15,885 matches
-
suprimare filosofică a libertății. Și deci a persoanei, de vreme ce specifică persoanei îi e în primul rînd libertatea." (p. 322) Cea de-a treia forță pe care o propun autorii este libertatea. Altfel spus, dacă prima forță care conduce lumea e ideologia și cea de-a doua este banul, a treia trebuie să fie libertatea. Potrivit autorilor, libertatea e taina persoanei umane. Spuse dintr-o dată și pe nepusă masă, cuvintele acestea sună uriaș, straniu și bombastic. Ele au exact alura acelor adevăruri
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
de-a doua este banul, a treia trebuie să fie libertatea. Potrivit autorilor, libertatea e taina persoanei umane. Spuse dintr-o dată și pe nepusă masă, cuvintele acestea sună uriaș, straniu și bombastic. Ele au exact alura acelor adevăruri pe care ideologia drepturilor omului a știut să le compromită atît de bine încît am ajuns să credem că numai o conștiință tribală și înapoiată mai poate pronunța astăzi cuvinte ca libertate, națiune, tradiție sau biserică. Culți și posedînd o pană literară de
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
în opera poetului "rezonanțe nietzscheene", "afinități cu naturalismul ibsenian, cu estetismul și decadentismul" etc., etc. Dar nu s-ar putea, oare, ca toate aceste "anticipări", fără îndoială, adevărate și legitimate de lectura atentă a operei, să cadă sub incidența unei ideologii protocroniste, vestejită vehement în chiar pagina următoare de către Antonio Patraș? (,Din păcate, figurile de prim-plan ale intelighenției noastre, când n-au avut curajul să tempereze asemenea triviale manifestări, au dat parcă și mai multă apă la moară politrucilor apărători
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
dar cu o evoluție atipică acesteia, impunân-du-se mai târziu și fără aura celor trecuți prin experiențele dure, traumatizante, ale terorii. In fine, lipsită de vocația militantismului, dar nu și a atitudinii civice, Mariana Șora și-a cultivat inaderența la orice ideologie, ducând o existență care n-a refuzat ipocrit un hedonism decent, a cărui supremă voluptate constă în a face doar ceea ce vrea. Un fel de, excentrică, așadar, postură pe care ea însăși o resimte frustrantă în anii senectuții, când scrie
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
n-au fost prietene în accepția absolută a cuvântului. Cu certitudine însă, au frecventat, în același anturaj, același mediu intelectual, artistic, monden și boem al Bucureștiului interbelic, au avut același insațiabil apetit de lectură și aceeași inapetență pentru politică și ideologii. Jeni a fost mai precoce: și-a început jurnalul la șaisprezece ani - Ioana Pârvulescu a comparat-o pe drept cuvânt cu Iulia Hasdeu - în timp ce Mariana Șora abia la douăzeci și unu. De aici, desigur, și plusul de maturitate din paginile ei de
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
aspectul acesta, eu însumi sînt preocupat de conversia luminii în pictura răsăriteană, cu precădere în cea cultă și seculară, acolo unde lucrează exclusiv inaparentele noastre mișcări sufletești și cu mult mai puțin, sau, dacă se poate, deloc, filosofii adiționale ori ideologii limitative, am zis-o, însă, mai mult așa, fără să mă gîndesc la consecințe, pentru că este bine cunoscută distanța enormă dintre proiect și finalizare în paradoxala noastră cultură, sfîșiată ca Ioan Vodă cel Cumplit de către cămilele divergente, între elanurile adolescenței
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
franțuzești). El este un gânditor și un poet care are încă multe să ne spună. Apelăm la el și el apelează la noi, ne interpelează. Avem nevoie de el și el are nevoie de noi în aceste timpuri în care ideologiile, ce păreau că se decolorează, se recolorează aproape religios, iar dispoziția amnezică este în creștere. B. Fondane a jucat un rol important în cultura franceză a anilor '30, la numai un deceniu după sosirea la Paris. După ce a bulversat conștiința
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
în care am recunoscut acest lucru este ziua în care mi-am pierdut respectul față de mine însumi: ajunsesem complicele torționarilor". Întorcându-ne la pomenitele raporturi de ostilitate ce au putut să apară în cadrul unei familii, efect al urii insuflate de către ideologia comunistă și de către zeloșii ei slujitori, să amintim cazul, strigător la cer, al fraților Nicolae și Athanasie Joja, de care vorbește memorialistul. Primul, arhitect de profesie, frecventase redacțiile publicațiilor de dreapta a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
schimba dintr-o dată starea de lucruri, el poate măcar să emită semnale de alarmă. Poate așadar să atragă atenția asupra unui fenomen care astăzi s-a răspîndit pînă la sațietate: maltratarea imaginii unui scriitor prin așezarea lui în matrița constrîngătoare a ideologiei dominante. Despre Eminescu și ce am învățat descoperindu-l este un astfel de semnal de alarmă. Ceea ce este deconcertant în cazul volumului nu e atît amănuntul că autoarea ne mărturisește de la început că Eminescu a fost prima "dragoste" și cea
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
întîlnindu-se cu adevărul, Miruna Lepuș s-a schimbat. Ba chiar s-a maturizat înainte de vreme. În această privință, volumul de față e certificatul ei de majorat cultural. Și dacă o tînără născută în 1986 nu s-a lăsat păcălită de ideologia desfășurată în programele noastre școlare, atunci putem fi liniștiți. Mai sunt spirite care știu adevărul și care, atunci cînd vor găsi prilejul să-l spună, îl vor spune.
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
ce ni le-au lăsat veacurile", mergând până la a se întreba dacă "nu-l leagă nimeni pe acest dement" (v. Estetica "futurismului", în ziarul Seara, nr. 377, din 1911). Alții, dintre cei citați, înscriși ei înșiși în fluxul înnoitor al ideologiei literare și artistice a începutului de secol, împărtășeau deopotrivă latura negativă, de ruptură cu tradițiile învechite, "justificata revoltă împotriva banalității curente și a spiritului de imitație", și originalitatea cu care exprima dinamica "amețitoarei noastre vieți moderne" (N. Davidescu, în ale
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
principii esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii italieni, și înainte, și după lansarea, la Zürich, într-un alt februarie - 1916 - a Dadaismului. Dacă a putut scrie, într-unul din manifestele sale, că față de literatură și artă, mai
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
american de societate și cultură exercitau fascinația majoră. Insignifianța actuală a culturii franceze e privită mai degrabă prin prisma schimbării de paradigmă de la începutul anilor '80. Atunci, sub influența nefastă a ministrului socialist al culturii, Jack Lang, Franța a îmbrățișat ideologia a ceea ce deja se profila a fi "political correctness", modificând radical felul în care era privită creația. De la formula care asigurase succesul generației Malraux-Sartre-Camus, "culture pour tous" ("cultură pentru toți") s-a trecut la populista "culture par tous" ("cultură creată
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
început să elaboreze această vastă sinteză. Cert este că, în trecutele vremuri, până la stingerea sa din viață, la 15 decembrie 1968, strădania sa nu s-a putut bucura de lumina tiparului, datorită numeroaselor texte care nu erau în concordanță cu ideologia comunistă. în Nota asupra ediției, I. Oprișan precizează că o soartă nefericită au avut și cele două ediții postume apărute la noi: Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Mihail Grădinaru, vol. I-IV, Editura Junimea
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
n-o să mai am ocazia să-l cunosc personal pe autorul romanului, să-i cer detalii despre soarta lui dramatică și să-i exprim admirația mea față de această povestire originală despre aventurile lui Gulliver într-o }ară a Minunilor, după ideologia oficială a regimului, în realitate însă dominată de Minciună, asa cum mai ținem minte și cum trebuie să ne reamintim din când în când. În literatura română, recursul la alegorie are o tradiție îndelungată (chiar dacă lăsăm deoparte scrieri religioase, referindu
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mihai Bendeac a făcut o confesiune cu care i-a surprins pe cei care nu îl cunoșteau mai bine. Actorul susține că a renunțat de mult la religia orotoxă și că este în prezent adeptul altei ideologii. Mihai Bendeac a mărturisit pe Facebook faptul că a renunțat la religia ortodoxă. Deși, criticile la adresa acestei credințe și le-a exprimat doar în ultima perioadă, se pare că actorul s-a ”lăsat” de ea în urmă cu ani buni
Informația pe care nu o știai despre Bendeac. Ce a făcut el cu ani buni în urmă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72805_a_74130]
-
că a renunțat la religia ortodoxă. Deși, criticile la adresa acestei credințe și le-a exprimat doar în ultima perioadă, se pare că actorul s-a ”lăsat” de ea în urmă cu ani buni. În schimb, acesta a îmbrățișat o altă ideologie, scientologia, supranumită și religia vedetelor de la Hollywood. Despre principiile acesteia din urmă, Bendeac spune că i-au schimbat viața. Având în vedere că am renunțat la religia ortodoxă în urmă cu ceva ani, multă lume mă întreabă dacă mai cred
Informația pe care nu o știai despre Bendeac. Ce a făcut el cu ani buni în urmă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72805_a_74130]
-
producție și în activitatea socială, să îndeplinească în cele mai bune condiții obligațiile ce le revin și, atunci cînd este necesar, să poată trece de la o specialitate sau activitate la alta; ... b) însușirea de către elevi și studenți a politicii și ideologiei Partidului Comunist Român, a socialismului științific, a concepției materialist-dialectice și istorice despre lume și viața, formarea de oameni înaintați, constructori activi ai socialismului și comunismului; ... c) formarea și dezvoltarea atitudinii înaintate față de muncă, de avutul obștesc și de îndatoririle sociale
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate, asigură însușirea de către studenți a celor mai noi realizări din domeniul științei, tehnicii și tehnologiei, ale culturii și cunoașterii umane, a socialismului științific și concepției materialist-dialectice și istorice despre lume și viața, a ideologiei și politicii partidului, contribuie la progresul științei, tehnicii și culturii. Articolul 67 Învățămîntul superior se realizează prin politehnici, universități, institute, conservatoare și academii, organizate pe facultăți și secții. În cadrul facultăților funcționează catedre, formate din cadrele didactice de aceeasi specialitate sau
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. D. Perfecționarea pregătirii personalului didactic Articolul 100 Întregul sistem de perfecționare a pregătirii profesionale a personalului didactic are ca scop însușirea temeinică a disciplinei de specialitate și a metodicii predării acesteia, a ideologiei și a politicii partidului și statului nostru, a realizărilor noi în domeniul specialității și al pedagogiei, a metodelor de muncă cu preșcolarii, elevii și studenții. Articolul 101 Perfecționarea pregătirii personalului didactic se organizează de Ministerul Educației și Învățămîntului prin unități
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
și sociale. În acest scop, în întregul învățămînt, odată cu disciplinele științifice fundamentale, de cultură generală și de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice și social-politice. Articolul 118 Predarea științelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Român, a ideologiei și politicii sale, a materialismului dialectic și istoric și a principiilor socialismului științific, a celor mai noi realizări ale practicii revoluționare și cunoașterii umane. Articolul 119 Studiul științelor sociale are menirea să asigure însușirea de către tinerele generații a ideologiei și
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
a ideologiei și politicii sale, a materialismului dialectic și istoric și a principiilor socialismului științific, a celor mai noi realizări ale practicii revoluționare și cunoașterii umane. Articolul 119 Studiul științelor sociale are menirea să asigure însușirea de către tinerele generații a ideologiei și politicii partidului, să contribuie la cultivarea în rîndurile acestora a trăsăturilor conștiinței socialiste, a idealurilor și convingerilor comuniste, la formarea lor că militanți activi pentru progresul și prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate și dreptate socială în
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
nivelul de pregătire politico-ideologica, să asigure predarea acestor discipline în strînsă legătură cu realitățile social-politice, cu preocupările partidului și statului nostru, cu problemele vieții internaționale și evoluția societății contemporane; ele au datoria să participe la activitatea practică, social-politică, la propagarea ideologiei și politicii partidului în rîndul maselor de oameni ai muncii. Articolul 121 Educarea comunistă a tineretului reprezintă o îndatorire socială și etică fundamentală a întregului personal didactic. Toate cadrele didactice, indiferent de disciplină pe care o predau, răspund de educarea
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
manifeste interes pentru tot ce este nou și înaintat, să-și lărgească necontenit orizontul cultural-științific, să se pregătească cu înaltă responsabilitate pentru munca și viața, pentru a se încadra în producție, în activitatea economică și socială; ... b) să-și însușească ideologia și politica partidului, concepția să despre lume și viața, să cunoască istoria și trecutul de luptă al poporului, al clasei muncitoare și al partidului, să acționeze în spiritul unității și prieteniei frățești a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
bărbați, pornografia lăbărțată pe Internet (...) paradele homosexualilor, luxura, apusul civilizației occidentale") care civilizație se mai caracterizează și prin fariseim ("fariseismul fin drapează grosolănia moravurilor") și "mormanele de falsitate" pe care le ascunde o așa-zisă delicatețe; despre ideologii ("Oare de ce ideologiile politice se sclerozează, se osifică, se compromit și pier relativ repede, iar religiile nu suferă asemenea degradare, ba chiar după ce rezistă mii de ani, devin și mai puternice, au tot mai mulți credincioși, adesea oameni ce nu pot fi acuzați
O carte complexă by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7291_a_8616]