2,384 matches
-
Chestiune de estetică, argumente schopenhaueriene. Cu alte cuvinte, "imoralitatea" lumii lui Caragiale (recognoscibilă, fatal "a noastră", zicem astăzi) devine imortalitate, adevăr etern ș.a.m.d. Sub lentila cititorului de peste un secol, lumea lui Caragiale este "actuală" sub impulsul identificator, în hazul de necaz al sincerității cu sine a românului. Așadar, ...viceversa, cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la autopastișă, a exersat o intertextualitate abisală, proiectîndu-i pe Mitică, pe Lache, pe Mache în variațiuni care par nesfîrșite. Cine i-a citit discursurile turneului electoral alături de Take Ionescu i-a regăsit, tresărind, și acolo. Autorul a fost cîștigat de hazul esențial. S-a întîmplat ca el să scrie în românește. Hazul este apatrid. Caragiale își spunea arvanit. Au malentendu, salut! UMBRA AUTORULUI SAU IRONIA DISCURSULUI ROMANESC "Dispariția elocutorie"...a autorului, invenția realistă cu cea mai puternică determinare în sfera poeticii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Lache, pe Mache în variațiuni care par nesfîrșite. Cine i-a citit discursurile turneului electoral alături de Take Ionescu i-a regăsit, tresărind, și acolo. Autorul a fost cîștigat de hazul esențial. S-a întîmplat ca el să scrie în românește. Hazul este apatrid. Caragiale își spunea arvanit. Au malentendu, salut! UMBRA AUTORULUI SAU IRONIA DISCURSULUI ROMANESC "Dispariția elocutorie"...a autorului, invenția realistă cu cea mai puternică determinare în sfera poeticii romanului, rămîne o (acceptată) iluzie. Că va fi voit scriitorul să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
simetrii, ci imagini de-realizante, ale unui dublu posibil. Să notăm varianta serioasă in spe: arhitect cum Ioanide, rival și deopotrivă pretendent la atențiile Indolentei Pomponescu. Ironia cu care-l înzestrează aproape ostentativ naratorul îl însoțește oriunde, însă fără nici un haz. Este, dacă acceptăm calamburul, un grav al ironiei, ceea ce revine la categoria ridiculizată încă de spiritul rabelaisian, a celor care nu știu să rîdă: les agélastes. În plin spectacol, ironistul stîrnește reacțiuni. Neseriozitatea lui Ioanide, strivitoare pentru agélaste, oripilează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
memorialiștilor sau romancierilor care au căutat ficțiunea acolo, în illo tempore, în matricea omului în-ființat într-un loc anume și în timpul amintirii acelui loc (cel mai adesea, casa de demult, a părinților și bunicilor, cu jocurile și jucăriile pline de hazul și farmecul copilăresc, cum le spune Ion Creangă în "Amintirile" sale), un topos sau, altfel, axis mundi, se năruie, fiind înlocuită cu vîrsta de fier a unei copilării fără copilărie; copilul lui Creangă din universul mirific al Humuleștilor, cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a făcut o baie într-o piscină plină cu bile, jucîndu-se de-a v-ați ascunselea cu copiii de-acolo. Tata le-a luat cîte o înghețată. Ea s-a murdărit pe nas și pe bărbie și Marcu a făcut haz, spunîndu-i că arată ca un clovn, dar tata a șters-o cu un șervețel. Îi plăcea să fie pozată. La poze se așeza cum a văzut că fac fotomodelele. Marcu nici nu bănuia că te poți așeza în atîtea feluri
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a făcut o baie într-o piscină plină cu bile, jucîndu-se de-a v-ați ascunselea cu copiii de-acolo. Tata le-a luat cîte o înghețată. Ea s-a murdărit pe nas și pe bărbie și Marcu a făcut haz, spunîndu-i că arată ca un clovn, dar tata a șters-o cu un șervețel. Îi plăcea să fie pozată. La poze se așeza cum a văzut că fac fotomodelele. Marcu nici nu bănuia că te poți așeza în atîtea feluri
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
22 de izvoare minerale (premiate cu aur la concursurile de la Viena -1873 și Paris - 1889), precum și busturile scriitorilor I.L.Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu și George Coșbuc. Prozatorul junimist Nicolae Gane a “nemurit” stațiunea moldavă, într-o povestire plină de haz, intitulată Două zile la Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
întreg a devenit artist individual-. Tudor Vianu Umorul din Amintiri din copilărie : Marea putere a seducției a operei rezultă din starea de permanentă bună dispoziție a autorului, care este un jovial, pus mereu pe glumă, ba chiar de a face haz de necaz. Umorul lui Creangă este expresia optimismului funciar, a vitalității poporului nostru sublimat în personalitatea lui Creangă. El a propus, ca o soluție existențială și, pe alocuri, ca mijloc de îndreptare a unor năravuri etern omenești-. Amintiri din copilărie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Textul continuă cu o prezentare a superstițiilor mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și de pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea ―boțulde Nică. Satul devine astfel un univers al jocurilor ―pline de hazul și farmecul copilăriei-. De aceea nu întâmplător ―năzdrăvăniile-lui Nică sunt concentrate în partea a II -a a seriei.Satul devine un simbol al satului moldovenesc,imaginea satului românesc în general, a satului etern,încetând să mai fie o așezare izolată
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
curat meșteșug de tâmpenie-.Cel mai complex dintre personaje este Nică. Întrucât lui Creangă― i-a venit ideea de a se < povesti >pe sine însuși-, Nică este ipoteza autorului la vârsta copilăriei, embrionul cărții și implicit al unor întâmplări cu haz grupate în jurul ideei potrivit căreia copilăria este fericită, plină de farmec.Pledând în favoarea frumuseții copilăriei, evocarea realizată din perspectiva maturității are un aer nostalgic.Admițând ideea că opera lui Creangă este un Bildungsroman, chipul lui Nică nu poate fi conturat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu nostalgie: ―Ce-i pasă copilului, când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să aducă ziua de mâne, sau că-i frământa alte gânduri pline de îingrijire-? De aceea, amintirile lui Nică sunt pline de haz și de farmec. Totul este joc în existența lui. El și frații lui se joacă cu tatăl lor când acesta se întorcea ostenit de la muncă, căci vorba proverbului: ―dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a) caracterizare ironică: fata Irinucăi ―era balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle comice: Torcălău, Trăsnea, Chiorpec, popa Duhu, Gâtlan; c) prin prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi-. Limbajul Dintre cuvintele folosite de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din neamul lui Gargantua, eroul principal din romanul cu același nume de François Rabelais, scriitor francez din secolul al XVI-lea. Rabelaisiană este și veselia debordantă a lui Creangă. Nicăieri mai mult ca în acest basm nu este mai prezent hazul de necaz, acel optimism românesc de a trece cu seninătate ădar nu cu inconștiență) peste greutăți. Drumul constituie pentru erou o adevărată școală, așa cum se întâmplă în societățile arhaice. Eroul se confruntă cu răul, îl biruie, și nu ușor, se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ținem seama de perspectiva echilibrată, favorabilă asigurată scriitorului în fișa ce-i este consacrată. Creangă e văzut aici ca o "fire independentă", îndepărtat din lumea clerului pentru aplecările spre "pușcă și teatru", iar în povești se remarcă prin "noutatea dialogului", "hazul graiului moldovenesc", "un extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ce guvernează acțiunile umane și instituțiile. O afirmație a lui P. P. Negulescu, cu privire la această capodoperă, pune în lumină și figura eroului lui Cervantes: "De sub boneta cu clopoței a bufonilor, pe care o purta pe cap Nebunia cea plină de haz, apărea privirea îngrijorată a Înțelepciunii, care căuta, plină de neliniște, mai binele dorit de toată lumea.190 Totalitatea aventurilor cavalerului, deopotrivă ridicole și mărețe, se impun ca o metaforă a umanității ce luptă să transpună visul paradisiac în realitate, balansând între
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și dezamăgiri (vezi episodul Robbie, adolescentul care evadează cu câteva bunuri ale gazdei), dar celelalte cazuri (Tiz, Sas, Annie, Craig) par a fi succese depline. Un personaj de plan secund și totuși memorabil este vindecătorul GoodNews. Portretul acestuia are stranietatea, hazul și pitorescul, dar și farmecul cuvenit unui vraci spiritual, hipiot ex-opioman, pacifist mesianic, ecologist vegetarian. Confruntat cu unul din "pacienții deznădejdii" veniți la cabinetul lui Katie, iritată că nu mai are nici o șansă în fața lor, îi ia durerea cu mâna
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
că nu eram, mulți dintre colegi mei, lipsiți de accente critice, adesea dure, la adresa unor profesori. Pe el îl iertam totuși, tocmai datorită sincerității sale... Mai mult, decupam din prelegerile lui, pasaje care azi pot părea banale și lipsite de haz, dar care pe noi ne încântau și ne amuzau, deopotrivă. Regretatul meu coleg și prieten Paul Iruc își făcuse un obicei constant în a culege asemenea "perle" de la Lăudat. Îmi amintesc una din aceste fraze de un retorism înduioșător, rostite
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
voia ei, ele își întind antenele una către cealaltă, se cheamă, se leagă, se potențează reciproc, curg una din alta, astfel încît s-a lăsat în voia lor și a ieșit această Feerie generală, extrem de tonică și alertă, plină de haz și voioșie, o privire trăsnită și liberă asupra tuturor neroziilor și deviațiilor contemporane, sau, dimpotrivă, asupra unor tainice clipe de prospețime. Calchiate după întrebările copilăriei (și nu numai) prin care am trecut cu toții, gen: "ce este Dumnezeu?", "cine plouă?", "unde
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
când Joshua Erlich, Îndrumătorul nostru de grup, ne Întreba și se Întreba, retoric firește, În fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul În acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
accentuează partea teatrală a acestui spectacol popular. Costumația joacă un rol deosebit În teatrul popular, având rolul de a Întregi textul. În legătură cu elementele de teatru, el pune În valoare scenele burlești ale Mutului, personaj care se Întrecea pe sine spre hazul satului, care ieșea cu mic cu mare să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
secret” sau „confidențial”. Ce s-ar fi întâmplat dacă aceste hârtii ar fi ajuns în mâinile „reacțiunii” sau al vreunui „dușman al poporului muncitor”?! Opinăm că presa de opoziție care mai exista pe atunci ar fi făcut mare tapaj și haz pe tema recunoașterii comuniștilor a propriei incapacități dar și a marilor eșecuri ce pe atunci le făceau mult sânge rău, credem. Iată cum își mușca mustața (dacă avea!) tov. Petru Bighiu scriind niște adevăruri jenante: „...în oraș avem organizate până în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
consiliul județian”. Acesta era cântecul de lebădă al acestei federații folositoare mai ieri și bună de aruncat la gunoi mai astăzi. i. „Tinerii artiști au pregătit piesele <<Elixirul tinereții>> și <<Glasul nicovalei>>” Trecând la secțiunea „cultură”, am remarcat cu mare haz câteva fraze extrem de întortocheate „comise” de către tov. Ion V. Iacob ceea ce denotă ori un deosebit și dezvoltat simț al umorului...involuntar, ori un slab „nivel” politic. De altfel, după cum spuneam, numai începutul anului 1948 îl va mai prinde pe funcția
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]