoare aceleia din țesuturile limfoide, fără ca expresia RAG1 să fie esențială. Șoarecii transgenici cu gena RAG1 inactivată printr-un proces de mutație orientată (knock-out), sunt imunodeficienți și lipsiți total de activitate de rearanjare genică V(D)J, dar structurile și funcțiile creierului sunt normale. Astfel, rolul expresiei RAG 1, în sistemul nervos, rămâne o enigmă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a 18-a zi de embriogeneză, exact în același timp când are loc conversia genică. Șoarecii transgenici, cu gena RAG2 nefuncțională, nu prezintă rearanjarea V(D)J și nu au celule B sau T mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau în apropierea semnalelor. În extracte limfoide murine au fost identificate două proteine de legare a heptamerului, o proteină de legare a nonamerului și o proteină RBP - JK, care se leagă la semnale spațiatoare 23 pb. A fost clonată o genă pentru o proteină de legare a heptamerului, denumită T160, și o genă pentru RBP-JK. RBP-JK a trezit în mod deosebit atenția, deoarece secvența sa de aminoacizi prezintă oarecare omologie cu familia integrazei, o enzimă de recombinare bacteriană. Dar expresia RBP-JK
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proteine de legare a heptamerului, o proteină de legare a nonamerului și o proteină RBP - JK, care se leagă la semnale spațiatoare 23 pb. A fost clonată o genă pentru o proteină de legare a heptamerului, denumită T160, și o genă pentru RBP-JK. RBP-JK a trezit în mod deosebit atenția, deoarece secvența sa de aminoacizi prezintă oarecare omologie cu familia integrazei, o enzimă de recombinare bacteriană. Dar expresia RBP-JK nu este specifică doar celulelor limfoide. Genele cu secvențe strâns înrudite se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la Drosophila fiind identică cu un factor de dezvoltare care interacționează cu produsul genei hairless - o mutație recesivă letală, care la musculițele heterozigote conduce la un defect în formarea perișorilor de pe partea dorsală a corpului. Mutațiile care determină defecte în gena omoloagă RBP-JK, sunt letale recesive, iar în condiție heterozigotă acționează ca supresori dominanți ai fenotipului hairless. Deoarece Drosophila nu are un sistem imunitar de tipul celui de la vertebrate și nici vreo aliniere exonică la nivel V(D)J, nu se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ALELICĂ Fiecare celulă B exprimă un singur tip de catenă ușoară și un singur tip de catenă grea, deoarece numai un singur rearanjament productiv pentru un singur tip de catenă ușoară sau grea este permis spre a produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de catenă ușoară și un singur tip de catenă grea, deoarece numai un singur rearanjament productiv pentru un singur tip de catenă ușoară sau grea este permis spre a produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de organizare genică, cât și pattern-ul caracteristic liniei germinale; în acest caz, admitem că reunirea de segmente genice s-a produs într-un cromozom, pe când, în celălalt cromozom a rămas intactă dispunerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cel mai ușor admițând realizarea unor deleții independente în fiecare cromozom. Atunci când cei doi cromozomi nu prezintă un pattern de hibridizare caracteristic liniei germinale, se consideră că numai într-unul dintre ei s-a produs un rearanjament funcțional, generând o genă activă pentru catena imunoglobulinică, pe când în celălalt s-a realizat un rearanjament neproductiv de segmente genice imunoglobulinice. Un asemenea rearanjament neproductiv are numeroase fațete. De exemplu, el poate fi incomplet, deoarece a avut loc reunirea D-J, dar aceasta nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în controlul procesului de recombinare. Figura 6.1 redă un asemenea model. Să admitem că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera o genă productivă Ig+ sau o genă neproductivă Ig -. Prezența unei gene active pentru o catenă funcțională imunoglobulinică elimină posibilitatea rearanjamentelor ulterioare în cealaltă alelă. Celula are configurația imunogenetică Igo /Ig+. Dacă rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Figura 6.1 redă un asemenea model. Să admitem că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera o genă productivă Ig+ sau o genă neproductivă Ig -. Prezența unei gene active pentru o catenă funcțională imunoglobulinică elimină posibilitatea rearanjamentelor ulterioare în cealaltă alelă. Celula are configurația imunogenetică Igo /Ig+. Dacă rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
productiv. Excluderea alelică este cauzată de supresia unui rearanjament ulterior, de îndată ce în celulă s-a realizat deja un rearanjament care asigură geneza unei gene active în sinteza unei cateze imunoglobulinice funcționale. Analiza șoarecilor transgenici a căror linie germinală are o genă imunoglobulinică rearanjată arată că expresia transgenei în celulele B supresează rearanjamentul genelor endogene. Excluderea alelică este independentă pentru genele celor două tipuri funcționale de catene imunoglobulinice L și H. Excluderea alelică pentru catenele ușoare funcționează în mod egal pentru ambele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catene imunoglobulinice L și H. Excluderea alelică pentru catenele ușoare funcționează în mod egal pentru ambele familii, celulele având fie κ activ, fie λ activ. Este probabil că are loc mai întâi rearanjamentul genei κ și celula încearcă să rearanjeze gena pentru catena λ numai atunci când au eșuat ambele rearanjamente κ,conducând la excluderea alelică (după Lewin, 2000). În această serie de evenimente apare un paradox. Aceleași secvențe consens și aceeași recombinază V(D)J sunt implicate în reacțiile de recombinare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu un segment genic J, rezultând suprasegmentul V-D-J, care deține informația genetică pentru regiunea variabilă a catenei H. Acest suprasegment VH- D-JH, prin rearanjament genic, vine în nemijlocita vecinătate a segmentului genic Cµ. Limfocitul B virgin are acum o genă funcțională care dirijează sinteza de IgM plasată cu regiunea COOH în membrana celulară a acestuia. Este forma IgMm a acestui anticorp. Când are loc întâlnirea cu un anumit antigen, proces numit „prezentarea antigenului” o regiune din ADN al cromozomului 14
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezintă deleții ale lui Cµ și ale altor segmente genice care preced segmentul genic CH exprimat. Schimbarea clasei se realizează printr-o recombinare în urma căreia este adus un nou segment genic CH în imediata vecinătate contiguă a suprasegmentului V-D-J din gena anterior funcțională. Secvențele unităților V -D-J-CH realizate în urma săvârșirii macazului prezintă dovada că situsurile de macaz se află în amonte de segmentele genice CH și asemenea situsuri au fost denumite regiuni S. Procesul de comutare în sinteza catenei grele Ig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezintă dovada că situsurile de macaz se află în amonte de segmentele genice CH și asemenea situsuri au fost denumite regiuni S. Procesul de comutare în sinteza catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN deținător de informație genetică pentru sinteza catenei grele. Acest pre-ARNm este supus prelucrărilor posttranscripționale de tip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
µ, deoarece Cµ este cel mai învecinat segment de catenă grea pentru exonul VDJ, astfel că, fie prin rearanjament de segmente genice la nivel de ADN, fie prin splicing alternativ, acest segment Cµ va fi adus în contiguitatea exonului, rezultând gena funcțională VDJCµ sau pre-ARNm ce va deveni ARN matur deținător de masaj genetic pentru sinteza catenei grele imunoglobulinice, astfel că IgM este prima clasă de imunoglobulină sintetizată de limfocitele B naive. Dar, pe măsură ce acestea se maturează, aceleași mecanisme de rearanjament
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene în același cromozom. Duplicația în tandem, datorată evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei ADN cu un duplicat al genei, dispus în continuarea secvenței originale a acesteia. Crossing-overul inegal generează două cromatide de lungime inegală, una cu o genă sau doar cu o parte a acesteia (genă deletată, sau trunchiată) și alta cu un duplicat în tandem al acestei gene. În anumite cazuri, ambele cromatide pot să asigure supraviețuirea organismului. Astfel, haptoglobina 2 este consecința fuziunii unei părți mari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei ADN cu un duplicat al genei, dispus în continuarea secvenței originale a acesteia. Crossing-overul inegal generează două cromatide de lungime inegală, una cu o genă sau doar cu o parte a acesteia (genă deletată, sau trunchiată) și alta cu un duplicat în tandem al acestei gene. În anumite cazuri, ambele cromatide pot să asigure supraviețuirea organismului. Astfel, haptoglobina 2 este consecința fuziunii unei părți mari a alelei H pIF cu alela HpIS, rezultând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]