13,415 matches
-
să iasă din tiparului scenariului hărăzit. Tocmai de aceea cititorul va trăi cu senzația că asistă la o înlănțuire de secvențe lipsite de creștere și de motivație omenească. Noica pare o făptură unidimensională privită doar prin fanta schimonositoare a verdictelor ideologice. Dar, din loc în loc, în masa de relatări oțioase și în amalgamul de sentințe ideologice, din loc în loc apar scene autentice, unde Noica devine un personaj credibil, viu și în întregime recognoscibil pentru cei care l-au cunoscut. Acestea sunt
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
asistă la o înlănțuire de secvențe lipsite de creștere și de motivație omenească. Noica pare o făptură unidimensională privită doar prin fanta schimonositoare a verdictelor ideologice. Dar, din loc în loc, în masa de relatări oțioase și în amalgamul de sentințe ideologice, din loc în loc apar scene autentice, unde Noica devine un personaj credibil, viu și în întregime recognoscibil pentru cei care l-au cunoscut. Acestea sunt paginile care merită interesul cercetătorilor. Dar, pînă să ajungi la ele, trebuie mai întîi să
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
față luminoasă a absenței din partea istoriei propriu-zisă. După cum există și una, întunecată, a prezenței. Critica deceniului al șaselea reprezintă, în acest sens, un prag sub care nu se mai prea poate coborî: "Cei mai mulți dintre combatanții români pe frontul critic și ideologic sunt astăzi dați uitării (N. Popescu-Doreanu, Sorin Toma, N. Moraru, Mihai Novicov), doar câțiva care au trecut, într-un fel sau altul, de granițele epocii meritând o mențiune: Ion Vitner (care a început prin a căuta clasa muncitoare în opera
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
internat, i s-a schimbat numele, cel de obârșie ajungând ca și interzis. Nu mai vorbea nici limba sa maternă, ci doar mongola. Cunoștea și limba kazahă, a poporului cu care tuvinii coabitează în Altai. Cu toate restricțiile și "reorientările" ideologice, ex-prințișorul a avut șansă, totuși: la 18 ani, este deținătorul unei burse, pentru a studia chimia în Republica Democrată Germană. Și, față de textul pe care îl dețin, în nota din revistă apare o discrepanță, spunându-se că abia aici a
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
unde, până în prezent, au dispărut circa o sută de naționalități și limbi naționale, în special - cele din Siberia. Grație lui Galsan, tuvinii, ca minoritate, astăzi nu mai trec, aneantizați, sub apelativul străin de "ouriankhaď" - și el un fel de calotă ideologică, precum cea din pielea de cămilă, din zguduitoarea legendă a mankurtului, povestită de Aitmatov. Astfel că, în baza legii ricoșeului, chiar de o fi ea, Rusia, ușor sinucigașă, însă nu într-atât, ca să-l traducă în limba ei și pe
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
exercitat în mai multe țări europene, și-a ales un comitet de conducere dintre ai cărui membri, regele Mihai a desemnat-o, ca președinte, pe Ioana Brătianu. Nu a rămas prea mult în această funcție... Disfuncțiuni politice interne - îndeosebi conflicte ideologice (între liberalismul democratic deschis profesat de Ioana Brătianu și presiunile extremei drepte legionare) au dus la retragerea prin demisie a președintei. Se profila alt - al doilea! - eșec al încercărilor de a-i uni pe Românii din exil... Ioanei Brătianu i-
O viață închinată unui ideal by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/7356_a_8681]
-
n-ar putea exista o Fermă a Animalelor fără ei. Așa că s-ar putea spune că lucrul de care e nevoie nu e mai mult comunism, ci mai mulți porci cu spirit civic." Respingerea lui Eliot are o bază pur ideologică. El a apreciat calitatea scriiturii, dar a pus o distanță critică în ce privește poziția politică a autorului: Nu suntem convinși că acesta e punctul de vedere corect din care să fie criticată situația politică a momentului." Drama lui Orwell nu s-
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
de dragoste, o cronică istorică, un roman-eseu, o proză de "notație intimistă". Mă interesează doar ca story-ul să fie bine articulat, fraza expresivă și adevărul revelat să nu-mi dea impresia unei "lipituri" artificiale, născute din simțul estetic sau parti-pris-ul ideologic al autorului. Ar rezulta, din descrierea de mai sus, că, îmbătrânind, am devenit partizanul demodatului realism (fie el și psihologic) de tip Dickens, Dostoievski, Hardy, Flaubert, Tolstoi ori Cehov. Nici vorbă. Constat doar că felul în care acești titani au
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
Nu este ocolit nici un truc deja experimentat și anume acela de a prăvăli asupra anticomuniștilor vinovăția comuniștilor. Nu sunt cei dintîi ... tendențioși? Repudiind ideologizarea indusă de partidul unic nu sunt ei înșiși ideologi? Primul ei efect (al fobiei) este reinterpretarea ideologică a tot ceea ce s-a întîmplat sub comunism, astfel ca nimic să nu poată fi invocat de cineva drept indiciu al unor Ťreușiteť (măcar parțiale) ale regimului" (A.-I.P.). "Reușite măcar parțiale"? Atari "reușite", nu ne îndoim, se pot
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
criză "multilateral dezvoltată" ce a încununat sinistru "epoca de aur", a cozilor, întunericului, tichetelor de pîine și de zahăr, a sărăciei lucii? În ce a constat "modernizarea"? Fixat în filocomunismul d-sale intempestiv, interlocutorul nostru e de părere că "directiva ideologică", chipurile stabilită de Monica Lovinescu (va fi fost mai vinovată decît Ana Pauker?), al cărei cuvînt de ordine era "nimic rău despre România precomunistă, nimic bun despre România comunistă", ar fi fost completată, în anii î90, cu alta: "nimic bun
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
greșite (este foarte palid spus, poate mai potrivit ar fi, criminale). Nu încape nicio îndoială, Vladimir Tismăneanu are perfectă dreptate atunci când îl consideră pe Răutu un true believer. Pentru el, comunismul este o opțiune politică, dar (spre deosebire de Mihai Șora) și ideologică. Atent la tot ce se întâmplă în jur (în România, în primul rând, dar și în celelalte țări comuniste, mai cu seamă în Uniunea Sovietică), este impregnat de logica sistemului, analizează cu propria minte informațiile pe care le deține și
Profesionist în slujba răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7620_a_8945]
-
de a-l repartiza la Catedra de literatură universală a lui Tudor Vianu, - în cadrul căreia va fi numit asistent abia în primăvara anului 1963 - îndepărtarea de la ESPLA, unde serviciul de cadre l-a acuzat că se "strecurase în această instituție ideologică". O bună parte din carte este ocupată de evocarea celor cărora le este recunoscător, de la profesorii de la Liceul "Sfântul Sava" până la profesorii de la Universitatea bucureșteană, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu Bușulenga ș.a. Din aceste pagini se degajă atmosfera intelectuală de la mijlocul
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
rechizitoriu la adresa Americii zilelor noastre, a îndepărtării de la idealurile părinților fondatori și a denaturării virtuților puritane. în același timp, interpretarea minuțioasă a multor pasaje din Coran, redate și în arabă, ceea ce îngreunează fără îndoială textul romanului, introduce convingător idea manipulării ideologice în procesul hermeneutic, care poate distorsiona esența oricărei religii, transformând-o în armă destructivă. Dilema religioasă căreia se străduiește să-i găsească un răspuns în multe din romanele sale, este aici înlocuită de credința în divinitatea esenței umane. Confruntat cu
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
un contur mult mai pronunțat. Și ține numai de bunătatea irepresibilă a autorului ca pînă și odioșii literaturii române să beneficieze de circumstanțe atenuante. De pildă, chiar și atunci cînd scrie despre scriitorii cărora posteritatea le-a pus stigmatul oportunismului ideologic - Paul Georgescu, Sami Damian, Crohmălniceanu, autorul are discernămîntul de a le separa meritele de greșeli. Gabriel Dimisianu nu e genul de scriitor pe care să-l citești ca să-ți satisfaci o meschină poftă de bîrfă colegială. Cînd e vorba de
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
seamănă cu a noastră. Și astfel, ne pomenim în posesia unui etalon cu care putem aprecia stadiul mental la care am ajuns între timp. Iar dacă mai avem și puterea de a nu cădea în ispita măsluirii istoriei după cerințele ideologice ale prezentului, atunci vom reuși să răsturnăm unghiul de judecare, procedînd invers decît de obicei: în loc să trecem trecutul prin tiparele momentului actual, apreciem gravura prezentului după matrița culturală a trecutului revolut. Urmarea va avea o îndoită înfățișare: mai întîi, vom
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
orice element biografic, are exact aceleași coordonate stilistice pe care le-am mai întâlnit la sus pomenitul Rică: "Poetul ar trebui probabil așezat între micul romantism social de la Sămănătorul (revistă la care a fost redactor și la a cărei atmosferă ideologică a contribuit ca puțini alții) și adierile simbolismului de după 1900." (pag. 513) Dar, dincolo de surprize ca acestea, mai este ceva absolut frapant. Artificiul identității sintagmelor e menit parcă să satisfacă gustul de cititor al lui Cioculescu însuși. Nu era el
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
de pe umanismul absolut, luminos și abstract, pe unul circumstanțiat social și politic, nu constituie nici o abdicare de la principiile inițiale și nici o concesie făcută imperativelor clipei. Luîndu-și ca țintă absolută cadrele socialului, adică existența individuală și colectivă într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
formula binară și alternanța relativ constantă a două planuri narative: două destine urmărite în căutări ce interferează la un moment dat, sfârșite ambele printr-o moarte violentă - manipulată ca să devină spectacol mediatic profitabil politic (Stigmatul Casandrei); alternanța anchetelor politice și ideologice duse la bun sfârșit, într-un perfect paralelism, de fabuloșii detectivi creați într-o concurență debordantă, cu umorul negru și sarcasmul răvășitor (Morții incomozi). Autorii lor se aseamănă ca prezență activă în schimbările contemporane. Cinghiz Aitmatov este binecunoscut cititorului român
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
obținea, în nouă cazuri din zece, prin cele două extreme: a instituționalizării socialiste (categoria Zaharia Stancu) și a rupturii totale cu regimul (categoria Paul Goma). Extrem de puține sunt exemplele de scriitori români afirmați în Occident în condiții de perfect "autism" ideologic. Eliade, Ionesco, I. Negoițescu, D. }epeneag au luat frecvent poziție împotriva regimului de la București, iar Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au făcut din activitatea anticomunistă axa a două biografii îngemănate. Singurul exemplu rezonant de scriitor care nu mai vrea (după
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
dezbatere, într-adevăr, felul în care Nicolae Manolescu folosește, pe urmele lui Sorin Alexandrescu, noțiunea aceasta litigioasă. Fiindcă, lucru semnificativ pentru titlul nu o dată transfigurat de comentatori, pentru el bătălia canonică se poartă între tabere distanțate de crevase istorice, nicidecum ideologice. De aici decurge cea de-a treia prejudecată, de ordin incert (undeva între cultural și moral) care alimentează, în măsuri echitabile, ambele sensuri matematice ale verdictului. Pe de-o parte, asumându-și o selecție creditabilă, cartea ar avea o importanță
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
pasivitate de a lăsa lucrurile să vină peste noi fără să schițăm vreun gest de împotrivire, o regăsim nu doar sub forma rutinei care ne ucide treptat resorturile de spontaneitate, dar mai ales sub chipul obedienței cu care întîmpinăm restricțiile ideologice. Puși în fața interdicțiilor, fie tăcem, fie ne prefacem indiferenți, ca și cum nu am vedea ce se întîmplă în jur. În fine, inerția merge mînă în mînă cu fuga de răspundere și cu minimalizarea greșelilor proprii, lucru vădit în felul cum reacționăm
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
-i înregimenta ideologic pe oamenii scrisului. Ceea ce a și izbutit în epoca dogmatismului și mai târziu, cu unele slăbiri ale chingii în perioadele scurte de dezgheț. Societatea Scriitorilor, în schimb a funcționat, în cele câteva decenii de existență, fără constrângeri ideologice. Mă întreb însă de ce abia acum a apărut ideea de a schimba numele Uniunii Scriitorilor, cu o întârziere, la urma urmelor, de douăzeci de ani? De ce acum și nu în anii 90, de clocot revoluționar? Atunci, ne amintim, fuseseră în
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
inspirație mussetiană continuă, însă poemele Noaptea de mai, Noaptea de iulie ori Noaptea de decembrie au o cu totul altă factură decît primele Nopți: o tehnică subtilă a refrenului și a revenirilor lexicale se insinuează în corpul familiar al poeziei "ideologice", așa cum fuseseră concepute Nopțile; apare o muzică wagneriană, pînă atunci absentă. Temele obsesive (singurătatea poetului, nerecunoștința contemporanilor, consolarea supremă a artei) ies din șabloanele figurative de pînă atunci. în mod involuntar simbolic, poezia Excelsior, care dă și numele volumului, reușește
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală a existenței de către spiritul european. Cercetarea istoriei acestui concept și a lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale a Europei o constituie dimensiunea semantică a limbilor europene moderne" rezultată din moștenirea
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
alte situații, ar putea fi un motiv de reproș - mi se pare în acest caz o idee foarte bună. Alternativele ar fi fost mult mai riscante: ar fi presupus fie analize politologice, istorice și semantice amănunțite, care să explice specificul ideologic al folosirii unor termeni ca antipartinic, centralism, deviaționism, imperialism, libertate etc. în diferite momente ale regimului comunist, fie - mai ales în cazul unor metafore clișeizate și ridicole - cârmaci, far, otravă - ar fi putut favoriza o luare de poziție didactic-sarcastică. Mai
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]