3,747 matches
-
călătorii, în orice loc al lumii, e necesar să știi să ceri hrană și găzduire, folosind limba ce se vorbește în locul acela. Când am ajuns la Tomis, această problemă nu mi-a trecut prin cap, deoarece aici se folosesc atât greaca, cât și latina. Dar am putut să învăț destul de repede și graiul pestriț, un fel de interlect ce se vorbea pe străzile agitate din preajma portului. A fost mai greu să comunic cu locuitorii satului unde am hotărât să mă stabilesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
departe”. M-am întors și am fugit către casă. L-am urât îngrozitor pe necunoscutul acela. Cred că am și bolit și n-am vrut să mai ies. Azi mi-a adus cântecul scris și mi l-a tălmăcit în greacă. Îmi era dedicat mie. Am rămas încremenit, cuprins de un sentiment nou: doar pe noi înșine putem să fim atât de geloși, urându-ne de moarte. Tomitese Când am sosit, Tomisul m-a luat în primire cu haosul dizolvant al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
magazii uriașe și un mare edificiu cu mozaic, ca un simbol de rafinament și civilizație care, cu siguranță, nu e nelalocul ei la Tomis, veche cetate grecească devenită, datorită schimburilor ei cosmopolite, un punct de întâlnire al mai multor culturi. Greaca e limba cea mai răspândită, în mijlocul altor graiuri curente: latin, get, scitic. Există și un dialect local, tomitese, limba afacerilor și a politicii, care cuprinde cuvinte din toate limbile și e ușor de învățat. Se vociferează liber în piețe împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și nu voia să se mute la Roma, ca soție a lui Tiberiu. Această situație încurcată m-a împiedicat să am vreun succes diplomatic; și totuși, vizita a fost, într-un anume sens, plăcută. Regele get cunoștea perfect latina și greaca și scria versuri inspirate. Motivele nemuririi și ale voluptății morții erau dominante în poemele lui; în timpul declamării versurilor, Cotys se acompania din fluier sau din liră, improvizând melodii triste. Mi s-a părut o contradicție: tristețea muzicii aceleia se îmbina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nici pe departe cu aceea. Cred că am învățat câte ceva, frecventând școala de poezie a lui Cotys. Din zilele acelea, nu voi putea uita nici chipul unei grațioase prințese care mă privea foarte îndrăzneț, răspunzându-mi cu ușurință atât în greacă, căt și în latină. Era vorba de Aia, care, pe-atunci însă purta numele stirpei ei nobile. Am aflat asta doar acum, în timp ce ea îmi povestea cu haz despre evenimentele acelea îndepărtate la care fusese de față. Amușinări Aia spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Mi s-a părut că cel care stătea dincolo de ferestruică socotea nedemnă prezența mea și cu totul nepotrivită cererea de a fi trimis la Zalmoxis ca mesager. Inițial, am început să vorbim în limba geților, chiar dacă interlocutorul meu cunoștea bine greaca și latina. Știa deja totul despre mine. Citise chiar unele dintre cărțile mele. N-a voit să-mi arate chipul său, și vocea lui era incredibil de abstractă. Am vorbit în greacă despre doctrina morții și a nemuririi sufletelor, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în limba geților, chiar dacă interlocutorul meu cunoștea bine greaca și latina. Știa deja totul despre mine. Citise chiar unele dintre cărțile mele. N-a voit să-mi arate chipul său, și vocea lui era incredibil de abstractă. Am vorbit în greacă despre doctrina morții și a nemuririi sufletelor, iar el mi-a spus că, dacă nu mă simțeam încă pur pe dinăuntru, n-aș fi fost în stare să duc la bun sfârșit ceea ce voiam: „Nu ajunge voința, e nevoie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
scriere cuneiformă, termen care în scrierea hieroglifică era we-anas, în semitică wayn, în hieroglifele egiptene arp, în armeană gini, în limba svanilor gvinal, în georgiană gvino, în rusă vino, în mingreliană gwini, în limba ilirilor verë, în celtă gwinien. În greaca 12 arhaică, cu circa 2 200 de ani înaintea erei creștine, vinul se numea woinos, apoi oinos, în greaca clasică, vinum în latină și în etruscă (de unde viino în limba siculilor, vino în italiană și în spaniolă, vinho în portugheză
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în limba svanilor gvinal, în georgiană gvino, în rusă vino, în mingreliană gwini, în limba ilirilor verë, în celtă gwinien. În greaca 12 arhaică, cu circa 2 200 de ani înaintea erei creștine, vinul se numea woinos, apoi oinos, în greaca clasică, vinum în latină și în etruscă (de unde viino în limba siculilor, vino în italiană și în spaniolă, vinho în portugheză și vin în franceză), jajin sau vayim în ebraică, wain în limba din Saba și în abisiniană, iar apoi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
taur. În fine, este zeul "eternei reîntoarceri", personificarea reînnoirii vieții. Zeul beției și al delirului extatic nu se simte bine decât în mijlocul tumultului și al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă) și de satiri care dansau frenetic în sunetul flautului și al tamburinei bătând ritmul cu un tirs, un toiag împodobit cu frunze de viță de vie și de iederă, cu conuri de pin în vârf. În mijlocul acestei cohorte dezlănțuite, Dionisos
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
se referă la relația semantică dintre perechea de termeni Petru-piatră. În Evanghelie, în original, primul dintre acești termeni este ho pétros (de genul masculin), care înseamnă "piatră", iar cel de-al doilea este he pétra (de genul feminin), care în greaca veche înseamnă "stâncă" (n. trad.). 75 T. Lafranchis, La vigne et le vin, Pardès, Puiseaux, 1993, p. 74. 76 Din cele 24 de parabole rostite de Hristos, 4 evocă vița de vie și vinul. 77 Care, pentru Hristos, este asemenea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în stejar, ceea ce ar garanta, potrivit industriașului, o calitate de conservare echivalentă butoiului tradițional. 161 În 1948, matematicianul american Norbert Wiener decide să dea un nume disciplinei care rezulta din automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului", iar substantivat, "arta de a cârmui", ba chiar, la Platon, cea de a guverna. Termenul provine, la rândul lui, de la verbul Kubernein (a cârmui), în care poate fi recunoscută rădăcina cuvintelor guvern și a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
AFECTIVE SEZONIERE (SAD): aici, tulburare de dispoziție depresivă care survine, de obicei, iarna, din cauza absenței luminii solare (acumulare excesivă de energie YIN). TRANSMUTARE: aici, transformarea unor stări și forme de vibrație în stări și forme de vibrație mai elevată. TRAUMĂ: (greacă Trauma - rană, leziune). Semnifică un eveniment de o deosebită intensitate din viața unei ființe umane, care depășește limitele posibilității lui de adaptare, de a da un răspuns adecvat. VEZICĂ BILIARĂ: (colecistul sau fierea) este un organ în formă de pară
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
maximă: timpul înseamnă bani. Dominație materială. Domine! Doamne! Unde este spiritualitatea? Salvatorul nostru Iisus? Lordul Salisbury? O canapea într-un bar sic. Dar grecii! Kyros! Cuvînt magic! Vocale pe care semiții și saxonii nu le cunosc. Ar trebui să predau greacă, limba minții și a strălucirii intelectuale."215 Un alt aspect prezent în românul lui Joyce îl reprezintă raportarea să la Biserică Romano-Catolică. Dezgustul pentru lumea română este transmis și catolicismului și Romei, sediul Bisericii catolice. Ar exista si o altă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
abilitățile sale nu a tentat cultura bizantină, chiar dacă și aici s-a vorbit de o completitudine, care însă a fost înțeleasă ca desăvârșire. Completitudinea căutată de bizantin era tocmai armonioasa împletire a înțelepciunii dobândite prin instrucția oferită de paideia clasică greacă cu înțelepciunea dinlăuntru. Despre acesta din urmă este mai greu să vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat și de Runciman. Ceea ce trebuie precizat este că acest tip de învățătură trebuie privită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva s-a înfățișat pe sine oamenilor, este depășită și lipsită de conținut orice căutare, orice efort de punere în lumină a aletheia, așa cum au făcut-o grecii. Chiar dacă cineva privește filosofia greacă ca pe un dar al lui Dumnezeu, adică ca pe o manifestare a Logosului etern, manifestare ce a fost la începuturi păstrată în tradițiile religioase și apoi a dobândit o expresie filosofică odată cu Heraclit și Platon, crești¬nismul însă se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofiei platoniciene și aristotelice în conturarea căii pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să fie utilizată orice limbă a Orientului apropiat care reprezenta marca unei tradiții și mai vechi decât cea greacă. Este de amintit doar situația unei spiritualități creștine care a fost dezvoltată în alți termeni, cea siriană, și care a cunoscut de asemenea o mare profunzime, dar care a avut ca manieră esențială de exprimare metafora. Răspunsul trebuie căutat în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
impus aristotelismul și platonismul. Pe de o parte era limpede că nu era cu putință să fie acceptată filosofia greacă în forma și cu obiectivele sale pentru un gânditor și trăitor creștin, pe de alta că exista în tradiția clasică greacă o oportunitate unică de expresie a experienței și dogmei creștine. Rezultatul a fost extrem de nuanțat și greu depistabil la o simplă interogare a textelor produse în spațiul bizantin. Termenul filosofic grecesc, care atunci când a fost formulat a reprezentat mai întotdeauna
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
îi aibă în noul orizont spiritual bizantin. Mai mult, este și o îmbogățire semantică ce preface aproape total funcțiunile lui onoomoic; și ngoaonov. Gândirea bizantină va adânci și resemnifica înțelesurile lui ngooonov prin accentuarea implicațiilor etimologice ale termenului. Căci în greacă persoană este format din ngoa, care înseamnă către, spre, în direcția, și cop care semnifică privire, ochi, înfățișare, chip, față. Așa cum indică Yannaras, prin compunere semnificația care apare este am privirea, fața ațintită spre ceva sau spre cineva, mă aflu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
St.Thomas din Manila, Josă Rizal a plecat În Spania unde a urmat studii de medicină, filosofie și litere la Universitatea din Madrid, apoi a călătorit În occidentul european, la Paris, Berlin, Heidelberg și Leipzig (vorbea șapte limbi europene, inclusiv greaca și latina). Cele două romane ale sale publicate la Berlin Noli me tangere (1886) și El Filibusterismo(1891) aduc o critică severă autorităților dominatoare spaniole. Emigrează În China, Japonia, Statele Unite, Anglia și Franța, apoi În Hong Kong unde a practicat medicina
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
YIN). TRANSFIGURARE: a privi dincolo de aparențele fizice, efemere ale ființei. Capacitatea de a percepe sublimul, frumusețea, iubirea, armonia din orice ființă umană. TRANSMUTARE: aici, transformarea unor stări și forme de vibrație în stări și forme de vibrație mai elevată. TRAUMĂ: (greacă Trauma - rană, leziune). Semnifică un eveniment de o deosebită intensitate din viața unei ființe umane, care depășește limitele posibilității lui de adaptare, de a da un răspuns adecvat. VIBRAȚIE: mișcări oscilatorii ale unor corpuri, particule, zone, generate aici de gânduri
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
și apar o serie de scrieri cu bază științifică. În Franța, în sec. XIII se înființează Colegiul “Sf . Cosma”, cu catedră de anatomie, fiziologie, obstetrică. După anii 1500 apar școli medicale în care medicina era predată în facultăți alături de latină, greacă, teologie. Epoca modernă și contemporană, începând cu sec. XVIII remaniază toate cunoștințele științifice acumulate și apar noi așezăminte academice în Franța, Austria, Italia, Anglia, Germania. Sunt puse bazele asepsiei și antisepsiei (Louis Pasteur, respectiv Joseph Lister). În țara noastră, în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
varietăți romanice vechi (e.g. dislocarea nucleului verbal / interpolarea). Spre deosebire de alte lucrări (mai vechi sau mai recente), care atribuie o importanță sporită în domeniul sintaxei fie influenței slavonei și a altor limbi de contact (cele mai importante fiind latina savantă, maghiara, greaca și italiana) (v. Stan 2013: 21-22 și bibliografia), fie uniunii lingvistice balcanice (e.g. Hill și Alboiu 2016), lucrarea noastră are o perspectivă vădit romanică: încercăm să găsim corespondente romanice pentru fenomenele din româna veche pe care le examinăm și să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
disponibilitatea subiectelor nule. Din această diviziunie a tipurilor de flexiune rezultă mai multe categorii de limbi (Biberauer și Roberts 2010: 267): - limbile în care ambele tipuri de flexiune sunt bogate sunt limbi cu deplasare V-la-I și subiect nul (româna, italiana, greaca, spaniola); - limbile în care flexiunea verbală este bogată, însă flexiunea nominală este săracă sunt limbi cu deplasare V-la-I, însă fără subiect nul (franceza, engleza medie [engl. Middle English]); - limbile în care ambele tipuri de flexiune nu sunt bogate sunt limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Călugăreni 18. Oinacu 4. Colibași 19. Prundu 5. Comana 20. Putineiu 6. Daia 21. Răsuceni 7. Frătești 22. Schitu 8. Găujani 23. Singureni 9. Ghimpați 24. Slobozia 10. Gogoșari 25. Stănești 11. Goștinu 26. Stoenești 12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]