3,981 matches
-
of Violence). Washington, DC: U.S. Government Printing Office, 1969, pp. 311-340. GLADUE B.A., Aggressive behavioral characteristics, hormones, and sexual orientation in men and women. Aggressive Behavior, 17, 1991, pp. 313-326. GLADUE B.A., BOECHLER M. și MCCAUL K. D., Hormonal response to competition in human males. Aggressive Behavior, 15, 1989, pp. 409-422. GOFFMAN E., Relations in public. New York, Basic Book, 1971. GREENBERG L.S., Research on the process of change. Psychotherapy Research, 1, 1991, pp. 3-16. GUR R.E., MOZLEY D., RESNICK
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
UNELE GRUPE DE VIRSTĂ copii cu vîrstă mai mică de 5 ani, precum și bătrînii sînt mult mai vulnerabili. La bătrîni, acest aspect este valabil mai ales pentru sexul masculin; pubertatea, prin modificările induse de creșterea și dezvoltarea generală, dar și hormonală a organismului, predispune la tuberculoză, cu predilecție sexul feminin. SEXUL exceptînd particularitățile enumerate mai sus, ce rezidă din asocierea vîrstă-sex, în general, tuberculoza afectează mai mult sexul masculin. "Prototipul" bolnavului de tuberculoză este bărbatul de vîrstă activă (20-50 de ani
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
procentul mare de leucocite, dar fără a se pune în evidență agentul patogen. c) Genital se poate întîlni una din următoarele situații: pubertate întîrziată, amenoree sau sterilitate primară, tulburări de ciclu menstrual la care nu se găsesc explicații locale sau hormonale, anexite care au o simptomatologie frustă și evoluție îndelungată, la femei tinere, care nu au antecedente obstetricale. localizarea urogenitală, la bărbați, are o mare predilecție pentru epididim. d) Ganglionar examinarea ganglionilor periferici relevă o mărire de volum a acestora și
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
care vedeau femeia gentilă, supusă, fragilă, ajunsă la ultimul prag de suportabilitate în fața agresiunii masculine, debilizată de violența mediului în care a trăit, deprimată de presiunile sociale cărora nu le mai poate face față, incapabilă să se controleze din cauza factorilor hormonali și sindromului premenstrual, au fost confirmate de unii psihologi. Într-o carte celebră 161, psiholoaga Anne Campbell demonstra că femeile utilizează violența diferit de bărbați. După ea, pentru bărbați "agresiunea este un mijloc de exercitare a controlului asupra altor persoane
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este un factor structurant al bolilor psihice: psihoze, depresii, angoase, tulburări de personalitate. Detenția induce comportamente autodistructive. Ea reactivează și alte boli cronice, ținute sub control în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deschidere spre toate metodele și tehnicile din științele naturii, cu deosebire spre biologie. Viziunea larg împărtășită era aceea că nu există structură somato-morfologică care că nu aibă corespondentul său comportamental, și viceversa. Celor mai diferite modificări corporale, somatice, umorale sau hormonale li se studiau efectele subiective directe sau indirecte asupra gândirii, emoțiilor, bucuriei sau tristeții, asupra senzațiilor, memoriei, etc, cu toate că la nivelul funcțiilor psihice superioare demonstrarea experimentală a acestui paralelism ridica de atunci cele mai dificile obstacole practice. Admiterea paralelismului suflet
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Gingivo-stomatita acută virală, bacteriană sau fungică; 3. Gingivita alergica; 4. Gingivita din afecțiunile dermatologice - lichen plan, pemfigus, eritem polimorf; 5. Gingivita inițiată de placă bacteriană în care răspunsul tisular este modificat de factorii sistemici: carențe nutritive; boli endocrine (diabetă; modificări hormonale; afectări hematologice și imunologice. 6. Creșterea gingivala, în care răspunsul gingival la o serie de agenți patogeni duce la creșterea în volum a gingiei - modificări asociate administrării de medicamente (Fenitoin, Ciclosporina A, Nifedipin). 7. Tumori benigne și maligne care apar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Parodontita ulcero-necrotică; Parodontita rapid progresivă; Parodontita cronică, refractara 47 Parodontita distrofica (parodontopatie de tip atrofic). Clasificarea afecțiunilor parodontale, după Rateitschak [271] cuprinde: gingivite, parodontite și recesiuni. Gingivite Cronică, indusă de placă (ușoară, moderată, severă), Acută (ulcero-necroticăă (ușoară, moderată, severă), Modulata hormonal: gingivita pubertară, gingivita de sarcină, gingivita de anticoncepționale, gingivita menstruala/intermenstruală, gingivita de climacteriu. Modulata medicamentos: tratamente sistemice: Fenitoin, Nifedipin, Ciclosporina A Tumori gingivale: benigne - epulis, fibromatoza gingivala maligne. Manifestări gingivale în boli autoimune Parodontite Parodontita adultului: evoluție lentă, afectează
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin cantitatea infiltratului inflamator. Dacă procesul inflamator nu este oprit, epiteliul de joncțiune va lua caracterul unui epiteliu de pungă (Löesche [195]A . Factorii care modulează răspunsul gingival la patogenii din placă sunt de cele mai multe ori asociați cu: modificările balanței hormonale, legate de pubertate, ciclu menstrual-menopauză, anticoncepționale orale, carentele vitaminice, malnutriție, afecțiuni sistemice, anumite medicamente, parafuncții, traumă ocluzală, etc În tabelele care urmeaza sunt sumarizate cele mai importante caracteristici ale diferitelor forme de gingivita (după Clereuhgh și Tugnait [75], 2002). Gingigvite
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
alterat al hormonilor de stres (glucocorticoizi și catecolamine) . Aceste episoade infraclinice de stres repetat sunt susceptibile de a fragiliza anumite procese metabolice sau anumite organe (mușchii, țesutul osos, sistemele nervos și imun). În 1986, Sapolsky (11) reprezintă grafic implicarea secreției hormonale, a prezenței hiperadrenocorticismului latent cu consecințe în diverse dereglări metabolice, imune, musculare, osteoporoză. Fragilitatea sistemului imun cuprinde:prezența secreției anormale de IL-1, IL-6, TNF-α, ce modifică starea trofică a anumitor organe prin proteoliză musculară exagerată, lipoliză, hipoinsulinemie și utilizarea inadec-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
variat, aplicându-se în funcție de stadiul procesului sarcopenic și după o evaluare exhaustivă (17) . Acesta constă într-o combinație de macro- nutrienți de tipul proteinelor și aminoacizilor specifici, micronutrienți (carnea), activitate fizică (aerobic, mers, alergat, ciclism, înot), medicație anabolică (leucine), tratament hormonal (testosteron, dehidroepiandrosteron, vitamina D, factor de creștere de tip insulină, factor neurotrofic ciliar). Un alt element strâns legat de fragilitatea vârstnicilor și de patologia geriatrică în general îl reprezintă osteoporoza. Osteoporoza este o afecțiune diagnosticată în doar jumătate dintre cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
afecțiunii și a factorilor asociați. În acest sens, principalele investigații sunt: explorare CT cantitativă- (metodă costisitoare), DEXA, densitometria ultrasonică și evaluarea metabolismului calciului și al vitaminei D. Odată depistată patologia, recomandările terapeutice se referă la:administrarea de medicamente specifice (substituție hormonală postmenopauză, modu- lator selectiv de receptori estrogenici, bifosfonați, ranelatul de stronțiu, calcitonina, parat- hormonul);creșterea nivelului de activitate fizică și prevenirea căderilor. Realitatea practică Sindromul de fragilitate își pune amprenta major în special la persoanele vârstnice, în mod particular la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
morfo-funcțională cardiovasculară la procesul de îmbătrânire diferă substanțial la bărbați și femei. Adaptarea este în parte deteminată genetic, cromozomii sexuali fiind responsabili de reglarea răspunsurilor celulare implicate în fiziologia cardiovasculară, procesul de îmbătrânire și patologia cardiacă, în parte există determinism hormonal (12). Aspectele particulare anatomice și fiziologice la nivelul aparatului cardiovascular la femei sunt sintetizate în tabelul 50.4 (2,6,13). Spre deosebire de bărbați, la care în procesul de îmbătrânire cardiacă scade numărul de miocite și crește volumul acestora, la femeia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
și THOMS (cit. de 24) au raportat tusea la IECA cu o frecvență de 3 ori mai mare la femei comparativ cu bărbații, iar riscul de hiponatremie și hipokaliemie crește după administrarea de diuretice (Oparil cit. de 24). Utilizarea terapiei hormonale de substituție nu este justificată, deoarece efectul asupra controlului HTA este modest și poate avea efecte negative protrombotice (5). 50.3.2. Diabetul zaharat Are risc cardiovascular asociat mare la femeia vârstnică, iar prevalența bolii este în creștere la ambele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
sau deces pe termen lung este de 9,4% (19) . Odată cu înaintarea în vârstă, aspectul trebuie și mai mult reconsiderat, având în vedere implicarea accentuată a factorilor de risc cardiovascular, în particular a HTA și DZ, precum și modificarea influenței profilului hormonal. Femeile vârstnice cu durere anginoasă persistentă au evoluție nefavorabilă pe termen lung, pentru că riscul combinat de deces, IM, AVC și IC este de 14,4% versus 8,5% la femeile fără aceste caracteristici clinice (19). În plus, post-IMA, riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
puțin tratată prin revascularizare. În plus, afecțiunea nu este privită ca o problemă distinctă de sănătate cardiovasculară în programele adresate femeilor, deci necesită o schimbare radicală de atitudine din partea sistemului medical. Efectul cardiovascular al hormonilor sexuali și terapia de substituție hormonală Diferențele în fiziologia aparatului cardiovascular între sexe sunt în principal legate de influența hormonilor sexuali. În strânsă relație cu efectele hormonilor sexuali la femei este discutat și rolul terapiei de substituție hormonală după menopauză, unul dintre cele mai controversate subiecte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cardiovascular al hormonilor sexuali și terapia de substituție hormonală Diferențele în fiziologia aparatului cardiovascular între sexe sunt în principal legate de influența hormonilor sexuali. În strânsă relație cu efectele hormonilor sexuali la femei este discutat și rolul terapiei de substituție hormonală după menopauză, unul dintre cele mai controversate subiecte în abordarea patologiei cardiovasculare la femeia vârstnică. 50.5.1. Efectul cardiovascular al hormonilor sexuali Hormonii sexuali exercită efecte directe și indirecte asupra sistemului cardiovascular cu rol protector (tabelul 50.8) (81
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
În arterele coronare, creșterea GMP-c induce activarea protein kinazei GMP-c dependentă,cu fosforilarea și deschiderea canalelor de K+. Acest mecanism dependent de GMP-c este demonstrat după 30-60 de minute de la administrarea de estrogeni (85). 50.5.2. Terapia de substituție hormonală Având în vedere efectele fiziologice multiple protectoare ale estrogenilor, beneficiul terapiei de substituție hormonală în prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare la femeile în postmenopauză a fost intens studiat. Studiile observaționale inițiale au evidențiat reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
deschiderea canalelor de K+. Acest mecanism dependent de GMP-c este demonstrat după 30-60 de minute de la administrarea de estrogeni (85). 50.5.2. Terapia de substituție hormonală Având în vedere efectele fiziologice multiple protectoare ale estrogenilor, beneficiul terapiei de substituție hormonală în prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare la femeile în postmenopauză a fost intens studiat. Studiile observaționale inițiale au evidențiat reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare după terapia de substituție hormonală comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
efectele fiziologice multiple protectoare ale estrogenilor, beneficiul terapiei de substituție hormonală în prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare la femeile în postmenopauză a fost intens studiat. Studiile observaționale inițiale au evidențiat reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare după terapia de substituție hormonală comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86). Studiile randomizate ulterioare au eșuat însă în demonstrarea beneficiului în prevenția secundară. Începând cu anii ’98, a devenit clar că terapia de substitu ie hormonală nu aduce nici un beneficiu în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cardiovasculare după terapia de substituție hormonală comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86). Studiile randomizate ulterioare au eșuat însă în demonstrarea beneficiului în prevenția secundară. Începând cu anii ’98, a devenit clar că terapia de substitu ie hormonală nu aduce nici un beneficiu în prevenția primară și secundară a evenimentelor cardiovasculare la femei postmenopauză. Un rol determinant l-a avut Heart and Estrogen/Progestin Replacement Study (HERS) (87) și Women’s Health Initiative (WHI) (88). HERS, care urmărește 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
trend menținut și în următorii 3-5 ani, deși nu la fel de evident. Rezultatele similare ale trialului WHI au dus la întreruperea sa. S-a încercat explicarea acestor rezultate surprinzătoare prin relaționare cu timing -ul de inițiere a terapiei de substitu ie hormonală la femeile aflate deja la menopauză, care ar putea influența prevenția evenimentelor cardiovasculare. În analize post-hoc ale studiului WHI s-a sugerat că inițierea precoce a acestei terapii (reprezentată exclusiv de estrogeni) în primii 10 ani de la debutul menopauzei ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
statistică. Alte două mari trialuri clinice, Puget Sound Group Health Cooperative (89) și The Nurses’ Health Study (90), au adus argumente suplimentare în susținerea ideii de augmentare a riscului cardiovascular la femeile aflate în postmenopauză sub terapia de substitu ie hormonală. Având în vedere efectele controversate ale acestei terapii, studiile actuale s-au axat pe modulatorii receptorilor selectivi de estrogeni (SMERs) și implicațiile acestora în prevenția evenimentelor cardiovasculare. În prezent sunt utilizați doi SMERs: tamoxifen și derivatul acestuia, raloxifen. Dacă efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
acestei terapii, studiile actuale s-au axat pe modulatorii receptorilor selectivi de estrogeni (SMERs) și implicațiile acestora în prevenția evenimentelor cardiovasculare. În prezent sunt utilizați doi SMERs: tamoxifen și derivatul acestuia, raloxifen. Dacă efectul proinflamator al terapiei de substitu ie hormonală este dovedit de multiple studii, corelația SMERs cu markerii inflamatori și echilibrul fluido-coagulant este interpretabilă: reduc activitatea antitrombinei III, scad nivelul fibrinogenului și au efect inhibitor sau neutru asupra nivelului de proteină C reactivă. SMERs au efect benefic asupra remodelării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
reducerea sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât în timpul, cât și după antrenament și competiție (consumul de lichide, de alimente, emoțiile, încălzirea și relaxarea) * susținerea stării imunitare și hormonale * restabilirea mobilității articulațiilor și a supleței musculare * restabilirea sistemului neuromuscular (tonus muscular, contractilitate, percepția mișcărilor, coordonare) * ameliorarea percepției corpului datorită armonizării stimulilor * pregătirea pentru unitatea succesivă de antrenament sau pentru competiția următoare * ameliorarea rezistenței aerobe, care influențează direct capacitatea de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]