1,830 matches
-
duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu arme fantastice, au puterea să se transforme după bunul plac în mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți în flăcări, aleargă urcând alți munți”; „aruncă cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trimis după publicitate: „Case cu ziduri sparte, din care cărămida se ivește ca o plagă deschisă și alte case cu praguri ce dau în stradă, crăpate. Firme vechi: «Curele, hamuri.» Trotuare gloduroase. Orașul se bănuiește spre răsărit, plat, mediocru”. Ce himeră trebuie pentru a nega existența provinciei? în fabrică (drumul meu a fost la cea de confecții), nimeni nu pare să se gîndească la aceasta. Acolo, ca să citez o lozincă, „Timpul de muncă reprezintă măsura tuturor valorilor”. *Ascult (cu întreruperi, din cauza
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintre ceea ce ar fi vrut și ceea ce a izbutit scriitorul, Între prezumția vocației și realitatea Înfăptuirii, Între eul aparent și cel codificat, freatic al interiorității, unde biografia se subminează și se izbăvește prin scris. Chinuitoare zădărnicie, dăruire maladivă față de o himeră? Ne salvează totuși, atât cât se poate, de mediocritatea cotidianului și de mediocritatea din noi Înșine. Scrisul transcende când și când efemerul, translându-l În iluzie. Și datorită lui MRP, a acelei naive fraternizări venite de la Văleni, Înscrisă pe o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
firesc asupra literaturii, o punte de cu totul altă anvergură decât cea care mă asocia de grupul petrecăreț al junilor ploieșteni. Așa s-a produs, pe la mijlocul anilor ’60, re-Îmbolnăvirea mea de mine Însumi. Revenirea adică În refugiul tainei care hrănise himerele copilăriei și adolescenței și infantiliza, iată, iarăși, și noua mea vârstă. Acaparantul studiu politehnic, dar și inhibițiile Însingurării mă ținuseră, În anii studenției bucureștene, izolat În lecturi și dibuiri lirice secrete. Spre deosebire de mine, Rubin conviețuise de timpuriu, chiar și În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
regenera militantismul? Chiar și după ce văzuse cu ochii și mintea, și inima mascarada coșmarescă a statului totalitar? * Scriitorul militant, de extremă stânga sau dreapta (pentru Umanitate sau pentru Națiune, adică), rămâne un caz neobișnuit Între „tovarășii” săi de drum revoluționar. Himera literaturii, compensând banalitatea și vidul cotidianului, ar fi trebuit să-i ajungă... Este nevoia de „altceva”, mai mult decât literatura Însăși, parte din ne-sațul dezechilibrului din care țâșnește și creația? „Logica” explicație sporește, mai curând, Întrebările. Citatul din Lacou-Labarthe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și eronat realitatea. Lumea la care accedem este foarte departe de cea reală”... afirma tânărul Blecher și avem, poate, aici, prima explicație a titlului cărții de mai târziu. Întâmplările cotidianului nostru se petrec În „irealitatea imediată”... termenul ar putea numi himera acestei parțialități, nu doar evaziunile fastuoase, disperatele Încercări de a depăși limitarea și fragmentul. „Avem puține simțuri față de marele număr de Însușiri ale corpului. Suntem foarte departe de a cunoaște toate aceste Însușiri. Nu putem, de exemplu, Înregistra și crea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aparențelor și a cuceri codul misterios care să elibereze sensul realului din vasta sa varietate de nonsensuri. O sete baudelairiană de contact cu viul animă această scufundare Între formele rebele sau plate ale compactei fluidități, pentru a scoate cheia, sensul, himera care să dea coerență și Întemeiere. Realul este trăit ca un vis care copiază perfect realitatea, mărginirile ei plicticoase și opresive, „melancolia de a fi unic și limitat, Într-o lume unică și meschin de aridă”... La Blecher, evaziunea din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea zgomotoase talente vedete ale succesului, ci rațiunea, sufletul și himera omului propun adevăratul mister, răsucind incandescențele cotidiene ale spiritului agresat, vulnerat, mereu neliniștit În trudnica Înfăptuire de sine. Un pas oarecare, „Întâmplător”... al doilea ar putea fi aidoma, succesiune mecanică a haosului. Dar pasul al doilea poate fi, deja, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dejecțiile alchimiei socialiste de producere a „omului nou”, m-a găsit departe de țara natală, În Lumea cu adevărat Nouă de peste ocean. Trecuseră doar trei ani de la plecarea mea din România. Entuziasmul și deprimarea ritmau o dificilă descătușare de trecut. Himera scrisului, de care continuam să mă Înlănțui, trimitea, Însă, neașteptate semne generoase. Necunoscutul scriitor român ajuns În 1987 În Berlinul Occidental se afla, la finele răvășitor al anului 1989, „protejat” de patru volume apărute, Între timp, În Occident și În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Voncu, O aventură lirică surprinzătoare, L, 1997, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici, ST, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Poetul excentric, RL, 2002, 5; Răzvan Voncu, Vasko Popa
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
În considerații cu tendință teoretică, uneori destul de confuze, definește, printre altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să prinzi o pasăre măiastră, București, 1987; Laleaua și cei trei pitici, București, 1989; Jocul de-a himerele, Iași, 1997. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Cartea de debut. Meseria de interlocutor, LCF, 1981, 24; Valeriu Stancu, „Pe o rază de soare”, CRC, 1984, 22; C. Isac, „Sunete și culori”, CRC, 1984, 43; Al. Tănase, Filosofia ca poesis sau Dialogul
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
română-franceză (1970-1974), lucrând apoi ca profesor de limba română la o școală generală din același oraș. Debutează în 1971 în „Ramuri”, iar editorial, prin participarea la volumul colectiv Cadran solar (1986) cu ciclul Locuința poetului. Publică apoi plachetele Confesiuni (1993), Himera de hârtie (1996), ambele premiate de Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor, și Catedrala și firul de iarbă (1997). Colaborează cu versuri și recenzii la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Familia”, „Euphorion” etc. După 1989, devine redactor asociat la „Ramuri”. Poezia lui
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
rama ferestrei // aștept să înflorească liliacul / citesc Cehov, biata inimă / acum va zbura / ca un ghem scăpat / din mâna înghețată”. Textele rămân însă adesea un inventar minor de emoții, peste care plutește un aer de artificialitate. SCRIERI: Confesiuni, Craiova, 1993; Himera de hârtie, Craiova, 1996; Catedrala și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode închinate crepuscularului, R, 1998, 3; Gabriel Chifu, Un portret al imploziei, R, 2000
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode închinate crepuscularului, R, 1998, 3; Gabriel Chifu, Un portret al imploziei, R, 2000, 9; Nicolae Coande, Palma cu degete egale, R, 2000
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
artistic scăzut (deși Visul lui Ali, transpus în franceză, a fost trimis, spre a fi reprezentat, Teatrului Odéon din Paris). A tradus, cu talent și meșteșug, piese reprezentative din poeții preferați: Cântecul toamnei și Colocviu sentimental din Verlaine, câteva dintre Himerele lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă, Literatură și artă (1896), au fost, odată cu cele ale lui Macedonski și Șt. Petică, între
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
cu boierii din grupul lui Luca Arbore, bătrânul hatman care îl slujise cu credință pe Ștefan. Trebuie să înfrunte, de fapt, pe toți cei care îl mustră pentru nevrednicie, amintindu-i de vitejia și înțelepciunea lui Ștefan. Egocentric, obsedat de himera puterii, sfidător, nesăbuit și semeț, ajunge să săvârșească fapte odioase. Ca și Alexandru Lăpușneanu din nuvela lui C. Negruzzi, Ștefăniță este imaginat a-și primi o pedeapsă înfricoșătoare: moare otrăvit chiar de mâna soției sale. În Viforul, piesă construită după
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
satul copilăriei, chipurile dragi ale celor care au fost, propria-i dramă atunci când sosise „zefirul mângâios” al iubirii. Întâlnirea cu Sorin, acel așteptat „om bun”, va fi - după sfâșierea iluziilor - o căsătorie în absență. Rătăcitor, dezorientat, cu porniri narcisiste, vânând himere, incapabil de a se fixa, soțul este „un suflet sărac”. Căminul va fi bântuit de seisme, dar sacrificiul matern - ordonând lumea - o face pe Sabina să-și dezvăluie puteri nesecate. Accesibil, secvențial, poematic, construit în trepte, fără procedee compoziționale sofisticate
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
mormanul de discursivități teziste se salvează imaginile terifiante din poemul Războiul (1954), poemele finale din Vis planetar și elegiacele versuri din Șarpele fantastic (1965), poezia locurilor natale din Poveștile bălții (1959), ca și un număr remarcabil de erotice, cutreierate de himera Neranțulei și a Chirei Chiralina - figuri ale mitologiei brăilene ce se aștern peste propria aventură a iubirii. Conformarea la imperativele comuniste, de care acest entuziast impenitent s-a lăsat sedus, ca și dispariția lui prematură au făcut ca D. să
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
CNT, 1983, 12; Poantă, Radiografii, II, 129-132; Felea, Aspecte, III, 178-183; Cristian Moraru, În anticamera textului, ST, 1984, 9; Constanța Buzea, Mâna poetului pe pagină, AFT, 1988, 10; Ioan Moldovan, Povara melancoliei, VR, 1989, 2; Eugen Simion, Un gentilom al himerelor, RL, 1990, 8; Ion Tudor Iovian, Ultima cină pe mare, ATN, 1990, 5; Papahagi, Cumpănă, 309-313; Steinhardt, Monologul, 248-250; Țeposu, Istoria, 73-74; Dicț. scriit. rom., I, 729-730; Perian, Scriitori, 147-148; Borbély, Xenograme, 125-128; Pop, Pagini, 244-249; Poantă, Dicț. poeți, 69-71
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
de tipul „istoria fascinant provocatoare și captivantă a Noului Vampir”. În anii ’90, energia desfășurată în formula bizar-explozivă și sentimentalist-analitică a anilor ’60 își caută o altă matcă, și anume o literatură în marginea preceptelor biblice și a experimentalismului psihoterapeutic. Himera (1996) este un roman captivant despre drama exilatului, însă Radiografii pentru iubire (1992), Radiografii pentru succes (1993), Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun căi de autoameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale ale creștinismului. Iubirea
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
Washington DC, 1988; Radiografii pentru iubire, pref. Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington DC-București, 1992; Oceanul, pref. Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington DC-București, 1993; Radiografii pentru succes, pref. M.N. Rusu, Iași, 1993; Gabriel vorbește din împărăția spiritului, București, 1996; Himera, pref. Ion Țugui, București, 1996; Forest of Angels, Washington DC, 1996; ed. (Pădurea îngerilor), tr. autoarei, București, 1998; Gabriel revine din împărăția spiritului, Iași, 1997; Arșiță texană, București, 1998; Fascinația misterelor (Gabriel 3), București, 1998; Hoot of the Owl in
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
curs despre Universul poeziei, unde va dezvolta și completa ideile din Principii de estetică. Criticul susține că nu toate lucrurile intră în universul poeziei, ci numai acelea care, datorită imaginației omenirii, pot deveni „hieroglife”. Elemente poetice ar fi: apa, focul, himerele. Sunt apoi trecute în revistă modalități și stiluri poetice fundamentale: franciscanismul, petrarchismul, marinismul, gongorismul, simbolismul, barochismul, ermetismul. În Tehnica criticei și a istoriei literare, se revine asupra unor idei esențiale, formulate încă de la debut. Istoricul literar trebuie să fie și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]