4,292 matches
-
lungime și 70 de metri înălțime); - construirea Campusului Universitar „Moara”, ce va cuprinde: cămin studențesc, sala polivalentă, bazin olimpic, Facultatea de Educație Fizică și Sport, Casa Culturii a Studenților, parc dentrologic și grădină botanică; - construirea Centrului Socio-Cultural de pe lângă Biserica cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” din Suceava; - continuarea lucrărilor la complexul Muzeul Satului Bucovinean. Din cauza condițiilor financiare existente, Ministerul Culturii a recomandat ca lucrările pentru construirea complexului Muzeul Satului Bucovinean să se realizeze pe două etape. Prima etapă, care s-a finalizat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
după soare și după lună. îmi amintesc că într-o vară tata a vorbit cu vecinul nostru, moș Vasile Ursu, un om tăcut, dar și glumeț, să plece sâmbătă noaptea spre duminecă la Dorohoi pentru a face niște cumpărături în vederea hramului de la Vatra. Tata s-a trezit devreme și s-a dus să-l ia și pe moș Vasile. Acesta i-a spus să-l aștepte puțin fiindcă vrea să se dea cu niște praf că tare lau mai mâncat păduchii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai numește și mehedean. țarină (în țarnă)-locuri cu terenuri agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă. Pe aceste locuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mine. Erau bătrâni de peste 80 de ani. Am rămas cam mirat, când la sfârșitul mesei bărbatul a mulțumit lui Dumnezeu și a exclamat „Ce bine am mâncat!? Pâinea se folosea destul de rar, de Paști, la sărbătorile de iarnă și la hramul bisericii din sat. Dintre soiurile de porumb cultivate, cele mai folosite erau Ciocantinul și Hanganul. Aceste soiuri de porumb dădeau producții foarte mici, dar erau spornice la mămăligă. Alte suprafețe erau semănate cu grâu. Pe suprafețe mai mici era semănat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă discoteca, seara unde este mult fum și îngrămădeală și mai altele. Considerăm că slăbirea rolului activităților culturale se datorește mai multor factori ca: - lipsa de fonduri și proasta organizare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu stângul mai departe, Cu dreptul mai înapoi, C-așa-i jocul pe la noi!” Vorbind despre jocuri, nu pot să nu-mi amintesc jocul de bărbați (flăcăi) numit impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții băiatului trimiteau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Duh. Pentru familia noastră, această zi este foarte importantă căci în această zi s-a întors tatăl meu din prizonierat după 7 ani de zile din Rusia. O altă tradiție mai veche care se menține încă în satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foarte importantă căci în această zi s-a întors tatăl meu din prizonierat după 7 ani de zile din Rusia. O altă tradiție mai veche care se menține încă în satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satele noastre este hramul bisericii din fiecare sat. La Vatra, hramul bisericii este la 15 august - Adormirea Maicii Domnului. Postul acestui eveniment ține două săptămâni, timp în care femeile și unii bărbați se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, la Alba la 21 mai de Sfinții împărați Constantin și Elena, la Mlenăuți de înălțarea Domnului, la Baranca de Rusalii(Dumineca Mare) la 7 iunie și la Bașeu de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca și în celelalte sate. După ce stăteau la masă, sătenii ieșeau cu invitații lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stăteau la masă, sătenii ieșeau cu invitații lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai ieșeau din sfera grijilor de toate zilele. Au trecut parcă prea repede acei ani frumoși. în prezent hramurile se fac și sunt cu oarecare veselie, dar parcă nu mai este ce a fost. Muzica cântă pe mehedean, dar nimeni nu dansează acolo. Tineretul e puțin și nu mai are curaj să se prindă în horă. Seara nu mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și împărtășire la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Din Catagrafia pe anul 1832, reiese că la biserica cu hramul Sfinții Voievozi erau ca preoți: Neculai fiul preotului Istrate, Gheorghe, fiul lui Schilariu Ion și Gavril, fiul dascălului Ilie, diaconul Vasile fiul lui Schilariu Ion, iar ca dascăli Gheorghe, fiul preotului Istrate și Tanasă fiul preotului. . . ,.. Acești slujitori ai bisericii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în interiorul acestei așezări și care au putut să aibă în vedere ceea ce în vorbirea obișnuită se numește vatra focului. Nu de puține ori am auzit în vremea copilăriei și mai târziu, cum oamenii din satul Lupeni-Hudești spuneau: mă duc la hram în Vatră, de parcă Vatra ar fi însemnat un fel de casă în care intri și din care ieși sau poate un fel de așezare care avea ceva deosebit. în susținerea ideii de mai sus vine și afirmația că: Satul Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dar unii sunt veniți la bunici și când vine vremea de școală sunt luați de părinții lor la școlile din orașe. Satul se mândrește cu fiii și fiicele sale care de obicei sosesc în sat la 15 august când este hramul bisericii și mai petrec câteva zile cu părinții lor. Unii vin și-și mai ajută părinții la treburile gospodăriei sau vin pe aproape de Crăciun ca să-și ia porcul crescut de părinții lor. în general, cei care vin în sat, vin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rar cu Dacia sau cu Logan. Obiceiurile și tradițiile se pierd pe an ce trece. Dacă în trecut, obiceiurile și tradițiile din Vatra erau cel mai puternic ancorate în viața comunității, în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
biserică, dumineca și la alte sărbători din timpul vacanțelor școlare. Este bine și necesar ca în calitate de educatori să aprindem în sufletul lor dragostea față de tradițiile religioase strămoșești la Crăciun, la Sfintele Paști, de Anul Nou, la Bobotează sau cu ocazia hramului bisericii din sat să cunoască colindele, rugăciunile și rânduielile bisericești, adaptate la posibilitățile lor de înțelegere. Familiile din satul Vatra ar trebui să se ocupe mai serios de educația religioasă de la cea mai fragedă vârstă, cu toate că majoritatea părinților au fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sandu și dascălul Toma. Situația mai clară în 1803 când apare mențiunea că: biserica veche era construită din lemn-bârne din partea locului și avea pe sfintele vase inscripția Iordache Costache Boldur-Lățescu-1803. Clopotul așezat pe 4 stâlpi dinaintea bisericii purta inscripția Vatra, Hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu-1825. Catapeteasma avea trei rânduri de icoane nesculptate pe lângă cele împărătești. Pe o icoană veche din Sfântul Altar era dat de 20 februarie 1772, deci înainte de 1774 dată la care s-a făcut Catagrafia Moldovei. Aceasta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
datorește aducerea la îndeplinire a testamentului defunctului Lățescu din Hudești. Posibilitățile limitate ale țăranilor la vremea aceea nu puteau permite construirea unei biserici din cărămidă ca aceea care s-a construit. Bătrânii satului spun că la început biserica a avut hramul de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, după numele unuia dintre cei trei frați Ciolac - Ion, Ilie și Gheorghe. Acest fapt este o certitudine deoarece în arhiva parohiei sunt documente vechi cu ștampila „Parohia Sf. Mucenic Gheorghe-Alba, Hudeștii Mari. De altfel pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unuia dintre cei trei frați Ciolac - Ion, Ilie și Gheorghe. Acest fapt este o certitudine deoarece în arhiva parohiei sunt documente vechi cu ștampila „Parohia Sf. Mucenic Gheorghe-Alba, Hudeștii Mari. De altfel pe catapeteasmă, pe locul unde se pictează icoana hramului este pictat sfântul Gheorghe și se crede că nu e din greșeala pictorului Ion Cristescu din Botoșani care a pictat și catapeteasma bisericii din Bașeu. S-ar putea ca hramul bisericii să fi fost schimbat de către preot și săteni, având
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De altfel pe catapeteasmă, pe locul unde se pictează icoana hramului este pictat sfântul Gheorghe și se crede că nu e din greșeala pictorului Ion Cristescu din Botoșani care a pictat și catapeteasma bisericii din Bașeu. S-ar putea ca hramul bisericii să fi fost schimbat de către preot și săteni, având în vedere că la 23 aprilie încă e frig afară și de mai multe ori această dată cade în postul mare, iar oamenii nu puteau petrece în mod corespunzător. Schimbarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit de nimeni am dat mănăstirii Solca cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel un săticel din ținutul Dorohoiului numit Mlenăuți cu curte și moară și cu bălți de pește. Zapisul a fost întărit la 28 mai 1623 de Ștefan Tomșa, domnul Moldovei. O parte din moșia Mlenăuților a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cumpărat o casă din sat pentru un viitor preot. Sperăm că în viitor această parohie să se întărească și mai mult și să cunoască înflorirea vremilor trecute. Tot aici la Mlenăuți în Vale a fost o bisericuță de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi făcută la 1814 de Ioan Pârâu, răzeș, ale cărei obiecte au fost aduse la biserica din deal. Fostul proprietar, Leon Balasinovici dădea preotului ce deservea biserica „Sf. Gheorghe 3 fălci de pământ și cheltuielile pentru întreținerea serviciului, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de preoți existenți în acest sat. Astfel la împroprietărirea din 1864-1865,la pozițiile 26, 27 și 28 din listă figurează Georgie sân preot Alexandru, Costache, sân preot Agapie și Georgie preot Mihalachi. Mai rămâne o problemă de discutat și anume hramul bisericii. După cum știe toată suflarea din Mlenăuți, biserica poartă numele de „Sf. Gheorghe și ca urmare atunci ar trebui să fie hramul bisericii și al satului. Cu toate acestea hramul este de „înălțarea Domnului. Probabil că enoriașii și consiliul parohial
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]