2,506 matches
-
scrisori, se va certa după cum va fi voia judecătorului, ce se zice cum va fi omul acel a ce au făcut unele ca acelea, și cum va fi și cel suduit și ocăr ât vor socoti, deci au îl vor goni și l vor scoate din moșia lui, și-i vor lua toate bucatele domnești, sau îl vor trimite la ocnă, sau va rămâne fără de cinste, care lucru iaste mai rău de toate că nu-l creade nimenile ce grăiaște, nici
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
deschise fereastra. Bineînțeles, cea de pe coridor, cealaltă fiind blocată. Voia să vadă consecințele furtunii care deja trecuse. Aici în gară totul părea mai liniștit, viața intrase în normal. Liniștea de după furtună se așternea văzând cu ochii. Grindina dispăruse, în timp ce norii goneau undeva, spre sud, cerul se degaja răspândind mai multă lumină. Doar luciul caldarâmului, proaspăt spălat, precum și apa, care se scurgea șiroaie în unele locuri, erau ultimele dovezi ale furtunii ce acum se dezlănțuia în altă parte. Spaima, prin care trecuseră
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
iernat, acoperind orizontul cu o plapumă imaculată, gingașă și firavă ca o rochiță de mireasă? In noaptea aceasta se spune că va sosi, încărcat cu daruri, Moș Neculai, îmbrăcat într-o mantie strălucitoare, pe un cal alb ca spuma mării, gonit din urmă de Moș Crăciun. În zori, când copiii se vor trezi, bineînțeles că nu toți, vor găsi ghetuțele pline cu daruri. În fond și Moș Crăciun și Moș Neculai sunt darnici și buni cu copiii bogați, însă mult mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
puțin cam roase, încercă să reconstituie din memorie filmul acelor evenimente petrecute cu patruzeci și șase de ani în urmă, demne de luat în seamă, la care se referea doamna Gladiola, însă peste care, aproape că se așternuse praful uitării. Gonit din urmă de avalanșa treburilor ce nu suportau nici un fel de amânare, nu a avut răgazul necesar să se mai gândească la ele. Ca să-și atingă o mică parte din scopul propus inițial, va trebui să facă un efort, să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din arcul unui vânător de bizoni amerindian, o zdreanță de copil desculț, de vreo cinci-șase anișori, cu pantalonii scurți peste care atârna o cămașă de in prăfuită, se opri din alergat, chiar în fața unui autocamion german în plină viteză, care gonea spre Gherăiești. Surprinși de același eveniment neașteptat, nemaiavând timpul necesar pentru a face cât de cât ceva, atât șoferul cât și copilul, s-au lăsat amândoi în voia sorții. După trecerea peste... scrijelind pietrele de cremene cu urme negre de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
susținută și prezența pe o durată mai mare de un semestru. Credea că numai în acest fel modul său de a face filozofie va putea fi cât de cât înțeles. Nu dorea să fie obiectul curiozității superficiale a studenților. Îi gonea pe cei pe care îi numea „turiști“. Profesorul, îmbrăcat simplu, îi primea într-o încăpere perfect curată, mobilată auster, cu pereții lipsiți de ornamente, de picturi sau fotografii. Gândea în fața studenților săi încercând o cercetare pe cont propriu a temei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cetățeni ai acestui stat situat pe malul apusean al fluviului Goro au primit somații că vor trebui să-și părăsească locuințele întrucât colobații au trăit pe meleagurile lor încă din secolul al XII-lea, când Robert al III-lea a gonit în mod samavolnic băștinașii din căminele lor. (Pe cei ce au mai apucat să fugă, pe ceilalți femei, copii, bătrâni hoardele năvălitoare i-au omorât fără milă.) Degeaba au protestat potomarii cu actele în mâini că locuiesc de atâtea generații
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sediul Președinției Republicii Umaniste Vandana -, temerile au crescut. Cu atât mai mult cu cât, deși posturile de radio și televiziune își continuau programele obișnuite, pe străzi au apărut mașinile blindate ale armatei. Pe la ora 12, huruitul greoi al tancurilor care goneau spre graniță a făcut ca lumea să stea cu urechile ciulite. Numai că nu putea auzi nimic: la radio și la televizor nu se anunța nimic, telefoanele au căzut, la fel și internetul. O tăcere întreruptă doar de zgomotul taburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cetățeni ai acestui stat situat pe malul apusean al fluviului Goro au primit somații că vor trebui să-și părăsească locuințele întrucât colobații au trăit pe meleagurile lor încă din secolul al XII-lea, când Robert al III-lea a gonit în mod samavolnic băștinașii din căminele lor. (Pe cei ce au mai apucat să fugă, pe ceilalți femei, copii, bătrâni hoardele năvălitoare i-au omorât fără milă.) Degeaba au protestat potomarii cu actele în mâini că locuiesc de atâtea generații
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
sediul Președinției Republicii Umaniste Vandana -, temerile au crescut. Cu atât mai mult cu cât, deși posturile de radio și televiziune își continuau programele obișnuite, pe străzi au apărut mașinile blindate ale armatei. Pe la ora 12, huruitul greoi al tancurilor care goneau spre graniță a făcut ca lumea să stea cu urechile ciulite. Numai că nu putea auzi nimic: la radio și la televizor nu se anunța nimic, telefoanele au căzut, la fel și internetul. O tăcere întreruptă doar de zgomotul taburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
înșine. Să ne oprim o clipă din urcușul nostru zbuciumat. Să închidem pleoapele și să ne calmăm ființa, trăgând în piept din aerul tare al munților. Să lăsăm deoparte grijile nimicului cotidian care ne gâtuie aproape în fiecare secundă. Sufocați, gonim pentru a ne satisface diverse trebuințe vremelnice. Alergând încontinuu, am ajuns să fugim de semenii din jur și, în cele din urmă, chiar de noi înșine. Ne trezim că rătăcim printr-o lume de care ne înstrăinăm zilnic. Suntem atât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ochi flămînzi, mistuia pămîntul. Cucerind popor după popor, a ajuns în părțile acestea, unde a fost cucerit de frumusețea Mariei, regina dunăreană. Dar ea (ca și Casandra) a murit repede și acum preoți bătrîni o îngroapă după credința ei creștină. Gonind călare spre nord, Arald se oprește în mijlocul munților, la templul unui mag neînchipuit de bătrîn și-i cere acestuia să i-o dea înapoi pe Maria, răpită de moarte, că el de-acum se închină Zeilor nordici. Magul coboară de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tarabagiii de la care cumpăra mâncare și materiale de lucru sau directorul sucursalei bancare unde cerea să i se transfere bani de la Barcelona. Tăia din rădăcini orice Încercare de apropiere, și pe cei care Îi treceau linia defensivă obișnuia să-i gonească necuviincios, deoarece știa că impertinența nu se descurajează În fața unui simplu refuz politicos. Pentru cazuri extreme - termenul includea posibilități neliniștitoare, deși puțin probabile - avea În rezervă o flintă de vânătoare cu repetiție, pe care până atunci nu avusese ocazia s-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cîine; cîini; cînta; clopoțel; a comunica; conversație; convoca; copil; un copil de la orfelinat; cremă; cuțu-cuțu; datorie; dărui; demult; deget; depărtează; deplasare; destinul; disperare; distruge; a dori; cu dorință; duios; dulce; pe Dumnezeu; dușman; exact; fluiera; fuga; găsi; a găsi; George; goni; heei!; iar; identitate; important; interviu; a invita; invită; invocă; iubește; a împărtăși; încoace; îndemn; întări; înțelepciune; lucrare; lumea; luptă; pe mama; mamă; la masă; matematică; medicul; mereu; mîine; muncă; munte; nai; nădejde; necesar; nepoțel; nevoia; nimic; nota; pe nume; oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de; deplasare; dinamică; dispare; dispari; a dispărea; dispăru; disperare; drum bun; a se duce; dus; ea; educația fizică; evadare; evita; a evita; exercițiu; a face sport; ferește-te; forest; de frică; fricos; frig; fugar; fulger; gardă; geam; ghete; nici gînd; goni; cu greu; grăbesc; groază; hoț; iarna; indiferență; izolare; împiedicare; împreună; încet; închisoare; încolo; a se îndepărta; îndepărtare; înspre; întîrziere; întrecere; lăsa; a lăsa; libertate; lipsuri; a o lua la goană; a o lua la sănătoasa; lume; luptă; mers repede; merse
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
centimetru; cerși; cinstiți; a cîștiga; cîștigă; comite; copiat; crimă; criză; dă; dăuna; de ce?; decizie; delicat; delict; demitere; dezaprobare; dispreț; dosi; duce; durere; dușmani; egalitate; excrocherie; experiență; extrage; faptă rea; făină; fes; fier; fricos; fugar; furtună; găina; găină; geam; ghiozdane; gînduri; gonește; grămadă; greșește; griji; grimă; guvern; hoțește; iarnă; ilegal; imoral; infracțiuni; infractori; inimi; invidie; ipocrit; iute; împrumut; a împrumuta; încărcat; închiriază; înclinație; îndosi; îndrăzneală; înjosire; înșelăciune; înșfăca; însușea; a însuși; a însuși pe nedrept; a însuși un bun; însușire; întrebuințare; întreține
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
însuși. Oricum, uneori, tocmai acest dispreț îi alimentează supraviețuirea Ă și sensul. Notează într-un loc: „Frica în fața vieții e la mine un dar, o moștenire de familie. Degeaba încerc să scap de străbuni; și degeaba îi resping și îi gonesc Ă ei se țin scai de mine. Cu cât îmbătrânesc, cu atât constat că ei sunt mai tari și că lupta mea contra lor e fără speranță. Originile mă trag înapoi, urmând desigur să mă înghită” (I, 120). În fine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să-mi plece. / Și o să-mi vâneze, / Toți munții și codrii, / La șes or s` se lase/ Și or să îmi vie / Pe margini de lac, / De noi or să deie, / În goan-or să se ieie / Și-or să ne gonească / Pân` la lacu roșu; / Lac roșu n-a fost, / Dar or să se facă / Din sânge de-al nostru. Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia, / Și-or să ne gonească / Pân` la munți / Cărunți; / Munți / Cărunți / N-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să se ieie / Și-or să ne gonească / Pân` la lacu roșu; / Lac roșu n-a fost, / Dar or să se facă / Din sânge de-al nostru. Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia, / Și-or să ne gonească / Pân` la munți / Cărunți; / Munți / Cărunți / N-au fost, / Dar o să se facă / Tot din părul nostru. / Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rămânea, / În goan-or să ne ia, / Și-or să ne gonească / Pân` la munți / Cărunți; / Munți / Cărunți / N-au fost, / Dar o să se facă / Tot din părul nostru. / Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a fost, / Da or să se facă / Tot din os de-al nostru. / Numai io-oi scăpa / Sub stână de piatră, / De cal bun călcată, / De biciu urzicată, / De voi-ncă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
compozitorii cu care am lucrat, toți au dat binecuvântarea lor norocului meu. Știu să mă surp, pentru a reuși apoi ridicarea deasupra prăpastiei. Gândesc cu sufletul, iar mintea mă înțelege și dă deplinătate faptelor. Frica are leac în arta mea. Gonesc pe nisip, dar deșertul de sub mine îmi întreține imaginația. Trăiesc într-o țară pe care o iubesc, dar unde, atunci când se spune adevărul, nu este nimic adevărat. Farmec și destin tragic deopotrivă... Solitudinea sau comuniunea/ solidaritatea cu ceilalți? Care dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de bine, ori de rău. Cînd cocoșul cîntă pe pragul casei e semn rău, că unul din stăpînii casei va muri în curînd. De-ți va cînta cocoșul pe pragul ușii nu e semn bun; de aceea trebuie să-l gonești. Iar de va cînta pe gardul din bătătură, atunci laudă pe stăpînu-său - cică-i om de treabă cum nu e altul. Cînd cîntă cocoșul pe prispă, îți vin rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]