4,284 matches
-
Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
este o mănăstire din județul Vâlcea, situată pe malul râului Olt. Fost schit de călugări, în prezent mănăstire de maici cu hramul "Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul", monument arhitectonic din Țara Românească de secol XVII despre care N. Ghika-Budești spunea că "este dintre cele mai interesante ca plan și dintre cele mai pitorești din această vreme, ca arhitectură exterioară". Mănăstirea este situată
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
și turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
este un complex monahal cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” , ridicat într-o zonă care administrativ aparține de Comună Panaci, pe teritoriul satului Catrinari. Construcția complexului s-a efectuat în perioada 2006-2008. Așezământul religios a fost sfințit în anul 2007 și este condus actual de un stareț
Mănăstirea Catrinari () [Corola-website/Science/325694_a_327023]
-
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și se află localizată pe Muntele Păltiniș la altitudinea de 1.426 metri în aria Munților Bistriței. Complexul monahal-social se întinde pe 1,52 ha și are o biserică, clopotnița, chilii, un prăznicar și anexe gospodărești. Hramul mănăstirii se celebrează în fiecare an în ziua de 15 august.
Mănăstirea Catrinari () [Corola-website/Science/325694_a_327023]
-
forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine (Gemeinde ger.) ca unitate administrativă locală a Ducatului Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar. 1874 - Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938 comuna Gemenea (formată din satul Gemenea, satul Slătioara, cătunele Tărnicioara și Muncel) este arondată unității administrative Plasa Homorului
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
B-II-m-A-18157.01. Vechea mănăstire Mărcuța este situată în cartierul Pantelimon, în sectorul 2 din partea de est a orașului, peste drum de Spitalul Sfântul Pantelimon. În spatele blocurilor de locuințe, terenurile mănăstirii ajung pana pe malul sudic al Colentinei. Biserica Mărcuța poarta hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" și a fost construită de către marele logofăt Dan între anii 1586-1587 în timpul Domnului Mihnea al II-lea Turcitul. Renovată ulterior de către Vișana fiica armașului Marcu (de unde și denumirea de Mărcuța), ea fiind nepoata logofătului Dan
Biserica Mărcuța () [Corola-website/Science/308371_a_309700]
-
de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora satului implica o participare mai largă a colectivității rurale, fiind o petrecere a tuturor. Avea loc în momentele mai importante de peste an ( Paști, Crăciun, Lăsata Secului ), la hram ori în zilele de duminică. Era organizată de către tinerii aflați în preajma căsătoriei. Acest eveniment le oferea tinerilor posibilitatea să privească, să danseze, să facă noi cunoștințe, să lege prietenii noi. În special hramurile au fost multă vreme ocaziile cele mai
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de peste an ( Paști, Crăciun, Lăsata Secului ), la hram ori în zilele de duminică. Era organizată de către tinerii aflați în preajma căsătoriei. Acest eveniment le oferea tinerilor posibilitatea să privească, să danseze, să facă noi cunoștințe, să lege prietenii noi. În special hramurile au fost multă vreme ocaziile cele mai importante în care tinerii din Somușca, dar și din satele vecine catolice, mai apropiate ori mai îndepărtate se întâlneau, se cunoșteau, se vizitau, legau prietenii care uneori se sfârșeau cu căsătorii fericite. La
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
din 10 noiembrie 1940 ori cel din 4 martie 1977, primul dintre ele dărâmându-i turnul clopotniță, la refacerea căruia i s-a mai redus din înălțime. Pe locul ei se va construi începând din anul 1990 actuala biserică cu hramul “Sfântul Luca”. Orga din biserica catolică a fost adusă în 1993 de la biserica evanghelică lutherană din localitatea Nou, județul Sibiu. Orga a a fost construită în 1913 de Karl Einschenk într-un dulap mai vechi de Joh. Hahn. Dulapul a
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măzănăești este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1925-1928 în satul Măzănăești din comuna Drăgoiești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Măzănăești se află pe drumul județean DJ 209C, la aproximativ 22 km sud-vest de municipiul Suceava și la 18
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
21 de case, însemnând 17 panțiri isprăvnicești, 1 popă și 3 femei sărace. În perioada 1782-1787 se stabilesc în localitate câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, provenite din Franconia și din Bavaria. În 1795 este construită o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lăcașul este dotat cu un iconostas nou în 1835 și este renovat în 1870. În 1843 biserica are 448 de enoriași, din satele Măzănăești și Lucăcești, iar postul de preot este vacant. Numărul enoriașilor crește la 812
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
clase, iar doi ani mai târziu, numărul locuitorilor din Măzănăești ajunge la 687. Actuala biserică de lemn din Măzănăești a fost construită între anii 1925-1928 în centrul satului. Sfințirea lăcașului a avut loc în 1928, după finalizarea lucrărilor, acesta primind hramul "Adormirea Maicii Domnului", la fel ca vechea biserică, construită în 1795 și dispărută între timp. De-a lungul vremii edificiul religios a fost supus unor lucrări de reabilitare, însă nu este cunoscut dacă au existat modificări ale formei sau arhitecturii
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
unei campanii militare în teritoriile dacilor. Acesta a remarcat festivitățile organizate în cinstea Sfântului Lup de către localnici, vizita lui Petru la Novae fiind consemnată într-o cronică. În Novae, actualul Sviștov, există o biserică din secolul al XVI-lea, cu hramul „Sf. Dimitrie”. Inscripția de pe cea mai frumoasă cruce din biserică poartă numele lui Ioan Matei (voievodul român Matei Basarab) din 1642. În apropierea sa se află Mănăstirea Petru și Pavel, o altă ctitorie a lui Ioan Matei și a soției
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate în biserică Mirăuți, care cu multe refaceri de mai tarziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserică Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moșste au rămas în pământ străin până în 1783, cănd episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot în fosta catedrală mitropolitana cu hramul Sfanțului Gheorghe. Aducerea lor a fost posibilă pentru că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina), cu orașul Suceava, cât și o parte din Polonia (cu orașul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac (sau habsburgic). O nouă strămutare
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
valea Banului. Bisericile de lemn din Sârbi și Tusa se păstrează spre mărturie iar cele din Peceiu, Ban, Mal și Marin sunt cunoscute mai mult sau mai puțin din imagini de epocă sau descrieri. Toate aceste biserici purtau odată același hram, al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica de lemn a fost ridicată în mijlocul satului, din lemne groase de stejar. Avea un plan dreptunghiular alungit, împărțit între tinda femeilor și biserica bărbaților. Fetzer a remarcat că altarul se încheia poligonal în
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
în 1958. Până în acest an, credincioșii din Cănțălărești fuseseră nevoiți să străbată câțiva kilometri la biserica veche, intrată acum în proprietatea satului vecin, Ciofeni. Biserica nouă are formă de navă, este foarte mică în raport cu numărul locuitorilor în scădere și are hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Datorită numărului mic de enoriași, dintotdeauna aici a oficiat serviciul religios preotul din satul Brăhășoaia, aflat la 3 km sud-vest de Cănțălărești. Prin anii '50 ai secolului al XX-lea s-a înfiripat o efemeră activitate culturală
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
alături de cea de cale ferata, una dintre principalele artere de acest fel care face legătura între București, Brașov, Sibiu și Deva, trece prin Arad și se îndreptă spre Budapesta și Viena. În secolul XVIII exista o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe" construită pe vatra veche a satului, la locul numit de către localnici "Hadă". În jurul anului 1825, vatra satului a fost mutată în poziția actuală iar biserica a rămas părăsită. Noua biserică cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe" construită pe vatra veche a satului, la locul numit de către localnici "Hadă". În jurul anului 1825, vatra satului a fost mutată în poziția actuală iar biserica a rămas părăsită. Noua biserică cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" a fost construită în anul 1850. Una din atracțiile turistice în ce privește istoricul arealului e mormântul lui Petru Huzur (1874 - 1966) cel care a luat parte la răscoala țăranilor din 1907.
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
(în ) este o mică capelă romano-catolică, situată sub biserica de cimitir cu hramul „Tuturor Sfinților” (în ) din Sedlec, o suburbie a orașului Kutná Hora din Republica Cehă. Este unul din cele douăsprezece locuri din Republica Cehă aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO. Se estimează că osuarul ar conține scheletele a între 40.000 și
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
i-ar fi dăruit localitatea soldatului. Registrul de Oradea Borovszky Samu: - Szatmár vármegye. Berei József: - Szatmár vármegye várai Dr. Vonház István - A Szatmár megyei német telepités, Pécs 1930 Flesch Ferdinand - 50 Rundbriefe, Ravensburg Dintr-un document din 1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII-lea biserica a redevenit calvină însă, după ce localitatea a fost colonizată cu șvabi biserica a trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
unei relaxări confesionale și a unei creșteri a pericolului otoman, mitropolitul de Argeș primește titlul de „exarh al plaiurilor”, urmând a păstori și ținuturile românești de peste munți. Cea mai importantă ctitorie a lui Mircea este mănăstirea de la Cozia, ce poartă hramul Sfânta Treime. Aceasta cuprinde caracterele arhitectonice ale școlii sârbești din Valea Moravei și păstrează în bună parte vechile sculpturi ornamentale. Pictura a fost refăcută după vechiul model, în secolul al XVIII-lea. În biserică se regăsește și mormântul marelui voievod
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de Antiquavilla (1418) la Argeș și Lucas Ianuis (1390), Francisc de Minerva (1394), Nicolae Demetrii (1399) și Iacob de Canallis (1412) la Severin. Aceștia nu locuiau în orașele episcopale, iar titlul lor era mai mult onorific. O mănăstire catolică, purtând hramul Sf. Maria, a existat și la Târgoviște, însă a fost distrusă de turci în 1395. Mircea a reclădit-o, astfel că aceasta mai exista încă la 1417. A fost pomenită și în 1640, de către misionarul Bakšič. Un lăcaș catolic se
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]