2,559 matches
-
o limbă se divide în paliere care se caracterizează prin trăsături distincte, care se conservă în tipurile de texte corespunzătoare. Prin urmare, textele realizate la nivelul limbii literare (și pe care le are în vedere cu predilecție teoria, analiza și hermeneutica textuală) sînt texte cu valoare culturală care se structurează pe baza trăsăturilor generale ale limbii funcționale și se referă la același grup de realități, avînd aceeași raportare a limbii față de realitate și față de utilizatori. Particularitățile lexicale, fonetice, morfologice, sintactice se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte și către hermeneutica acestora din perspectiva efectelor de putere, de control, de rezistență sau de libertate, pe care le pot determina faptele de limbă, în continuarea unor ipoteze lansate de teoreticienii actelor de vorbire. Interesează mai puțin astăzi descrierea, analiza, interpretarea, compararea unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Editura Enciclopedică, București, 2004). COȘERIU 1973 = Coseriu, Eugenio, Lezioni di linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000). COȘERIU 1980 = Coseriu, Eugenio, Textlinguistik. Eine Einführung, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013). COȘERIU 1994 = Coșeriu, Eugen, Prelegri și conferințe, Iași, 1994. CRUSE 2006 = Cruse, Alan, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh University Press, Edinburg, 2006. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 = Détrie, C., Siblot, P.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interprétation du discours, Armand Colin, Paris, 1998. Rey-Debove, Josette, Le métalangage: Étude linguistique du discours sur le langage, Le Robert, Paris, 1978. Ricoeur, Paul, Le conflit des interprétation. Essais d'herméneutique I, Le Seuil, Paris, 1969 (trad. rom. Eseuri de hermeneutică, Humanitas, București, 1995). Ricoeur, Paul, A L'école de la phénoménologie, J. Vrin, Paris, 1998 (trad. rom. La școala fenomenologiei, Humanitas, București, 2007. Ricoeur, Paul, La métaphore vive, Le Seuil, Paris, 1975 (trad. rom. Metafora vie, Editura Univers, București, 1984). Ricoeur
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ciencia del languaje. Estudios de historia de la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977; Gramática y semántica universales. Estudios de lingüística funcional, Editorial Gredos, Madrid, 1978; Textlinguistik: eine Einführung, (ed. Jörn Albrecht), Narr, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013); Von Genebrardus bis Hervás. Beiträge zur Geschichte der Kenntnis des Rumänischen in Westeuropa, Günter Narr Verlag, Tübingen, 1980 (trad. rom. Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poetique, Éditions du Seuil, Paris, 1973; The Framework of Language, Michigan Slavic Publications, 1980. Hans Robert JAUSS (1921-1997), filozof german, specialist în teoria literaturii, profesor la Universitatea din Konstanz. Analiza discursului valorifică, printre alte idei, teoria receptării, structurată ca triada hermeneutică interpretare, reconstituire istorică și comprehensiune. Contribuții semnificative: Untersuchungen zur mittel-alterlichen Tierdichtung, Niemeyer, Tübingen, 1959; Genèse de la poésie allégorique française au Moyen-âge de 1180 à 1240, C. Winter, Heidelberg, 1962; Literatur-geschichte als Provokation der Literaturwissenschaft, Uvk Universität Verlag, Konstanz, 1967; Ästhetische
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Genèse de la poésie allégorique française au Moyen-âge de 1180 à 1240, C. Winter, Heidelberg, 1962; Literatur-geschichte als Provokation der Literaturwissenschaft, Uvk Universität Verlag, Konstanz, 1967; Ästhetische Erfahrung und literarische Hermeneutik, Wilhelm Fink Verlag, München, 1977 (trad. rom. Experiență estetică și hermeneutică literară, Editura Univers, București, 1983); Zeit und Erinnerung in Marcel Prousts "A la recherche du temps perdu". Ein Beitrag zur Theorie des Roman, 2. Aufl., Suhrkamp, Frankfurt am Main 1986; Die literarische Postmoderne-Rückblick auf eine umstrittene Epochenschwelle, în "Jahrbuch der
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1882. Marcus Fabius QUINTILIAN (cca 35-96), retor antic care a elaborat, în secolul I, un manual de referință pentru predarea și însușirea regulilor oratoriei: De institutione oratoria (Despre oratorie). François RASTIER (n. 1945), lingvist francez, specilist în semantică, semiotică și hermeneutică. Lucrări de referință: Idéologie et théorie des signes, Mouton, Hague, 1972; Essais de sémiotique discursive, Mame, Paris, 1973; Sémantique interprétative, PUF, Paris, 1987; Sens et textualité, Hachette, Paris, 1989; Sémantique et recherches cognitives, PUF, Paris, 1991; Herméneutique : textes, sciences, PUF
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Gilberte) Dictionnaire des anglicismes, Le Robert, Paris, 1991; La Linguistique du signe. Une approche sémiotique du langage et le Robert du français, Armand Colin, Paris, 1998. Paul RICOEUR (1913-2005), teoretician al literaturii, poetician și filozof al limbajului, un clasic al hermeneuticii franceze. Lucrări de referință: De l'interprétation. Essai sur Sigmund Freud, Le Seuil, Paris, 1965 (trad. rom. Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998; Le conflit des interprétations. Essais d'herméneutique I, Le Seuil, Paris, 1969; La
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
86 și 96. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik. Eine Einführung, Herausgegeben und bearbeitet von Jörn Albrecht, Francke Verlag Tübingen und Basel, 1994, p. 4. În traducerea românească, realizată de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisăcaru (Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 19) se oferă traducerea: "În spațiul lingvistic francez, lingvistica textului este studiată [= practicată, realizată] într-o formă foarte specifică, anume ca analyse du discours (analiză a discursului)". 4 De altfel, Coșeriu, spre deosebire de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung in die Textlinguistik. Struktur, Thema und Referenz in Texten, Wilhelm Fink Verlag, München, 1992; ediția a doua, 1994. 23 Jean-Michel Adam, Lingvistică textuală. Introducere în analiza textuală a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Întrupării lui Iisus Hristos Revelația ca istorie / 117 4.1. Iisus Hristos: centrul și sfârșitul istoriei / 117 4.2. Revelația ca istorie. Taina Întrupării ca revelare proleptică a sfârșitului lumii la Wolfhart Pannenberg / 122 4.3. Istoria ca teologie și hermeneutică / 134 Capitolul 5. Quo vadimus, Domine? / 139 5.1. Apocalipsa după ... Apocalipsă! / 139 5.2. Profeții postmoderne cu privire la sfârșitul istoriei / 145 5.3. Destinul poporului lui Israel, ieri, azi și-n eshaton / 149 Epilog / 159 Bibliografie generală / 163 Cuvânt de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sunt numărați" (Matei, 10, 30). Pentru revelarea rostului tainic al unui eveniment istoric se dăruiește credința, deoarece rațiunea, deși necesară, nu este suficientă. Metoda Fără a neglija cele patru metode de cercetare istorică: euristica (descoperirea și analiza izvoarelor), critica surselor, hermeneutica și expunerea 47, noi ne propunem, la fel ca teologul catolic Jean Danélou, "aplicarea principiilor biblice la probleme la care Scriptură nu le-a aplicat explicit"48, adică, în cazul nostru, la evenimente istorice cu impact asupra istoriei universale. În
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mai degrabă prin semnificația lor decât prin ele însele. Este victoria definitivă a nominalismului asupra realismului, universalia definindu-se acum strict ca nomina, sau, cum remarcă Laurence Wood, triumful epistemologiei în detrimentul ontologiei specifice preocupărilor medievale. Odată cu postmodernismul va veni rândul hermeneuticii să exprime spiritul timpului. Scrierea istoriei în viziunea antică și medievală era simplex narratio gestarum, simpla relatare a lucrurilor așa cum s-au întâmplat într-adevăr (ut gestae). Martorul ocular era considerat un istoric ideal, cu condiția să fi respectat adevărul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
biblice. Asta nu reduce însă meritul incontestabil al lui Pannenberg de a fi încercat și reușit, într-o oarecare măsură, să închidă breșa făcută de Descartes între realitatea fenomenală și percepția noastră asupra acesteia. 4.3. Istoria ca teologie și hermeneutică Teologul luteran Ernst Kaseman îl consideră pe Sfântul Evanghelist Luca nu doar primul istoric creștin, ci și reprezentantul unei teologii bine definite 48. Evanghelia sa împreună cu Faptele Apostolilor au contribuit în cea mai mare măsură la conturarea omului Iisus în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
botezul creștin prezintă o analogie fundamentală de structură. Astfel, trecerea Mării Roșii prefigurează în aceeași măsură Învierea și Botezul, arătând puterea lui Dumnezeu, care îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală ea era semnificată de faimoasa Quadriga, sensul cvuadruplu al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă înșiși apostolii au avut nevoie de luminarea Duhului Sfânt pentru
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă înșiși apostolii au avut nevoie de luminarea Duhului Sfânt pentru a înțelege Cuvântul Domnului, cu atât mai mult avem nevoie noi astăzi de Sfânta Tradiție a Bisericii, fără de care orice hermeneutică biblică este sortită eșecului, pentru că, după cum plastic descrie Brunner, "Cuvântul lui Dumnezeu se răsfrânge în elementul acestei lumi ca o trestie în apă"57. Capitolul 5 Quo vadimus, Domine? "Mesia va veni când n-o să mai fie nevoie de El
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a cadrelor în care o societate se obișnuise să supraviețuiască, la un seism al regimurilor referențiale ale cunoașterii și ale comportamentelor colective 63. Aceasta înseamnă că societățile moderne, orice ar putea lăsa să se înțeleagă ideologiile care le domină, precum și hermeneutica însoțitoare a acestor ideologii, nu pot rămâne închise. La începuturile sale, comunismul s-a prezentat în România ca un agent al modernizării, al nation-building-ului pe care îl înțelegea în termenii dezvoltării economice și al transformării structurii sociale 64. Raționalizarea sistematică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un mit global al rezistenței și al dizidenței menit să legitimeze atașamentul lor recent față de valorile democrației. Ei se comportă astăzi ca și cum ar fi fost în mod secret democrați încă de la începutul carierei lor publice 79. Succesul irefutabil al acestei hermeneutici aproape oficiale asupra trecutului recent se datorează capacității sale de a întinde funcția justificativă a elitei către ansamblul societății. Întreaga națiune este în felul acesta scutită de orice responsabilitate, ceea ce este întru totul necesar deoarece, într-un regim totalitar, toată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
corespondent în realitatea percepută, a permis separarea cunoașterii de atributul ei - conștiința. Există dovezi despre apariția unor forme elementare de cunoaștere și conștiință la mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea cunoașterii în mod filosofic și matematic prin "Hiperbola dubiului". Kant, în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1982 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" Referindu-se la propriul parcurs literar, Theodor Codreanu îi subliniază atipicitatea ("Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară, evoluată spre transdisciplinar și transmodernism"), prin raportare la teoria vârstelor creatoare a lui Camil Petrescu, având în vedere debutul său ca prozator, iar, în comparație cu scriitorii care compun generația căreia ar fi trebuit să-i aparțină prin vârstă și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fi o preluare a idealului de critică totală vizat de G. Ibrăileanu sau G. Călinescu (...). Critica ontologică absoarbe elemente ale tuturor formelor critice cunoscute, supunându-se totodată principiului interdisciplinarității, evitând, însă, eclectismul. Principiul unificator, în poetica oglinzii, îl constituie abordarea hermeneutică a mitului despre Narcis și Echo, dintr-un unghi de vedere nemaiîncercat până astăzi. Mitul grec devine la fel de important ca mitul lui Oedip pentru psihanaliză. Dar critica ontologică este altceva decât critica arhetipală sau psihocritica, deși se slujește și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
matricea stilistică românească" (Blaga). În viziunea sa, poetul Cezar Ivănescu repetă, cu toată individualitatea-i nedezmințită, drama ființei românești supusă "terorii istoriei", cum a numit-o Mircea Eliade. În semnificația religioasă a "terorii istoriei" din mitul mioritic este găsită cheia hermeneutică pentru înțelegerea poeziei lui Cezar Ivănescu: "De aceea, ne aflăm în fața unuia dintre cei mai naționali poeți ai jumătății noastre de veac", se entuziasmează exegetul. La nici unul dintre poeții noilor generații teroarea istoriei n-a fost transfigurată cristic mai acut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a formulat în niște articole mai vechi, ca Strigăt și tăcere (1977) și Narcisul bacovian (1981), ambele apărute în "Ateneu", și în studiul introductiv la antologia G. Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu, și de a ajunge cu interpretarea "până la principiul genetic abisal al lumii bacoviene". Vrea astfel spune și acum să se apropie de "rădăcinile ontologice ale creației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și se remarcă prin echilibru, consecință a rigorii argumentative și acribiei documentaristului. Complexul bacovian este cartea care ajunge la soluționarea tendințelor contrarii una alteia și amândouă spiritului bacovian: minimalizare, pe de o parte, punctul comun al teoriilor din această zona hermeneutică este ideea decadenței; pe de altă parte, idealizarea, entuziasmul naiv, pe linia prejudecății descendenței simboliste. Titlurile din Complexul bacovian sunt în sine elocvente și fiecare capitol poate fi considerat o carte: structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]