5,888 matches
-
anluminat: "This Poem shall by Divine Assistance be progressively Printed & Ornamented with Prints & given to the Public" (E: 730). Potrivit lui Frye, o lectură corectă, "netrădătoare" a poemului Milton dezvăluie o insolita poetica a creativității: "Tema din Milton este momentul de iluminare din mintea poetului, moment care, asemenea momentelor de recunoaștere ale lui Proust, îl leagă pe acesta de o serie de momente care se întind până la crearea lumii" (1990, p. 163). Pe de altă parte, Fuller insistă asupra perspectivei imaginative augmentate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ai orașului sau, ci ca toti aparțineau de fapt acestuia, fie că vroiau, fie că nu, în anumite momente ale existenței lor" (1969, p. 303). 133 Gunkel scrie: "Recunoașterea profetica nu este ceva coerent și complet, ci mai degrabă o iluminare bruscă, fulgerătoare" (1987, p. 43). 134 Pentru o prezentare succinta, dar pertinenta a elementelor concrete prezente în poezia ebraică, cf. Gunkel, 1987, pp. 44-45. 135 Pentru detalii suplimentare, cf. secțiunea a patra a studiului meu. 136 Swedenborg anunță că o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lumii, o ființă divinizată prin intermediul căreia are revelația propriei profunzimi sufletești, prin care se regăsește pe sine într-o altă durată. Erosul este, în Geniu pustiu, ca și în alte opere eminesciene, modalitatea prin care se produce un fel de iluminare interioară a eroului. Poesis este o „natură catilinară”. Rolul ei este însă mai mult unul metaforic, ea fiind o imagine suavă, o oglindă în care se proiectează personalitatea faustiană a eroului. Poesis cunoaște ambele ipostaze ale prezențelor feminine eminesciene. Ea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
celelalte cercetări ale mele, v-aș relata povestiri cu totul asemănătoare, iar observațiile raportate de alți matematicieni în ancheta făcută de Învățământul matematic nu ar face altceva decât să le confirme. Ce te frapează mai întâi sunt aceste aparențe de iluminare subită, semne manifeste ale unui îndelungat proces inconștient anterior; rolul acestui proces inconștient în invenția matematică îmi apare ca fiind unul incontestabil, și îi vom găsi urmele în alte cazuri în care este mai puțin evident. Adesea, când lucrezi la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aș accepta-o fără un sentiment de aversiune. Așadar, să revedem faptele și să încercăm să vedem dacă nu cumva ar putea avea o altă explicație. E sigur că aceste combinații care ne vin în minte într-un soi de iluminare subită, după un efort inconștient oarecum prelungit, sunt, în general, combinații utile și fertile care par rezultatul unei prime trieri. De aici putem trage concluzia că eul subliminal, odată ce a ghicit, printr-o intuiție subtilă, că aceste combinații puteau fi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
vorbit și care, odată stimulată, ne va capta atenția asupra ei și, astfel, le va da ocazia să devină conștiente. Aici e vorba doar de o ipoteză, și totuși iată o observație care ar putea s-o confirme: când o iluminare subită invadează spiritul unui matematician, cel mai adesea se întâmplă că nu-l înșeală; dar câteodată se întâmplă, de asemenea, așa cum am spus deja, și ca ea să nu suporte proba unei verificări; ei bine, remarcăm aproape întotdeauna că această
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cititorului. Comentarii Acest eseu strălucit al lui Henri Poincaré dezvăluie însuși procesul psihologic al matematicianului creator care conduce la descoperire. Procesul de creație nu este unul liniar, adică o simplă înlănțuire de silogisme logice, ci mai degrabă o succesiune de iluminări înlănțuite de mecanismele logicii formale în care inspirația joacă un rol hotărâtor. În această evocare a procesului de descoperire a unui rezultat matematic fundamental în analiza modernă (funcțiile fuchsiene), procesul de creație al matematicianului se apropie de cel al artistului
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oameni să fie răi educatori ai elevilor lor". (Kant, 2002, p 17) Câmpul educativ școlar, dominat în mod singular de autoritatea profesorului, a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată de întemeierea metafizică a iluminării. Întemeierea pragmatică a autorității profesorului pleacă de la raportul dezechilibrat care se stabilește între acesta și elev; profesorul este știutorul, elevul este neștiutor (dar doritor să afle), profesorul este matur, elevul este imatur (și nu poate atinge starea de maturitate, înțeleasă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Sământul roditor / și omul binefăFător...”, „Mi-s dragi poveștile cu zâne, / cu Feți-Frumoși rătăcitori...”, „Mi-s dragi rostirile deschise...” (Balada ultimului visător) Crezul poetic transpare către noi ca o deschidere înspre adâncurile conștiinței, clipe ale încremenirii într-un zbor al iluminărilor: „Fiți binevenite pretutindeni, bucuriilor!” (Psalm în zori), reținând, deopotrivă, sfâșietoarea imagine a omului-brad, „răVărit pe un povârniș de munte”, uneori „rănit de torente și avalanșe”, dar „veșnic semeț”. și ce e demn de reținut pentru lectorul acestei „antologii de autor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un anume „orizont” al întrebărilor (C. Noica) care se nasc în urma bogatei și diversității lecturilor, la care revine, iar și iar, 86 pentru „punerea în lumină” a acelora care se apropie, firește, de La foc mărunt, și nu numai, șoptind întru iluminare, împreună cu Ana Blandiana: „Fii pentru mine ancora / în lut / în stare să mă țină strâns ca iarba / în astăzi, / Locul devenit trecut, / Fii pentru mine ancora / și-ntreabă...” (Patria mea A4) în fond, orice lectură naște Ideea (ca să ne-amintim
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Mănăstirii CelicDere, din Dobrogea, povestindu-ni-se despre Icoana Mântuitorului care se curăță singură. Pentru unii, aceasta ar reprezenta o legendă, pentru alții - o trimitere la istorie (amintindu-ni-se și de războiul ruso-turc, 1806-1812), pentru creștini - o revelație/o iluminare s.a. 5ăspunsul pe care i l-a dat vânzătorul unui matematician care a fost pus în imposibilitatea de a dezlega puzzle-ul pe care vroia să-l cumpere copilului său, m-a determinat să reflectez, prin comparație, asupra durerosului experiment
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai sunt bombardați cu o pu bli citate proastă (produse subculturale), presa aduce în prim plan mai curând aspecte sterile ale vieții, iar ei sunt în aces t f el atrași pe drumuri înfundate. Trebuie înțeles aici că drumul spre iluminare spirituală este anevoios, oamenii nu înțeleg legătura dintre partea spirituală și partea materială, nu înțeleg că vor trăi mai bine doar dacă vor gândi mai bine. Iar de acest aspect ar trebui să se ocupe în sp eci al Presa
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
es te Chemat să învețe și să se perfecționeze. Tot ceea ce a creat omul, toată civilizația umană, nu reprezintă decât Material Didactic în proces ul de învățare . Suntem fiii lui Dumnezeu și asemeni Lui, putem mod ela această lume ! ,, Înainte de iluminare tăiam lemne și căram apă . După iluminare, am tăiat lemne și am cărat apă. “ Isus și-a ales discipolii din medii sociale foarte diferite din societatea acelor timpuri pentru că nivelul spiritual al unui om nu are nici o legătură cu poziția
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
se perfecționeze. Tot ceea ce a creat omul, toată civilizația umană, nu reprezintă decât Material Didactic în proces ul de învățare . Suntem fiii lui Dumnezeu și asemeni Lui, putem mod ela această lume ! ,, Înainte de iluminare tăiam lemne și căram apă . După iluminare, am tăiat lemne și am cărat apă. “ Isus și-a ales discipolii din medii sociale foarte diferite din societatea acelor timpuri pentru că nivelul spiritual al unui om nu are nici o legătură cu poziția sa socială ! Am scris acest material în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
nu pot fi separați (Al. Roșca, 1981). 2. Creativitatea ca proces este perspectiva ce reflectă caracterul procesual, fazic al creativității. În privința numărului fazelor, există o divergență de opinii: G. Wallas, E. D. Hutchinson, R. Thompson identifică patru faze (pregătirea, incubația, iluminarea, verificarea), iar Al. Osborn menționează șapte etape: orientarea, preparația, analiza, ideația, incubația, sinteza, evaluarea. Indiferent de succesiunea fazelor procesului creator, important rămâne caracterul evolutiv, dinamic al creativității care devine creație, trecând din potențialitate în aspecte manifeste. 3. Creativitatea ca potențialitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care călăuzește sufletul prin cele văzute spre firea nevăzută, e ca un nor, care umbrește pe de o parte tot ce se vede, iar pe de alta conduce și obișnuiește spre a vedea pe Cel ascuns. Este vorba de treapta iluminării sau a contemplării, în care se manifestă darurile iluminatoare ale Duhului Sfânt, primite, prin Taina Mirungerii. Mai pe urmă, după ce a devenit mai înalt și mai desăvârșit, vede pe Dumnezeu în întuneric. Astfel, sufletul înaintând prin acestea spre cele de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
aceste elemente disparate reflectă o poetică explicită, similară până la un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de principii perene. Poetul declară paradigmatic: "sumque argumenti conditor ipse mei" (Tristia V, 1, 10) sau, cu iluminare modernă: "Nec mea sunt fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două vârste artistice. Poezia de exil a lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dramatic se manifestă ca "recunoaștere" (anagnorisis), ca o răsturnare spectaculoasă ce face trecerea de la inocență la conștiința de sine și care atribuie "lecturii" sensul unei cunoașteri globale și al unei percepții unificatoare. Dinamica "recunoașterii" se referă atât la erou (prin "iluminarea" produsă în urma suferinței), cât și la spectatorul "purificat" (vezi teoriile despre catharsis) în ideea că, pentru a-și înțelege cu adevărat viața, omul trebuie să locuiască simultan două orizonturi de conștiință (ca actor-spectator). Dar aceleași lucruri, am subliniat de mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cugetă cu mirare Gheorghiță”. Uneori este incomodă, dacă nu răutăcioasă cu cei din jur. După o scurtă și utilă discuție cu un slujbaș de primărie de la Dorna, munteanca pare din nou stăpînită de un sindrom psihic, aș zice, sau de iluminare interioară, aș rezice, astfel că replica ei, redusă la gesturi fără cuvinte, contrariază evident pe cei doi martori: Gheorghiță „... pricepea ce vrea să spuie slujbașul. I se părea că maică-sa nu pricepe. Nu îndrăznea să se amestece și să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai fusese niciodată văzută a fost pentru prima oară recunoscută prin observația unui om. Observatorul a fost profesorul W. C. Roentgen; locul descoperirii: Institutul de cercetări fizice al Universității din Wurzburg în Bavaria; ceea ce a văzut cu ochii săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai văzut pe ecranul slab luminat și o linie de umbră. Toate acestea s-au petrecut într-o sală riguros obscură, în care pătrunderea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sau locul în care ne naștem, limitând încă de la început grupurile cu care ne vom identifica mai târziu. Într-adevăr, unii dintre noi vor cântări filozofiile rivale și se vor converti de la o religie la alta într-un moment de iluminare spirituală sau datorită unor convingeri intelectuale și emoționale. Alții vor găsi motive pentru a deveni loiali unei alte țări. Cel mai adesea, rămânem în cadrul acelorași categorii generale în care am intrat la naștere sau, ca în cazul meu, în categoriile
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
procesului creator, a structurii și formelor sale de manifestare, au variat de la un autor la altul, acestea prezentând însă în planul ideilor numeroase puncte comune. Astfel, de la caz la caz, pot fi identificate etape de pregătire, orientare, preparație, analiză, inspirație, iluminare, elaborare, execuție, verificare și evaluare, fiecare dintre acestea prezentând un rol și o importanță aparte în desfășurarea succesiunii de operații ale procesului de creație 163. Psihologia și psihanaliza, în particular, au investigat aceste mecanisme prin propriile mijloace de cercetare, sondând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
moment exploziv în care se desenează liniile generale ale operei viitoare"203, caracterizându-se prin trăirea unor stări conexe de entuziasm și spontaneitate, necesitate și frenezie afectivă. În același fel, filosoful Liviu Rusu o prezenta ca pe o stare de iluminare, în urma căreia imaginile încă vagi ale viitoarei opere se clarifică, artistul simțindu-se înzestrat cu puterea pătrunderii esenței lucrurilor 204. Din această privință, inspirația se arată a fi un dat necesar al creației artistice, aducând acele sensuri neașteptate, contrare uneori
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și prin cele supranaturale de revelație 216, în vreme ce creația artistică se prezintă asemenea unei adevărate sinteze a elementelor specifice inspirației. O privire de ansamblu asupra acestor aspecte, definește inspirația ca un complex proces de descoperire, atât prin deducție rațională și iluminare intelectuală, cât și prin intermediul revelației divine, care, în viziune spirituală, joacă un rol esențial în reprezentarea vizuală a sacrului. Provocarea aceasta deschide însă noi perspective de gândire, și chiar o dezbatere mai amplă asupra statutului artistului dintotdeauna. Este acesta creatorul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o serie de tehnici artistice (consacrate ulterior) executate prin suflare, amprentare, incizare, desen sau pictură, utilizând diferiți pigmenți și lianți, ce denotă inventivitatea nativă a acestor primi creatori. Mai mult decât atât, aceste imagini erau realizate în locuri întunecoase, slaba iluminare putând asigura și o anumită componentă mistică, ce potența caracterul simbolic al picturilor devenite elemente ambientale ale unor ritualuri necunoscute astăzi. Deși nu se știe cu certitudine starea de spirit pe care o trezeau aceste reprezentări, există totuși posibilitatea ca
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]