4,781 matches
-
căruță, în spate, și urcă și tu colea... Ce era să fac? Valiza începuse să-mi cam scoată sufletul, așa că mi-am zis să nu fac prea multe mofturi, și să mă instalez în căruță, alături de căruțaș, care vorbea în graiul acela specific țăranilor de la munte. - Șezi bine acilea pe scândură... Na, ia și pătura și pune-o pe genunchi! Diii, gloabă, diii, ha!... Acuș' te ard!... Calul tropoti de câteva ori pe loc înainte de a încerca să urnească din loc
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
invitandu-ne la luptă. Acel duel de fiecare zi, cu neinceputurile ei, cu prigoanele celor atei. Tainele neapuse,nespuse, descoperite treptat, ne vor la un nou urcuș, la o nouă dimensiune a vieții, la o nouă înfruntare a Timpului. În graiul lui,muntele ne vorbește clar, ia-o cu ușurelul,nu te uita înapoi, savurează curat,momentele vieții tale! Referință Bibliografica: Muntele(vol.1-Trepte spre Cer) / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017
MUNTELE(VOL.1-TREPTE SPRE CER) de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380043_a_381372]
-
nu rupă hoardele străine. Și-a dorit să facă România Mare, Pentru înzestrarea fiilor de mâine. Sentință dreaptă așteaptă-n sertare, Unirea fraților în țara mamă. Rotundă de-a fi-n vechile hotare, Când datorie de țară ne cheamă. Dar graiul se destramă-n umbra vieții, Cât tribunu-i plecat în altă lume, La rugăciuni să adune poeții Pentru binele țării și bun renume. De Înălțarea Sfintei Cruci, secerat Și răstignit pe crucea năzuinței, Duce țel de patriot înverșunat Pe sanctuarul divin
MOARTEA NU ARE MILĂ, NICI RĂBDARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381861_a_383190]
-
colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul său, al veselului dintotdeauna Benone Sinulescu. „Ea nu că nu și-a iubit graiul pur local, nu că nu a fost lipită spiritual, întreaga sa viață de locurile sale natale, ci a cântat în limba literară românească și nu în dialectul satelor sibiene de munte, deoarce a cântat pentru toată România. Își alegea textele
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
cântat și a mângâiat ca mătasea inima românilor, toată viața sa. Putea fi poetă, iubea și îngrijea cu talent textele cântecelor sale, curățindu-le, dându-le haină lirică, poezie și trăire spirituală, putea fi actriță, atât de profund interpreta prin grai și gestică nu numai textele cântecului, ci și simplele conversații în relațiile interumane cu noi colegii, cu publicul, cu toată lumea. Lacrimile ochilor mei spun în aceste momente despre o tristețe neremediabilă, dar în inima mea surâd amintirile. Sunt atât de
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Cultural > Modele > DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce sunt gândurile omului? Niște pânze de păianjen în care se agață fluturi. Pentru mulți, graiul fiind de față cu gura, e absent cu gândul. Acelora le vorbește gura fără ei ! Dar, în ce iureș trebuie că aleargă gândul editorului redactor tv Dana Grecu, din moment ce nu rostește o singură vorbă fără a merge drumul de la părere
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
fiica lui Algus! - Cine ești, auzi lângă tâmpla lui o șoaptă ușoară? În dreptul ferestrei, din întunericul încăperii, apăru un chip de o frumusețe fără seamăn. Ochii de culoarea algelor îl tulburară atât de mult pe Arin, încât acesta își pierdu graiul. Frumoasa fată aruncă o privire arătării de pe pat, după care își strecură mâna prin deschizătura din zid. Prințul o apucă imediat și o duse la buze. - Eu sunt Arin, fiul regelui mărilor, Triton, tu ești Anemona? Când frumoasa fată dădu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Remember eminescian -odă- Peste vremuri încercate străbate un dor de-un veac, de Luceafărul din carte ce din Cer privește-n Lac. Că pe versul său romantic pus în graiul moștenit, și-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din Zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt, din care străbat ecouri de dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare îi cântă poezie. Codrul să îl înfioare de
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
splendori devastează plecările, sosirile. Copaci argintați adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii Alergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare Sub arborii de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
melodios și blând ca o vioară, Cânta realitatea-n fantezie... Rostogolea, cu foc, strofele muzicale Deschizând toate porțile iubirii Printre clipe solemne, clipe ideale, Cu o inteligență a nemuririi. Ești stea în constelația albastră! Ai prins, istoria și doina, în grai străbun Cu faima ta în constiința noastră Domnule Eminescu, măreț poet tribun! Referință Bibliografică: OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU de LIA RUSE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382062_a_383391]
-
Mircea Eliade” din incinta Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”, nu doar din bucuria de a se întâlni să-și dea de veste unii altora despre realizările lor literare, cât mai ales din setea de a adăsta împreună la vatra culorilor fără grai, preschimbate-n poveste de artiști pictori și, care-și așteaptă de la poeți tălmăcire în cuvânt, după ce aceștia îl vor fi trecut prin „filtrul” celor cinci simțuri, făcând o reverență fiecăruia, cum se cuvine unor îngeri păzitori. Așa a apărut în cadrul
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
pictură-poezie, pictură-proză, capătă consistență prin alăturarea imagine-cuvânt, invitând totodată cititorul să-și amestece propriul gând în cântecul fără de sfârșit care este de fapt rotundul cuprins într-o creație colectivă de acest fel. Ne mai rămâne mereu ceva de spus în graiul nostru, ceva de adăugat la marele, nesfârșitul cântec al lumii, până la a ajunge la perfecțiunea aceea care-l va fi îndreptățit pe un Michelangelo să i se adreseze lui Moise al său cu porunca: „Alora parla!” Acum vorbește! Timpul, acest
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate Neamul tău și graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de sfatul meu: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
poieni văratici unduiesc liniștea vastă nor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastă și pornesc lucrări serafii și orânduiri heruvii gura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii: către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mist din drum graiul nu-l întoarce - ci-n orbiri de ametist alte capete-n coroană - alte frunți sub joc de săbii alte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite ... Citește mai mult MII POPOARELE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
mistice tăceri descântăierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastănor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastăși pornesc lucrări serafii și orânduiri heruviigura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii:către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mistdin drum graiul nu-l întoarce - ci-n orbiri de ametistalte capete-n coroană - alte frunți sub joc de săbiialte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbiimână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii și modru și hori de zâne pân' la grinde au fost cândva - în vremuri pline icoane și grădini de rai: eroi ai spadelor cu grai arhangheli - împărțeau lumine au fost cândva - în vremuri sfinte - dar cine-și mai aduce-aminte ? acum e crivăț și pustie zbătut neam în nemernicie au fost cândva - în vremuri pline - azi - dintre păsări - corbul vine și din moșia necuprinsă a mai
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
continuității românești ca neam prin limbă și credință s-a datorat Rezistenței prin Religie, fapt cardinal, determinant care, a revenit ca întotdeauna Bisericii ortodoxe, ce se revendica de altfel și ca o Înaltă Școală Domnească exprimată categoric și revelator prin graiul autoritar și solemn al Seminarului Teologic Ortodox din Chișinău. Clerul ortodox, ca descendent și urmaș fidel al poporului creștin a menținut trează conștiința creștină în rândul comunității, salvându-i identitatea și autoritatea ca duh național în Biserică și Școală, pe
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ÎN LUPTĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului Să vină, abolit, Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
abolit, Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul este rădăcina istorică a modelului nostru cultural, unic în lume, prin frumusețe, prin varietate, prin
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
la rându-i ca Fiică Preamărită este în mod expres Protectoarea și Izbăvitoarea Nemului dac nemuritor. Toate frumusețile Cerurilor, lumea dumnezeiască-Sfânta Treime, Aleasa Tatălui, Psaltirea Fiului și Mireasa Duhului, cu Harul și Iubirea Lor, cu Lumina și Pronia Lor, cu Graiul, cu Cuvântul, cu împlinirea Armoniei Lor divine și lumea angelică, cu slujirea și cântarea, cea mai presus de încântare, au adus prinosul dragostei Lor pentru Fiica cea mai frumoasă a Cosmosului creat. Toate frumusețile Pământului, de la necuvântătoare la cuvântătoare, de la
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
să se încheie într-un ton optimist și cu voie bună, de această dată ne-a dăruit o poezie de demult, „Ăl mai tare om din lumeˮ, semnată de bănățeanul Victor Vlad Delamarina, pe care a recitat-o magistral în grai ardelenesc. Următoarea întâlnire va avea loc joi, 28 septembrie. Să aveți o vară frumoasă și rodnică! (Fotografia o datorăm colegului nostru de cenaclu, ing. Mircea Gordan, talentat poet și prozator.) Referință Bibliografică: Cenaclul literar „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamna - eu mă perpelesc, Mă lipsesc de ce râvnesc. Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă, Slobodă-i durerea, și suavă, Răstălmăcește gând și grai Și-o vorba, doar: iubire, hai! Referință Bibliografică: Monolog interior / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MONOLOG INTERIOR de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379460_a_380789]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 6 Mai 2017 „Lucian Blaga e mut ca o lebădă...” Lucian Blaga-Autoportret (Marele poet nu a vorbit până la patru ani...) Poetule cu veșnicia-n grai, Tatăl din cer în veci să te-alduiască, Să mori și să te naști în luna Mai E o minune prea dumnezeiască! Cel „mut” în țara și-n durerea ei De unde ești și unde ești eu știu, Ne iartă neputința
LUCIAN BLAGA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379468_a_380797]