1,746 matches
-
uzează (și abuzează) de amîndouă. Dorul se manifestă mai rar. Nu e, În orice caz, un termen frecvent În vocabularul lui Conachi. Poetul c un temperament prea senzual și o conștiință prea posesivă pentru a sta mult În teritoriul vag, imaterial al dorului. Să mai cităm cîteva forme de tortură amoroasă: mustrarea („ah, vai de mine, mustrările au sosit”), căiala, dojana, stînjănirea, toate din sfera morală. Împreună cu celelalte, din cîmpul fiziologici, ele produc acea stare de oboseală iritată, plîngăcioasă de care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în copacul găunos! Orbii și muții, sunt de pizmuit acum. Ia te uită! obiectul acela e așezat pe două coșuri pline eu saule. Mare pișicher e omul ăsta! Tic, tac - parcă ar fi clipele vieții unui om! O, cît de imateriale sînt toate lucrurile materiale! Există oare ceva real, în afara gîndurilor imponderabile? Iată însuși simbolul temut al morții îngrozitoare, devenit - printr-o pură întîmplare - un simbol al speranței și al sprijinului de care se agață viața, cînd e expusă celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de funcționare a construcției. Doresc să insist pe schimbarea ce trebuie făcută În a privi ornamentul ca pe ceva material, palpabil, superficial. Consider că pentru a-l putea identifica și Înțelege corect, trebuie să Îl privim ca fiind o manifestare imaterială, ca o sumă de proprietăți atribuite În procesul de proiectare a la yer -elor ce compun clădirea, precum și suma efectelor produse de aceste proprietăți. Prin faptul ca autoarea (Moussavi / Kubo: 2006) simte nevoia unei justificări suplimentare a existenței noilor forme
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
deschis către un „ dincolo―. El este indiferent față de materialitatea clădirii din care e consubstanțial, nu ține cont de geometrie, sus, jos, gravitație, context. Descrie clădirea ca obiect posibil , din multitudinea de posibilități de a exista, sugerând o anumită origine/existență imaterială a acestuia. Dar dacă ornamentul tetradic este În concordață cu un anumit fel de a fi În lume și de a Înțelege lumea, ce anume reflectă ornamentul moebiusianic? Ce a produs trecerea de la primul către cel deal doilea? Faptul că
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
împotriva inundațiilor, posibilități de realizare a acestora (surse de finanțare); 6. raportul se semnează de către președintele Comitetului județean, șeful Inspectoratului județean pentru situații de urgență și de către șeful Grupului de suport tehnic. Anexă 2 la regulament NORMATIV-CADRU de dotare cu imateriale și Mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale Articolul 1 Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, comitetele locale și unitățile potențial poluatoare își constituie stocuri de materiale și mijloace de intervenție operativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
rezultând de aici pe lângă faptul că acest obiect n-ar putea fi "vândut" decât sub condiția ca el să fie susceptibil de apropriațiune sub formă de invenție brevetată sau de drept de autor, că el ar prezenta întotdeauna un caracter imaterial, ceea ce face ca eventualul suport material pe care se află creația să rămână neglijabil 25. Desigur, nu atât corporalitatea face discutabilă incidența Convenției, cât natura contractului. După o altă abordare, obiectul contractului ar purta nu asupra operei de creație însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dacia. Bădescu, Ilie (2004a), Idei politice românești. Doctrine și teorii, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2004b), Tratat de Geopolitică, București, Valahia. Bădescu, Ilie (2005), Noopolitica, București, Editura Ziua. Bălășoiu, Raluca și Horațiu, Rusu (2003), "Identitate etnică și patrimoniu cultural imaterial", în Revista de Sociologie, 1, pp. 47-54. Beck, Ulrich (1992), Risk Society: Towards a New Modernity, Londra, Sage. Bell, Duncan S. A. (2003), "Mythscapes: memory, mythology, and national Identity", în British Journal of Sociology, 54:1, pp. 63-81. Bennett, Oliver (2001
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
discursul ideologic antinațional? Cercetările etnologilor, ale antropologilor și ale istoricilor au arătat cu prisosință că gândirea colectivă a menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și în cel imaterial. Imaginarul colectiv, fie antic, fie medieval, a absorbit și a structurat creațiile orale sub forma unui supra-discurs identitar; el este punctul de convergență între gândirea asupra politicului (datorată instituțiilor puterii și teoreticienilor ei, dar și comunității care, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la imaginarul său colectiv - încă patru secole sub semnul aceleiași "ordini" medievale. O dovedesc lucrările de analiză a gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar și a textelor care o oglindesc, o dovedesc de asemenea patrimoniul material și cel imaterial, mărturii ale unei tradiții puternice, articulate, ancorate profund într-o civilizație conservatoare, în mod evident în mentalități, cutume și valori spirituale motivate de istorie și de nevoia mereu presantă de legitimare identitară și existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale: a) creșterea gradului de acces și de participare la cultura; ... b) promovarea diversității și prezervarea identităților culturale; ... c) promovarea multiculturalismului și protejarea culturii minorităților; ... d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material și imaterial; ... e) promovarea și dezvoltarea creației contemporane și susținerea creatorilor; ... f) susținerea circulației operelor și a creațiilor, promovarea dialogului intercultural și a creației culturale în circuitul mondial de valori; ... g) sprijinirea mobilității creatorilor și artiștilor, precum și a specialiștilor din domeniul culturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
contribuie la crearea cadrului juridic și instituțional prin care să se asigure păstrarea, dezvoltarea și punerea în valoare a artei și culturii minorităților naționale din România; 17. susține programe pentru promovarea, protejarea și revitalizarea culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial; 18. promovează și coordonează, în condițiile legii, programe de formare în domeniul meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale; 19. coordonează activitatea de atestare a artiștilor liber-profesioniști, a traducătorilor, precum și activitatea de atestare și avizare în domeniul impresariatului artistic; 20. suspenda sau retrage
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
1 (1) Programul cultural "Sibiu - capitală culturală europeană" (Programul cultural) este compus din proiecte și acțiuni culturale din următoarele domenii: ... a) artele spectacolului: teatru, coregrafie, cinematografie; ... b) artele vizuale: arte plastice, arhitectura, instalații artistice și fotografie; ... c) patrimoniu material și imaterial: expoziții, manifestări complexe de punere în valoare a patrimoniului cultural, a tradițiilor și meseriilor tradiționale; ... d) muzică; ... e) literatura. ... (2) În Programul cultural pot fi incluse și proiecte ecumenice, științifice, de diplomație culturală, care promovează dimensiunea multiculturală, multietnică și multiconfesionala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
nivel ridicat al veniturilor), problemele materiale ale vieții sunt rezolvate și, prin urmare, interesul lor se Îndreaptă către chestiunile mai profunde ale calității vieții. MacPherson argumentează, la rândul său, că proprietatea trebuie redefinită pentru a include „dreptul la un venit imaterial, un venit care să includă dreptul de a se bucura de o viață de calitate”15. El sugerează că „un astfel de venit poate fi presupus ca fiind dreptul de a participa la o serie mulțumitoare de relații sociale”16
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a-i exclude pe alții devine din ce În ce mai puțin importantă În definirea relațiilor de proprietate. Dacă fiecare are mai mult decât necesar, atunci care este beneficiul practic În a-i exclude pe alții? Într-o societate care a Învins lipsurile, valorile imateriale capătă o importanță sporită, În special căutarea realizarii și transformării personale. Dreptul de a nu fi exclus de la o „viață deplină” devine cea mai importantă proprietate pe care o au oamenii. Proprietatea În noua eră, argumentează MacPherson, „trebuie să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se va defini, pentru că identificarea presupune diferențierea. În al treilea rând, amprenta timpului Înscrie o generație În suita generațiilor și, totodată, o distinge prin experiența sa unică și durata sa concretă. Generația e o realitate de ordin temporal, ea este imaterială și simbolică. Profund Înscrisă În ordinea socială, ea se Înrădăcinează În dimensiunea istorică constitutivă a ființelor Însele, În materialitatea lor. Este semnificativ faptul că, atunci când se evocă timpul vieții, referința la sine și referința la generația proprie sunt confundate (Attias-Donfut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrarea Fiului și s-au desăvârșit prin prezența Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 52-53) „... în cazul puterilor îngerești: esența lor este duh aerian, dacă există (o asemenea esență), sau foc imaterial, conform textului Scripturii: Cel ce face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc (Lc. 1, 26); de aceea se și află într-un loc și se fac văzute, înfățișându-se celor vrednici cu corpurile proprii, pe când
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe acest cuvânt l-a explicat 38, zicând să nu se spună că este deoființă, în ce privește suferințele trupești, nici că a luat ființă din Tatăl prin despărțire, sau printr-o separație (tăiere), fiindcă nu este cu putință ca firea cea imaterială, inteligentă și fără de trup, să fi luat pentru sine o suferință trupească. Astfel de învățături se cuvine să le medităm cu cuvinte dumnezeiești și negrăite. Prea înțeleptul și evlaviosul nostru împărat gândea astfel de lucruri, iar episcopii au compus această
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după anii ’60, la început cerute pe piață prin noutatea și ineditul lor. Amploarea și concurența actuală și în acest domeniu solicită abordarea lor prin prisma viziunii de marketing, cu folosirea tehnicilor specifice de promovare și menținere pe piață. Caracterul imaterial al serviciului îl postează într-un cadru aparte care, față de produsul material, prezintă dificultăți de concretizare și promovare. Serviciile, neputând fi percepute înainte de consum, sunt înțelese, intuite, cu o bună imagine, numai după o anumită existență pe piață și în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
serviciul de învățământ în aceeași grupă, deși au condiții materiale identice, perceperea individuală determinată de trăsăturile fiecăruia, duc la rezultate deferite atât ca percepere și mulțumire, cât și ca rezultat final de pregătire profesională. Caracterul perisabil este rezultat al caracterului imaterial și al imposibilității stocării serviciilor, cu excepția celor rezultate din cercetarea științifică, care în fond se materializează într-un bun sub forma documentației, dar și documentația nefolosită devine, cu timpul, perisabilă. Caracterul perisabil trebuie înțeles ca o însușire manifestată prin degradarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
-se prin legea bugetului de stat pe anul respectiv. CULTURĂ Politicile culturale pentru minorități au obiective precum folosirea și păstrarea limbii/limbilor minoritare, păstrarea/dezvoltarea culturii scrise și a mass-media etnice, păstrarea patrimoniului material (colecții muzeale și etnografice), păstrarea patrimoniul imaterial (artele spectacolului, meșteșuguri tradiționale, tezaure umane vii, sărbători, festivaluri). At��t politicile culturale pentru ansamblul populației, cât și elementele specifice pentru minoritățile etnice, se bazează pe câteva principii precum participarea populației la activitățile culturale, idealul egalității accesului la cultură și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
dar totodată devine un element activ în menținerea formei sale. În realitate, toată această dialectică, toată această "filosofie a contrariilor" este sortită eșecului, atunci când avem de a face cu... sexualitatea. Sexualitatea "topește" dialectica. Nevoile noastre organice sunt expresia unui suflet imaterial și a unui trup material. Avem un suflet și un spirit ce mențin și conferă vitalitate carnației. Avem o rațiune domeniu de problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Însuflețită”. Astfel, Tylor susține că, pornind de la experiența visului, acești oameni ar fi descoperit posibilitatea ca din ei „ceva” să poată avea o existență independentă. De aici, ei ar fi dedus dedublarea ființei Între apariția concretă, materială și un altceva imaterial - sufletul (anima). Pasul următor a fost să se considere că acest anima poate avea o activitate independentă și să se creadă că fenomenele naturii se datorează acțiunii acestei puteri, care se comportă și are sentimente asemenea ființelor umane. Sintetizând ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate fi antiteza - cum altfel? insolubila - / dintre împătimire și analiza ei / dintre descripția-în-act și imaterialul umbrei / de dincolo de peștera lui Platon // poate fi Hamlet de-ar răsturna clepsidra timpului / spre dincolo de crimă - // Dar e Orfeu, Orfeu cel orb urcând / din a infernului genune / și înapoi luând-o iar cu sârg pășind / pe sârma cântecului care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
piatra...) precum și sentimentul că o rămâne trupul în urma vorbelor lui (subiectul este cel care...) "Înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (cum definea Eliot iubirea în Tărâm Pustiu) se desprinde de sex, iar trupul se topește într-un suflet tandru, imaterial. Tradiția basmului cu Făt Frumos își pierde prin urmare sensul: poemele acestea văd dragostea ca pe o "fugărire mecanică" (Vezi cum se leagă...) O fată se simte ca și cum ar fi fost violată, după care trece la alt băiat; un adolescent
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]