11,663 matches
-
pune în evidența faptul că schema cognitivă favorizează procesarea selectivă a informației, ducând la inferarea unor itemi inexistenți dar consistenți cu schema respectivă, la eludarea unor itemi prezenți dar inconsistenți cu schema și la procesarea și stocarea preferențială a itemilor identificați ca elemente ale schemei. În cele din urmă, interpretarea pe baza schemei a unui eveniment devine parte integrantă a reprezentării mentale a evenimentului respectiv. În raport cu patologia depresivă, Beck190 evidențiază perturbarea conținutului gândirii unei persoane, acest fapt fiind concretizat în gânduri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu potențiale și reale rivalități și competiție între marile puteri. Totuși, pentru că nu cuprinde o putere majoră capabilă să conteste în mod direct hegemonia SUA, universul de cazuri posibile nu se extinde în această zonă. Selectarea cazurilor de pe lista statelor-poli identificate de neorealiști decurge logic din teoriile examinate. Mai ales, variațiile interregionale ale tiparelor independenței economice și instituționale sunt utile pentru structurarea cercetării, pentru că prezența lor permite fiecăreia dintre teoriile testate să facă predicții distincte. Modelul neorealist prevede o tendință universală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ierarhie pentru alte culturi. Dar, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a inspirat o sociologie comprehensivă și interpretativă, făcând din cultură un sistem de sens particular. Dacă orice cultură se manifestă prin probe obiective (precum limba) în sânul unei națiuni identificate, ea are nevoie pentru a exista de intenția actorilor săi; cel de-al doilea, inițiat de antropologia anglo-saxonă din secolul al XIX-lea, este strict empiric, descriptiv și relativ. El caută să descopere semnificațiile obiectelor (materiale și ideale) unei culturi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Din acest punct de vedere, și contrar unor idei primite de-a gata, "patrimonializarea" și "muzeificarea" nu înseamnă moartea bunurilor culturale, deoarece, scoase din contextul lor, ele sunt reintroduse în alte regimuri de schimb. Raportarea bunurilor la contextul lor Odată identificată cultura ca ansamblu de "bunuri" semnificative, materiale sau ideale, teoreticienii s-au confruntat cu problema relației acestora cu celelalte elemente ale societății. Unii au considerat cultura ca fiind autonomă. Alții au insistat, dimpotrivă, pe heteronomia radicală dintre societate și bunurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
PUF, Paris, 1985. • Sistemele de practici Abordarea cantitativă prezintă un avantaj: asociază domenii distincte în "sisteme de practici" corelate statistic, deci confirmate (tehnica analizelor factoriale). Decurg de aici două rezultate: în plan social, se construiesc "universuri culturale" relativ închise și identificate, care corespund unor "subculturi"; în plan individual, se obțin embleme pe care Bourdieu le numește habitusuri, înțelese ca dispozitive structurate, obiectivate sau actualizate prin gusturi (alimentare, vestimentare, sportive, estetice) și competențe. În interiorul acestor sisteme, bunurile sunt substituibile, iar practicile sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Weber (1995, vol. I, pp. 332 și urm. și Weber, 1959, a doua conferință despre politică). În esență, dominația charismatică ajunge să-și schimbe caracterul. Fie se tradiționalizează, fie se raționalizează (sau se legalizează). Motivele acestei evoluții țin de interese identificate clar: interesul ideal sau material al direcției administrative de a continua relația pe un fundament durabil; interesul ideal sau material al discipolilor personajului charismatic de a permanentiza comunitatea. Aceste interese devin presante atunci când dispariția purtătorului de charismă deschide problema succesiunii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru perioada respectivă, în ceea ce s-a numit până în perioada interbelică Cătunași și partea sudică a satului Salcia. Într-adevăr, nume ca Hagiu, Gorgan, Murgoci, Perjeru, Căulea, Ojoc, existente în acest sat până în anii din urmă, se regăsesc atât în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n-au pregetat să se înroleze în oștirea țării și să răspundă la chemarea momentelor supreme de referință. Punem în frunte pe acei care și-au dat viața pe câmpul de luptă și vom înscrie și numele participanților, pe acelea identificate a fi fost părtași la mărețele bătălii și despre care am avut posibilitatea să ne informăm, cu regretul că unele ne vor scăpa. O facem din datoria ca numele și renumele lor să fie cunoscute și recunoscute de către urmași, gloria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Acestea fiind spuse, victimele sunt 78% din rândul elevilor, 20% din personal, 0,4% dintre părinții elevilor și 1,6% persoane din exterior. Ele provin, majoritar, din cel mult 6% din gimnazii și licee, în principal din "zonele sensibile". Autorii identificați sunt 86% elevi, 12% persoane din exterior, 1,3% angajați și 0,7% părinți ai elevilor 15. Statisticile oficiale nu prezintă un tablou apocaliptic al violenței școlare, iar prin faptul acesta sunt prețioase, căci se semnalează, în general, actele cele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte, izbucnește îndată ce i se vorbește despre mama sa. "Pe mă-ta", bineînțeles, sau "mă-ta-i curvă" ori "'tu-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cele ale mai multor echipe din SUA, Regatul Unit, Franța sau Israel urmează această direcție în ce privește diferențele riscului de a fi victimă sau agresor în funcție de unitățile școlare. Aceste cercetări pot fi cantitative, testând în modele statistice efectul unor variabile bine identificate, de la problemele de efectiv la componența sociologică și etnică a claselor. Adesea ele sunt și calitative, cu lungi imersiuni etnografice în școli (Payet, 1996; Van Zanten, 2001; Rubi, 2005). Vom menționa însă aici, în continuarea prezentării abordării prin factori de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spunem, din motive adesea legate de mijloacele financiare acordate cercetării, pe lucrări nord-americane și anglo-saxone. De unde o primă întrebare: factorii de risc evidențiați în țările din Nord sunt explicativi și pentru țările din Sud? Dacă, de exemplu, sărăcia este adesea identificată ca un factor de risc important atunci când intră în combinație cu alți factori, atunci ar trebui să vedem o violență extremă în școlile din țările cele mai sărace (sau cele mai inegale, în cazul unora) de pe planetă. Globalizarea economică ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vedetele" negative ale școlilor. Este unul dintre efectele cele mai negative ale unei politici de sancționare prost aplicate. Nu toți elevii sunt violenți, nu sunt și nu devin delincvenți, nici pe departe. În fapt, doar o minoritate de elevi este identificată ca atare. De unde ideea foarte răspândită a unui "nucleu dur" superactiv care deține puterea în cartier și în școală. Ideea, comună de acum, este că, un mic grup de elevi controlează școala, organizând pe sub mână extorcările, traficul și violența, în legătură cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un efect măsurat de .10 sau mai mare (nivelul 2) • Fie duplicarea, fie demonstrarea duratei efectelor Nu funcționează • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Dovadă semnificativă a unui efect nul sau negativ asupra violenței sau a unui factor de risc identificat • Duplicare, cu dovada că programul este inoperant sau agravant Chiar dacă această prezentare metodologică e cam lungă, ea e necesară pentru a aprecia efortul considerabil depus în ultimii cincisprezece ani pentru evaluarea eficacității programelor de combatere a violenței și delincvenței. Desigur
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întâmpinați la școală cu un dispreț social (Thin, 1997), aceștia se mai pot implica. Criteriile acțiunii nu sunt întotdeauna raționale, iar forța de convingere prin eficacitatea dovedită științific a programelor bine structurate este limitată. Dacă o "bună practică" este corect identificată nu înseamnă că va fi numaidecât pusă în practică pe teren. Spre un model ecologic Sociologul este deci obligat să "spulbere farmecul" bunelor practici, altfel ar rămâne cantonat într-o iluzie rațională fără eficacitate. Împotrivirile de pe teren pot ține de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politicii, începînd de la nivelul local pînă la cel național și, în fine, la cel internațional. În mediul internațional nedemocratic al secolului al XIX-lea, egoismul se transformase în naționalism și condusese inevitabil la război. Cît despre cauzele subiective ale războiului identificate de idealism, vechea diplomație este una dintre cele mai importante. Potrivit criticii idealiste, această diplomație avea cîteva defecte majore. În primul rînd, în multe țări diplomații iau decizii pe deasupra capetelor propriului popor. Or politica externă ar trebui să fie democratizată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ale economiștilor neoclasici s-au dovedit fertile pentru dezbaterile teoretice, dar fără valoare pentru prestigiul academic al disciplinei relațiilor internaționale. Altfel spus, stabilind o demarcație și imitînd o metodă cu prestigiu, disciplina și independența sa au fost în egală măsură identificate și legitimate. În zilele noastre, a înfrunta conținutul cărții Theory of International Politics este o sarcină mai dificilă decît dacă ar fi vorba de Politics Among Nations. Este mai complicat de făcut o evaluare obiectivă asupra unui text paradigmatic al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
organizație. Influența teoriei birocrației a lui Weber a constituit solul pe care a crescut teoria organizației. Ea a venit cu soluții și dezvoltări noi la interogația weberiană fundamentală: Care sunt caracteristicile raționale în măsură să asigure realizarea scopurilor propuse? Soluțiile identificate pornesc într-un fel sau altul de la cele propuse de Weber pe care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din punct de vedere social. Barometrul privind discriminarea în România, realizat de Metro Media Transilvania (http://www.mmt.ro/cercetari/discriminare%202004.pdf) în anul 2004, precizează categoriile de persoane percepute ca fiind cel mai frecvent discriminate. Acestea sunt: romii (identificați, în medie, de 22% din populație ca fiind supuși la acte de discriminare „foarte des sau des”), săracii (22%), persoanele cu dizabilități (21%) și vârstnicii (18%). Într-o mai mică măsură, dar totuși relevantă statistic, sunt menționați ca fiind discriminați
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
internalizată” (implementată) de instituțiile administrației centrale și locale românești o lege promovată și promulgată în principal sub presiunile aderării la Uniunea Europeană? 2. Care sunt punctele tari, dar și punctele slabe ale cadrului legal și instituțional creat? 3. Care sunt obstacolele identificate, dar și factorii care pot favoriza accelerarea procesului de implementare? 4. Având în vedere că demersul de includere a dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor trebuie asumat la nivelul managementului, cât de sensibili la dimensiunea de gen sunt reprezentanții managementului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
față pornește însă de la ideea că, în ciuda existenței unor diferențe între femeile din România, ele sunt unite de anumite nevoi pe care le resimt o mare parte dintre ele. Așadar, ce sunt aceste interese de gen? Cum pot fi ele identificate? Definiția acceptată astăzi în literatura de specialitate ca fiind îndeajuns de largă pentru a cuprinde o varietate de teme este aceea a Maxinei Molyneux, din studiul său despre situația femeilor din Nicaragua din 1985. Astfel, Molyneux apreciază că interesele de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeilor în presă și publicitate (Grünberg, 2005; Bulai, Stănciugelu, 2004; Rovența-Frumușani, 2002), în emisiunile de divertisment (Surugiu, 2002) și reflectarea în mass-media a femeilor din viața politică (Bazavan, Oprea, 2005). Pentru cercetarea de față am ales trei studii de caz, identificate ca reprezentative în urma monitorizării celor mai importante emisiuni tip talk-show din perioada octombrie-decembrie 2005. Cazurile prezentate sunt considerate a fi relevante pentru întrebările formulate mai sus, deoarece: 1. este vorba de emisiuni TV la care sunt invitate femei; 2. printre
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a experiențelor trecute, a conjuncturii actuale și a unor largi dezbateri publice organizate în decursul anului 2010. Comisia Europeană lansează prin această Comunicare direcțiile de reflecție asupra viitorului PAC, propunând adaptarea obiectivelor ce stau la baza PAC la noile probleme identificate. Accentul trebuie pus îndeosebi pe o producție agricolă puternică și de calitate, pe protecția resurselor naturale și pe prezervarea sectorului agricol pe întreg teritoriul UE. Comisia Europeană prezintă și instrumentele ce vor contribui la atingerea obiectivelor fixate, acestea permițând ca
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
descoperiri. Ca orice altă activitate managerială, procesul de inovare trebuie să fie planificat, organizat, dirijat și controlat. Activitățile și deciziile asupra inovării includ: activități de studiu și dirijare a realizării tuturor proiectelor de inovare ale firmei; luarea deciziilor asupra oportunităților identificate, investițiilor, planificării proiectelor de inovare ce vor fi lansate și a monitorizării acestora. Primul care a introdus în țara noastră și pe plan internațional noțiunea de proces de inovare, cu sensul larg și modern de sistem național de inovare a
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]