3,755 matches
-
și de a soluționa conflictele; 3. capacitatea de a-și asuma răspunderea; 4. capacitatea de a orienta, organiza și coordona, îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație. Marin C. Călin evidențiază competența normativă a profesorului compusă din: - competența imperativă (acțiunile indicate sau ordonate elevilor); - competența persuasivă (acțiunile recomandate, dezirabile); - competența executivă (acțiunile de realizare a actelor educative); - competența apreciativă (măsurarea corectă a performanțelor atinse în acțiunile educative cu elevi și de către elevi) [Călin M., 1995, p. 129]. Acest tip
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
prin ele omul cîștigă cugetări de moral, simțiri delicate cei filantropi". Suntem într-o epocă, în care valorile estetice nu puteau înflori. Se urmărea, deocamdată, prin toate mijloacele (școală, presă, literatură, teatru), instruirea cititorilor, cultivarea adevărului și a virtuților. Acestor imperative, care erau ale epocii, a căutat să li se supună cu fermitate "Albina", din momentul apariției și până la ultimul număr: "Cine nu sîmte în țara noastră, lipsa așezămintelor prin a cărora lucrare, precum sîntem politicește să ne putem face și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Graziella e intelectualul În ipostază feminină, cu preocupări ambițioase - În lipsa frumuseții fizice și a unui amant. Ea-și cumpără auditoriul printr-un festin vesperal și impune tăcere nu prin caracterul inedit al studiului desfășurat În lectura autoarei, ci prin tonul imperativ. Invitații, aleși pe sprânceană, se supun resemnați supliciului de durată, pentru că studiul despre Femeia În istoria și În poezia poporană a românilor, În prezent și-n viitor... e gândit ca prelegere publică În reprize: „Acest studiu va constitui subiectul a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
indus de negație (observat de Pollock 1989, Rivero 1993, Roberts 1994 i.a.). Pe scurt, negația blochează deplasarea verbului în domeniul C pentru imperative, provocând folosirea așa-numitului "imperativ surogat" (i.e. folosirea infinitivului în loc de imperativ) cu procliză pronominală în propoziții imperative negative (13); fenomenul de blocare este observabil și în rarele cazuri în care se folosește forma propriu-zisă de imperativ a verbului (de obicei, la imperativele scurte moștenite din latină, zi, du, fă) (14): (13) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propoziției negative este, așadar, următoarea: (115) NEGP > PERSP > MOODP > TP > ASPP nu îl vădi ti ti nu îl voi vedeai ti În general, s-a considerat că negația blochează deplasarea verbului la C, după cum arată în mod direct distribuția propozițiilor imperative: imperativul pozitiv se caracterizează prin deplasare la C, diagnosticată prin encliză pronominală (116a); formarea imperativului negativ implică procliză pronominală (116b-c), indiferent că se selectează un "imperativ surogat" (i.e. folosirea infinitivului în loc de imperativ), cazul generalizat (116b), ori că se utilizează infinitivul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
utilizează infinitivul propriu-zis și în structura negativă, utilizare specifică pentru cele trei verbe care au moștenit în mod direct din latină formele de infinitiv (zi, du, fă61), nerecomandată de normele limbii literare, dar preferată masiv în uz în paralel cu imperativul surogat (116c): (116) a. Citește-mi scrisoarea! Du-te acasă! b. Nu-mi citi scrisoarea! c. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Roberts (1994) discută un alt efect de blocare indus de negație, și anume deplasarea cliticului în structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016), fiind un adverb de negație INSERAT în [Spec, NEGP]; în schimb, ne- este un centru, generat direct în NEG0. În aceste condiții, să analizăm propozițiile imperative și gerunziale, pozitive și negative. Reamintim că lucrăm sub ipoteza că verbul românesc se deplasează ca grup (XP-movement) (§§2; 3.1.2; 3.1.2), ceea ce presupune deplasare a verbului prin specificatori. În cazul imperativului pozitiv (121), encliza pronominală diagnostichează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
serie de criterii suplimentare. În fine, Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) disting două tipuri de structuri cu inversiune (encliză a cliticului și a auxiliarelor): structuri în care deplasarea V-la-C este determinată de factori morfosintactici (propozițiile imperative și gerunziale) și structuri în care deplasarea V-la-C se asociază cu efecte discursiv-pragmatice (propozițiile nonimperative). Autoarele consideră că inversiunile din propozițiile nonimperative reprezintă o strategie de focalizare în cronicile moldovenești, bazându-se pe distribuția complementară dintre inversiune și deplasare la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se distribuie simetric (în ambii conjuncți) (83) sau asimetric, cu inversiune în primul conjunct și structură neinversată în cel de-al doilea (/ următorii conjuncți, pentru coordonarea cu mai mult de doi termeni) (84); a se observa și faptul că inversiunea imperativă este facultativă în al doilea conjunct (84a-b). Distribuția asimetrică de celălalt fel, cu non-inversiune precedând inversiunea, este de asemenea astestată, însă mai rar (v. și Croitor 2014; Zafiu 2014) (85). (83) a. întoarce-se-vor și sfii-se-vor vârtos
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Române. Niculescu, D. 2014. "The Evolution of the Romanian Finite Gerund", lucrare prezentată la conferința DIGS (Diachronic Generative Syntax Conference), ediția a XVI-a, Budapesta, 3-5 iulie. Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics and Verb Movement in Romanian. Evidence from the Imperative",lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Olteanu, P. 1974. Sintaxa și stilul paleoslavei și slavonei. București: Editura Științifică. Oniga, R. 2014. Latin. A Linguistic Introduction, editor și traducător: N. Schifano. Oxford: Oxford University Press. Onu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința dintre cliticul reflexiv inerent (-te) și pronumele personal tu semnalează că tu este subiectul real (în nominativ) al propoziției imperative. 83 Atât marcarea diferențială prin pe, cât și dublarea clitică sunt caracteristici care arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o specie de Hanging Topic Left Dislocation), ci este inclus structura propoziției și ocupă specificatorul unei proiecții din periferia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al guvernului român Nicolae Kretzulescu, intervenția fermă a executivului de la București față de mișcarea protestatară din fosta capitală a Moldovei nu era decât o încercare de a obține susținerea populației pentru îndepărtarea "domnului Unirii", motiv pentru care cerea, pe un ton imperativ, o anchetă asupra modului în care fusese înfrântă ceea ce el considera că era o răscoala 663. Kretzulescu își atingea cumva obiectivul prin intervenția sa publică pentru că nu peste multă vreme lideri ai conservatorilor moderați precum Nicolae Blarenberg, I.A. Cantacuzino
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
încredințarea pe durata vacantelor, plasamentul familial terapeutic și altele. Restructurarea instituțiilor rezidențiale este o acțiune deja începută, dar care trebuie continuată și generalizată. Restructurarea trebuie să pornească de la respectarea drepturilor copilului îngrijit în instituție, referitor la: - internarea justificată de necesități imperative și nu de situatii de risc; - menținerea relațiilor familiale (părinți, frați, bunici etc.); - respectarea specificului cultural și religios; - egalitatea șanselor (prevenirea excluderii și a marginalizării); - respectul persoanei (statut juridic clar pentru fiecare copil); - participarea la deciziile privind evoluția propriei sale
HOTĂRÎRE Nr. 972 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în favoarea copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113522_a_114851]
-
transportate de la sursă de gaze naturale până la stațiile de predare. 7. Consum fraudulos - consumarea oricărei cantități de gaze naturale prin încălcarea intenționată sau din culpă a prezentului regulament, a contractului (abonamentului) de furnizare gaze naturale sau a oricărei alte dispoziții imperative din normativele tehnice și din legislația în vigoare. 8. Consumator - persoană fizică sau juridică, beneficiarul instalației de utilizare, racordata la rețeaua furnizorului prin care primește gaze naturale. 9. Consumator casnic și asimilați - persoane fizice care utilizează gazele naturale în locuința
HOTĂRÎRE Nr. 942 din 23 noiembrie 1995 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113491_a_114820]
-
propagandă de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituție. ... (3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizații din străinătate ale căror dispoziții sunt imperative. (4) Partidelor politice le este interzisă organizarea de activități militare sau paramilitare. Articolul 4 (1) Din partidele politice nu pot face parte judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații și asimilații acestora, membrii Curții de Conturi, personalul militar și civil care
LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996 a partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114123_a_115452]
-
prevedere este neconstituțională întrucît nu a fost prevăzută de Constituție, parlamentarilor nu le-ar reveni obligația de a respecta legea în această calitate, ci în aceea de cetățeni, îndatorirea de a depune un jurămînt ar fi echivalentă cu un mandat imperativ, prohibit de art. 66 din Constituție și ar fi contrară pluralismului politic. În temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , s-a cerut punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului care, cu adresa nr. XXII/14
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
Funcția de parlamentar constituind o demnitate publică reprezintă o funcție publică, astfel incat îi șunt aplicate prevederile art. 50 alin. (2) din Constituție. În sesizarea grupului parlamentar U.D.M.R. s-a susținut că jurămîntul de credință ar avea semnificația unui mandat imperativ. Întrucît conținutul jurământului prevăzut de art. 82 din Constituție sau orice alt conținut similar se referă la respectarea obligațiilor constituționale ale parlamentarilor, aceasta obiecție este neîntemeiată, respectarea legii și a supremației Constituției fiind o îndatorire a oricărui cetățean, fie că
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
păstra disponibilitățile în lei și în valută și își vor efectua toate operațiunile de încasări și plăti, indiferent de natură acestora, printr-o singură bancă. Articolul 5 Planurile de redresare economico-financiară elaborate de societățile comerciale supravegheate vor cuprinde, în mod imperativ, măsuri concrete de restructurare, inclusiv cu aplicabilitate imediată. Aceste măsuri vor urmări, cu prioritate, efectuarea ajustărilor necesare în volumul și structura producției, avîndu-se în vedere și închiderea capacităților de producție excedentare și/sau reducerea forței de muncă ineficient ocupate. Pe
HOTĂR��REA Nr. 301 din 29 iunie 1993 privind instituirea regimului special de supraveghere a unor societăţi comerciale cu capital de stat aflate în situaţie financiară critica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109516_a_110845]
-
unor raporturi juridice de drept privat, în care părțile se găsesc pe poziții de egalitate juridică. De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului, ca persoană juridică de drept public, acționează în vederea încasării unor creanțe bugetare, derivate din obligații imperative stabilite de legislația fiscală, în temeiul art. 53 alin. (1) din Constituție, care instituie obligația de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. În cadrul acestor raporturi juridice, cele două părți - debitorul obligat și statul - nu se situează pe
DECIZIE nr. 158 din 10 noiembrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123056_a_124385]
-
numai statului, încât nu s-ar putea considera că se încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii. Dreptul de preferință al statului ca persoană juridică de drept public pentru încasarea unor creanțe bugetare derivate din obligații imperative rezultate din legislația fiscală este prevăzut și în legislația anterioară Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 , si anume la art. 1725 și art. 1753 pct. 3 din Codul civil, care instituie în favoarea statului o ipotecă legală, si in Decretul nr. 221
DECIZIE nr. 158 din 10 noiembrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123056_a_124385]
-
răspunderea penală, pedeapsa fiind specifică acestei forme de răspundere, pe când referirea din același alineat citat la "cazurile de răspundere" are în vedere și alte forme ale răspunderii ce nu sunt reglementate în lege, cu toate ca dispoziția "constituțională este în egală măsură imperativa și deci a fost încălcată. Care vor fi formele și modalitățile de răspundere este o altă problemă de competență exclusivă a legiuitorului. Nu se poate nega concepția Constituției, potrivit căreia demnitatea publică de membru al Guvernului implică răspunderea specifică atributelor
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
observa că dispozițiile art. 108 alin. (3) din Constituție permit legiuitorului să opteze asupra modului în care înțelege să reglementeze răspunderea penală. Acolo unde legiuitorul constituant a voit să creeze regimuri juridice derogatorii de la dreptul comun, au fost utilizate dispoziții imperative. Astfel, de exemplu, art. 45 alin.(1) referitor la protecția copiilor și a tinerilor prevede în mod expres că aceștia se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor. În cuprinsul art. 108 alin
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
mod expres că aceștia se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor. În cuprinsul art. 108 alin. (3) din Constituție dispoziția referitoare la obligația legiuitorului de a reglementa responsabilitatea ministerială nu are caracter imperativ, în sensul de a se stabili prin lege cazuri speciale de răspundere și de pedepse aplicabile membrilor Guvernului. Este dreptul Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, drept a cărui sorginte se află în art. 58 alin.(1) din Constituție
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
arbitru în acel litigiu cu nepărtinire și cu respectarea strictă a regulamentului de față. ... (3) Din momentul constituirii tribunalului arbitral, acesta este investit cu judecarea cererii de arbitrare și a celorlalte cereri privind procedura arbitrala, cu excepția cererilor care, prin dispoziții imperative ale legii, sunt de competența instanțelor judecătorești. (4) Comunicarea cererilor, actelor și informațiilor în legătură cu litigiul se face prin grijă asistentului arbitral, arbitrii neavând legătură directă cu părțile. Articolul 29 (1) Dacă părțile nu au convenit altfel, tribunalul arbitral trebuie să
REGULAMENTUL Nr. 3/1999 DE PROCEDURA al Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucureşti şi al Camerei Arbitrale a Pieţei RASDAQ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124710_a_126039]