2,011 matches
-
superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turnului este încadrată de patru mici turnulețe, element singular în arhitectura Maramureșului istoric. În interior se păstrază o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului care zice-se și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful, după lupta contra tătarilor în 1717. Pictura interioară este alcătuită din scene despărțite prin dungi de culoare. Figurile sunt desenate pentru
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
al XIX-lea, printr-o tacită înțelegere cu doamna Haricleea, care dorește să-și îndepărteze soțul de la tron, bandele lui Pazvanoglu, pașa de Vidin, atacă fără milă satele, răpind fete. Haricleea își trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din țară cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutați de Anita, pătrund în palatul pașei și
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
-și îndepărteze soțul de la tron, bandele lui Pazvanoglu, pașa de Vidin, atacă fără milă satele, răpind fete. Haricleea își trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din țară cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutați de Anita, pătrund în palatul pașei și eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis. Realizatorii filmului au apelat
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din țară cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutați de Anita, pătrund în palatul pașei și eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis. Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Ion Apahideanu (hipic) și Lucian Purdea (lupte). Regizor secund a fost Nicolae
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Răpirea fecioarelor ca și „desțărarea” pruncilor declanșează o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești, în timp ce înfruntarea dintre Amza și Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al Haiducilor (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte dominată de patima aurului și setea
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Răpirea fecioarelor ca și „desțărarea” pruncilor declanșează o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești, în timp ce înfruntarea dintre Amza și Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al Haiducilor (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte dominată de patima aurului și setea de mărire. Cocea și Barbu ezită în filmele lor haiducești între formula de capă și spadă și
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
iulie 1558, Marea Marmara), domn al Țării Românești (15 noiembrie 1552 - cca. 11 mai 1553). A fost fiul lui Radu de la Afumați și a obținut domnia cu ajutorul Habsburgilor. Pătrunde în Țara Românească prin Banat cu o armată compusă din mercenari (haiduci, de aici și porecla sa) unguri și poloni, precum și din boierii din tabăra antiotomană, refugiați în Transilvania datorită prigoanei inițiate de către Mircea Ciobanul. Lupta cu domnul s-a dat la Mănești (Prahova) pe 15 noiembrie 1552 și s-a încheiat
Radu Ilie () [Corola-website/Science/309766_a_311095]
-
cineva îi va mai rosti numele atunci când se va simți nedreptățit de autorități. Oameni acestor locuri îl pomenesc mereu spunând: Dacă ar fi fost Coroi...". -nica drept mai sînt dialde coroi dan coroi riccardi dumitri maria mulți tare mulți .-Ultimul haiduc din România interbelică numit Gheorghe Coroi s-a născut în satul Durnești, jud. Dorohoi, la începutul secolului trecut. Era fiu de țăran și muncea cu ziua pe pământul boierului local. S-a căsătorit apoi cu frumoasa Hareta. Jandarmului comunal îi
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
devine mâna lui dreapta. În scurt timp devin cea mai temută bandă din România. Jafuri făcute inteligent, fără să se tragă nici un foc de armă, diversiuni făcute forțelor de ordine și inducerea lor în eroare erau punctele forte ale acestor haiduci. Țintele preferate erau boierii, notării, avocații și negustorii evrei. Era foarte căutat de autorități și iubit de cei săraci. Au fost cazuri când a dat bani direct văduvelor, copiilor orfani și țărânilor fără pământ. Aceștia au venit apoi ca martori
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
împrumuta chiar și mașina. Pe acest om Coroi nu l-a atacat niciodatăa. Este prins la marginea Botoșaniului și închis la închisoarea din oraș. Celulă în care stă închis este "Cameră de fier", unde a stat și Pantelimon, un alt haiduc din Baltă Brăilei, cu mult înaintea lui. Reușește să convingă santinela și fug împreună în pădurea Mihălășeni. Santinela se împușca 2 zile mai târziu, dându-și seama ce a făcut. Este prins din nou un an mai târziu în casa
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
îi dă dreptate, dar, amuzat, domnitorul îl întreabă ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost de acord cu el, iar el a zis că nu-și da cuvântul înapoi și ,iapa-i peste drum." Este prezentată istoria unui haiduc, Haralambie, ucis chiar de fratele său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman. Rezumatul pe scurt: Gherman fusese crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic biserică "Sf. Haralambie" din Iași. Hramul acestui lăcaș de cult provenea de la numele unui arnăut, Haralambie, care devenise haiduc. Pentru a-l pedepsi, Vodă Ipsilanti trimite chiar pe fratele acestuia, Gheorghie Leondari (care era comandant al gărzii domnești) să îl captureze. Haralambie este găsit la casa lui Gherman, care era copil, si este ucis. Cuprins de remușcări pentru faptă
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Lacului Tei, așezări din secolele XII-XIV . Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise. Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner. O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
nou, de gruparea Buzeștilor și polonii lui Ian Zamoiski și moldovenii pun domn în Țara Românească pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia. În fruntea celor care îl pun domn pe Simion Movilă se aflau Frații Buzești. Doar Banul Udrea și haiducul Baba Novac îi rămăseseră fideli lui Mihai Viteazul. Simion Movilă, care avea cu el oaste polonă, se dovedește "neascultător față de Buzești și gruparea lor și vrea să conducă după voia lui". Atunci Buzeștii îl alungă și pun domn un craiovean
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
sensul expresiei este neclar povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele de haiduci ale lui Pavel Lotru, Radu Ursan și Neagu Papură, administrația austriacă l-a destituit pe Gheorghe Cantacuzino, banul Craiovei. Când banul este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Sînt obsturcționate toate încercările austriecilor de a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
strînge taxe sau de a impune administrața lor. Ofițerii austrieci trimit numeroase sesizări împăratului prin care se plîngeau că sînt depășiți de evenimente, că "populația atacă, fără veste, soldații, îi dezarmează, îi batjocorește și "(românii) "sînt foarte obraznici". Cetele de haiduci au jufuit și moșiile boierilor din jurul Craiovei și au împiedicat expediția întreprinsă de trupele otomane spre Craiova apoi spre Cozia. Haiducii se dovedeau mai puternici decît trupele austriece. 1773, Ajunul crăciunului, la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului, un oarecare
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de evenimente, că "populația atacă, fără veste, soldații, îi dezarmează, îi batjocorește și "(românii) "sînt foarte obraznici". Cetele de haiduci au jufuit și moșiile boierilor din jurul Craiovei și au împiedicat expediția întreprinsă de trupele otomane spre Craiova apoi spre Cozia. Haiducii se dovedeau mai puternici decît trupele austriece. 1773, Ajunul crăciunului, la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului, un oarecare Lorincz, soldat în armata imperială, amețit de aburii alcoolului, agresează verbal mai multe femei, se pare că una dintre ele ar
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au reușit să sară de la o fereastră, proferînd jigniri la adresa românilor și incidentele păreau aplanate, mai ales că soldatul respectiv fusese pedepsit și trimis la carcera garnizoanei austriece. Cîteva ore mai tîrziu, însă, probabil instigată de oamenii banului și de haiduci, populația Craiovei se adună înarmată în jurul garnizoanei imperialilor cerînd să le fie predat Lorincz, pentru a fi judecat de ei. Comandantul garnizoanei refuză, izbucnesc focuri de armă de ambele părți și austriecii se refugiază, din fața mulțimii, în clădirea garnizoanei. După
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fost prinși și linșați de populație. După acest incindent, cel mai grav, dar care făcea parte dintr-un lung șir de experiențe nefaste, austriecii au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte. În ianuarie 1734 , austriecii au hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte. În ianuarie 1734 , austriecii au hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic. Timp
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic. Timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie unor haiduci ca să prindă alți haiduci, nici un haiduc nu a fost prins
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]