8,389 matches
-
reprezintă principala cauză de deces, fiind urmate de bolile neurologice și de cele psihiatrice (3). Vârsta înaintată reprezintă atât un predictor puternic pentru apariția BCI, cât și un factor responsabil de mortalitate și morbi - ditate la pacienții cu patologie cardiovasculară. Hipertensiunea arterială (HTA), insuficiența cardiacă și BCI sunt foarte frecvente la această categorie de vârstă. Mai mult, bolile cardiovasculare la vârstnici sunt frecvent asociate cu alte condiții medicale, astfel încât 80% dintre persoanele peste 65 de ani au cel puțin o afecțiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
înaintate, deși nu există dovezi din trialuri mari care să ateste eficacitatea hipolipemiantelor în prevenția primară a evenimentelor coronariene. Evidențele disponibile demonstrează beneficiul în prevenția recurențelor și în scăderea mortalității la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular (17). Hipertensiunea sistolică izolată, forma dominantă de HTA la vârstnici, prin creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte vârstnici sunt slab reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de colagen glicozilat în miocard și depozitelor de mucopolizaharide în spațiul subendotelial al arteriolelor intramurale. Neuropatia autonomă cardiacă contribuie la alterarea funcției miocardice prin creșterea pragului dureros (infarct indolor, crize anginoase atipice), apariția tahicardiei fixe și hipo - tensiunea ortostatică. Coexistența hipertensiunii arteriale (HTA) la pacienții diabetici repre - zintă un factor de risc pentru complicațiile micro- și macroangiopatice și de creștere a mortalității cardiovasculare (15,16). 6.2.1. Microangiopatia miocardică Hiperglicemia cronică determină simultan alterarea tuturor metabolismelor (protidic, lipidic, glucidic, electrolitic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
glicemie à jeun sau postprandial: 100-180 mg/dl; ‒ glicemia seara la culcare: 110-200 mg/dl; ‒ tensiunea arterială < 150/90 mmHg; ‒pentru dislipemie: potențial beneficiu al administrării statinelor (țintit pe prevenția secundară). 6.5. Tratamentul bolilor cardiovasculare 6.5.1. Tratamentul hipertensiunii arteriale Organizația Europeană de Diabet pentru Persoanele Vârstnice (EDWPOP) - în 2011 (61) - i Societatea Europeană de Hipertensiune/ Societatea Europeană de Cardiologie (ESH/ESC) - în 2013 (62) - au elaborat ghiduri cu recomandări pentru tratamentul HTA la persoanele vârstnice. Scopul acestora este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
150/90 mmHg; ‒pentru dislipemie: potențial beneficiu al administrării statinelor (țintit pe prevenția secundară). 6.5. Tratamentul bolilor cardiovasculare 6.5.1. Tratamentul hipertensiunii arteriale Organizația Europeană de Diabet pentru Persoanele Vârstnice (EDWPOP) - în 2011 (61) - i Societatea Europeană de Hipertensiune/ Societatea Europeană de Cardiologie (ESH/ESC) - în 2013 (62) - au elaborat ghiduri cu recomandări pentru tratamentul HTA la persoanele vârstnice. Scopul acestora este de a reduce riscul cardiovascular, iar tratamentul trebuie să fie în concordanță cu gradul de tolerabilitate, factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, inclusiv la pacien ii vârstnici (6). Un alt aspect deosebit de important este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și obezitatea, ceea ce face ca managementul său și al comorbidităților asociate să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent întâlnită la populația vârstnică. Astfel, conform studiului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
fapt se explică prin îmbătrânirea constantă atât a populației incidente, cât și a celei prevalente în programele de substituție cronică a funcției renale. Printre factorii care contribuie la incidența crescută a AVC în comparație cu populația generală se numără prevalența crescută a hipertensiunii arteriale și a fumatului. Un alt factor important este reprezentat de către prevalența din ce în ce mai mare a pacienților diabetici cu insuficiență renală cronică, pacienți la care procesul de ateroscleroză accelerată este indiscutabil [Covic et al., 2001]. Cel mai larg studiu prospectiv efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
având ca rezultate distrucția membranei neuronale și producerea unor substanțe citotoxice, precum acizii grași liberi și fosfolipidele. Factori asociați cu riscul de AVC într-un studiu prospectiv, efectuat pe 1.243 de pacienți dializați, Iseki și col. [1996] au identificat hipertensiunea arterială ca factor de risc major și independent pentru AVC; riscul de a suferi un AVC este cu 238% mai mare la dializați, hipertensivi în comparație cu cei normotensivi. Alți factori recunoscuți în populația generală ca fiind asociați cu evenimente cerebrovasculare majore
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
doză redusă), reducerea aportului alimentar de acizi grași nesaturați. Efectul benefic al terapiei estrogenice la femei postmenopauză asupra AVC este discutabil, având în vedere frecvența crescută a efectelor adverse [Rossouw et al., 2002]. Deși se știe că tratamentul agresiv al hipertensiunii arteriale la pacientul renal reduce riscul de AVC, trebuie subliniat că nu toți agenții hipotensori prezintă un efect similar. Studiile recente au evidențiat că doar beta-blocantele, diureticele thiazidice (mai mult sau mai puțin proscrise la pacientul cu uremie cronică) și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
de stabilit în investigații viitoare, care să compare metodele discutate mai sus la pacienții renali [OHare et al., 2002]. Factori de risc pentru BPA la pacienții renali Factorii recunoscuți de risc pentru dezvoltarea BPA în populația generală sunt: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, diabetul zaharat (DZ) și prezența bolii aterosclerotice coronariene. De asemenea, nivelurile crescute de homocisteină, lipoproteină (a) și proteină C reactivă au fost asociate cu existența BPA. în populația renală, factorii de risc pentru BPA au fost mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
sau ale TA sistolice de 140-159 mmHg, sau ale TA diastolice de 90-99 mmHg, fără tratament antihipertensiv. Factorii de risc majori au fost statusul de fumător, DZ, hipercolesterolemia sub tratament, cu valori ale colesterolului total peste 240 mg/dl, sau hipertensiunea arterială (HTA) sub tratament, sau TA sistolică > 160 mmHg, sau TA distolică > 100 mmHg, fără tratament (tabelul 10.2) (37). Prin acumularea factorilor de risc cardiovascular tradiționali ca HTA, fumatul, DZ, sedentarismul, obezitatea, dislipidemia și exercitarea efectului pe o lungă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
scorului de calciu la coronarian, ar putea fi utile (39), dar adaugă costuri suplimentare considerabile, precum și timp pentru a calcula factorii de risc, iar beneficiile rămân nedovedite (40). 10.2.1. Factorii de risc cardiovascular tradiționali 10.2.1.1. Hipertensiunea arterială HTA reprezintă cel mai important factor de risc cardiovascular la vârstnici. Conform scorului Framingham, 90% dintre persoanele cu valori normale ale TA la 55 de ani au dezvoltat ulterior HTA. În plus, conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23). Interesant este că tratamentul intensiv cu statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și sartani controlează lungimea telomerelor (24,25). Disfuncția endotelială, respectiv scăderea capacității de dilatație a vasului arterial au ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului de viață, care include renunțarea la fumat, modificările dietei și creșterea nivelului de activitate fizică. La pacientul vârstnic, care asociază frecvent multiple comorbidități, precum hipertensiunea arterială (HTA), insuficiența cardiacă, DZ sau obezitatea, un rol important îl deține controlul acestor afecțiuni. În plus, unele efecte secundare ale medicamentelor folosite pot fi amplificate la pacientul vârstnic. Cele mai frecvente efecte secundare la vârstnic pentru principalele clase de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
potențiale probleme determinate de interacțiunea cu alte medicamente care pot reprezenta tratamentul pacientului vârstnic. Astfel, nitrații potențează efectele vasodilatatoare ale blocantelor canalelor de calciu și pot determina hipotensiune severă în combinație cu inhibitorii de fosfodiesterază-5, utilizați la pacienții ce asociază hipertensiune pulmonară (13). În plus este contraindicată administrarea nitraților în combinație cu blocantele alfa-adrenergice, folosite frecvent la vârstnici pentru patologia prostatică. Excepție fac blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat în 2010 demonstrează efectele aspirinei, de scădere a riscului global de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
studiu clinic desfășurat pe octogenari adresați pentru bypass aortocoronarian între 1990 și 2005 aduce date interesante privind riscurile asociate acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în decursul anilor, prin creșterea procentului pacienților cu diabet, dislipidemie, hipertensiune și afectarea trunchiului coronarei stângi. Mortalitatea în spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
probelor de coagulare, cu menținerea unui INR cu valori la limita inferioară a intervalului tera - peutic (1,8-2). Vârstnicii și femeile necesită doze mai mici de anticoagulant pentru a atinge un INR terapeutic (2). La fel de importante sunt controlul strict al hipertensiunii arteriale (HTA) și prevenirea căderilor accidentale. Noile ACO necesită validări în studii viitoare la această categorie de pacienți, dozele mici de dabigatran (220 mg zilnic) fiind o alternativă atractivă. 19.2.2. Tratamentul cu statine Importanța scăderii nivelului lipidelor serice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
IV Hipertensiunea arterială la pacientul renal Introducere Hipertensiunea arterială (HTA) este o complicație frecventă a bolilor renale parenchimatoase, ce survine chiar la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
IV Hipertensiunea arterială la pacientul renal Introducere Hipertensiunea arterială (HTA) este o complicație frecventă a bolilor renale parenchimatoase, ce survine chiar la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și crește pe măsură ce insuficiența renală progresează, ajungând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
circa jumătate dintre pacienții dializați, în majoritatea centrelor de dializă. O excepție remarcabilă o reprezintă grupul de la Tassin (Franța), unde TA a fost controlată la peste 90% dintre pacienți numai prin dializă prelungită, în absența medicației antihipertensive [Charra, 1992, 1998]. Hipertensiunea arterială la pacienții cu insuficiență renală cronică Date hemodinamice La pacientul cu insuficiență renală, normotensiv, există o creștere a debitului cardiac, compensată în mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
în schimb, în HTA renin-dependentă, ARP, deja crescută bazal, crește și mai mult după depleția hidrosalină, iar TA nu poate fi controlată numai prin dializă (această schematizare este totuși excesivă, deoarece există și forme intermediare). Rolul important al SRA în hipertensiunea rezistentă la dializă a fost confirmat prin normalizarea TA după administrarea de saralazină, un antagonist al angiotensinei [Mimran et al., 1978], sau de captopril [Wauters et al., 1981]. în practică, eliminarea excesului de sodiu prin dializă, asociată, la nevoie, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
corectare a anemiei și invers cu nivelul inițial al hematocritului (Hct). în schimb, nu pare să depindă de doza de EPO administrată. HTA secundară tratamentului cu EPO poate deveni malignă, complicându-se cu convulsii [Fournier et al., 1992]. Etiopatogeneza acestei hipertensiuni este încă discutată. Dată fiind asocierea obișnuită a creșterii Hct cu augmentarea TA sub tratamentul cu EPO, s-a crezut mult timp că HTA indusă de EPO are drept substrat patogenic creșterea masei eritrocitare. Diverse mecanisme au fost propuse în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
rezistenței vasculare periferice. Rezistența periferică crescută, împreună cu expansiunea volemică legată de creșterea masei eritrocitare au fost considerate mecanismele de producere a HTA induse de EPO. Totuși, cercetările clinice și experimentale ale lui Vaziri et al. au demonstrat clar că această hipertensiune este independentă de creșterea masei eritrocitare, deoarece: (1) TA crește în egală măsură la toate animalele tratate cu EPO, inclusiv la cele cu carență de fier și anemie rezistentă la EPO [Vaziri et al., 1996]; (2) transfuziile de masă eritrocitară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
cu vasodilatatoare, pentru reducerea rezistenței vasculare periferice, și beta-blocante, pentru scăderea debitului cardiac. în toate cazurile, se va avea în vedere eventualitatea unei hiperhidratări, ce va fi corectată printr-o depleție lentă, în cursul a două-trei ședințe de dializă consecutive. Hipertensiunea malignă impune oprirea tratamentului cu EPO și administrarea de medicamente antihipertensive i.v. [Fournier et al., 1992]. Evaluarea HTA Pe baza datelor existente actualmente, nu se poate stabili cu certitudine care metodă de măsurare a TA este cea mai adecvată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]