2,209 matches
-
gândească la toate astea, Însă. Închise telefonul și Întorcându-se de la tejgheaua de marmură descoperi că doctorul Cosbie Îl aștepta. Fostul fotbalist de succes cu halatul lui alb strângea din buze. Fața golită de sânge și ochii de un albastru impersonal erau antrenați să transmită mesaje de chirurg. Mesajul era clar. Se terminase. Când a murit? spuse Sammler. Chiar acum? În timp ce ca un prost o Împingeam de la spate pe Angela! — Cu puțin timp În urmă. Îl dusesem la terapie intensivă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
afectiv. Nu că n-aș fi făcut și până acum unele incursiuni înspre momentele autobiografice cu adevărat importante, însă ele au fost mai degrabă excepția de la regulă decât regula însăși. Un critic literar e dator să fie cât poate de impersonal, lăsând creatorilor și memorialiștilor apele teritoriale ale amintirii. Acum, în fine, rezerva cuminte, abținerea de la genul și tonul confesiv se văd răsplătite printr-o nouă și consistentă posibilitate de a vorbi mai pe larg despre mine. Dar de ce să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
dimineața, recepția, vă rog" și mă apuc să-i explic vocii de la capătul firului, încercînd în același timp să-mi imaginez care din fetele de la recepție îmi răspunsese sau, mai bine zis, căreia i s-ar fi potrivit vocea aia impersonală, că am locuit în camera X și că mi-am uitat ceva în cameră, că sun de la Paris, asta ca să o impresionez, să devină mai cooperantă,... "nimic? ...nici măcar un mesaj la recepție?" aberez eu, cum pula mea ai putut să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
părinții pustiei. Și ei erau numiți atleții singurătății. Ei bine, menajeria mea de demoni face dresură cu mine zi de zi fără ca cei din jur să priceapă ceva. Se uită la mine și li se pare că citesc ziarul.” Vocea impersonală din mine caută să unească vîrstele. „-Ce amăgire”-spune ea-„Ai înălțat o coloană și spui că ai făcut lumea.” Cînd sufletul e amenințat de sufletul rece și de primejdia pe care acesta îl conține, cînd voința e pe cale de
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de a dispărea odată cu eul, acesta explodează în mii de fărîme care se iubesc și se contrazic una pe cealaltă. Cînd tînăr, cînd matur, gîndind la trupul meu sau explorînd abisurile vitraliului, mă transform continuu. Doar vocea asta rămîne stranie, impersonală ca mesagerul cuiva. V. mergi în întuneric. Pietrele caldarîmului strălucesc în jur un întuneric greu. Căldura străzii pe care colinzi se desprinde încet din beznă abia ghicind licărul șopotitor al fîntînilor. V. tînăr oscilează între Robinson și homo viator. Pelerinul
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe toate ca o arzătoare culpă: și foamea și setea și oboseala pe care, ca un dement, muncind în brînci, am căutat-o. Dar numai somnul cloroformat al oboselii putea s-alunge din mine întristarea și frica de necunoscut. Vocea impersonală, cea fără de milă nu mă lasă. Ei nu-i pot ascunde nimic. „-De ce minți?”-strigă ea și de ascuțimea sa necruțătoare nu pot scăpa nici acoperindu-mi urechile. Ea vine din lăuntru. „-Fiece gest și cuvînt, fiecare celulă ți-
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe stradă. Mă privisem în tot felul de oglinzi, mai noi sau mai vechi, venețiene sau ciobite, dar nici una dintre ele nu mi-a arătat chipul, nici o sticlă nu mă putea ajuta, căci mereu dădeam cu nasul de același contur impersonal. Nici măcar pozele pe care mi le făceam periodic nu mă redau prea bine, erau șterse sau neclare și întotdeauna ușor tremurate. Nu le puteam spune celorlalți despre handicapul meu, îmi era rușine să admit că nu mă cunoșteam la fel de bine
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
asemeni unui criminal la victima lui, așa cum și tu te întorceai la urmele tale din ce în ce mai vechi și mai apăsate. Veneai în stație cu noaptea-n cap și plecai seara târziu, urmăreai fiecare trecător, iar silueta ta devenise ceva comun și impersonal ca asfaltul. Aveai deja o viață alături de cele două adâncituri și nu mai știai să trăiești altfel. În stație erai cu ea, apoi plecai să hoinărești prin oraș și te întorceai ca să vezi ce se întâmplase în lipsa ta. Ea te
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
multe variante, de la cea proprie narațiunii religioase, atemporale, până la cea proprie vieții obișnuite, vulgare. Nu este străin nici vorbirii filozofice sau celei savante. Probabil că orice om simte nevoia să se lase, la un moment dat, sub dispoziția unei voci impersonale. De ce aduc aici în atenție ambiguitatea a ceea ce „se spune“? Când cele relatate se referă la ceva lipsit de sens, eventual absurd, acest element se estompează chiar în timp ce asculți cuvântul narațiunii. Orice formă de violență sau cruzime trece imediat într-
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
În mișcările lor se găsește ceva din energia clovnului, după cum în naivitatea cu care trăiesc în lumea lor de păpuși vorbitoare se află redescoperirea bucuriei de a fi vecin cu miracolul cotidian. Pif și Hercule își conservă, în această eră impersonală a filmelor 3D, puritatea lor ludică. Ei nu au nici agresivitatea sângeroasă a desenelor animate japoneze, după cum nu posedă nici puterile extraordinare ale echipei de mutanți adunate în jurul profesorului Xavier. Ei dețin, asemeni lui Tintin, cheile de intrare în lumea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atent, urmând un curs al istoriei în raport de care se cristalizează, aventurile lui Tintin sunt parcursul în care se poate întrevedea un imaginar modern occidental. Dominate de repere culturale, marcate de amprenta unei filosofii ce refuză comunismul și capitalismul impersonal cu egală energie, poveștile lui Tintin participă la o dezbatere niciodată încheiată. Universalitatea lor, probată de atâtea traduceri, este universalitatea pe care o deține doar aventura în stare pură, eliberată spre a cuceri lumea celor mari. Un album de familie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Mondial, clipele de agonie. În curând, locul aviatorilor care își câștigă victoriile în lupte cavalerești va fi luat de automatica saturare a terenurilor și orașelor cu bombe. Omul va cântări mai puțin decât mașina, iar cifrele vor marca triumful strategiilor impersonale. Dans un ciel lointain este o narațiune delicată, patetică și tragică ca o piesă de jazz sau ca un tango al lui Carlos Gardel. Ea unește, prin jocul biografiilor, patru destine și două spații geografice. Pornind din insula Rhodos, acolo
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
-și asume alegerile sale etice. Invalidul care ucide cu sânge rece, în spitalul abandonat, soldații germani, cu gândul la bătăliile trecute pe care generația de la 1940 le irosește, este însăși imaginea hâdă a urii ce face să se miște mecanismul impersonal și sanguinar al conflagrației mondiale. Soldatul german care optează pentru moartea dezonorantă, executat ca tradător, spre a nu dezvălui destinația spitalului rezis tenței franceze, se mântuiește cu gândul la propria lui familie, ucisă în bombardamentul aliat de la Hamburg. Pe plajele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Deși intenționează să consemneze un act de adeziune voluntară la ceva, tabelul lasă loc și indeciziilor: sunt destui cei care semnează doar pentru că alții (anume) au semnat. Nu decid să fie de acord cu acel ceva pentru care a apărut (impersonal, ca orice decizie colectivă) tabelul, ci de fapt sunt continuu de acord cu ceilalți (chiar dacă nu mereu cu aceiași). Astfel, a te înscrie într-un tabel comportă și un discret iz de modă. Prin vecinătățile pe care le instituie lista
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu sunt singurul care face așa" dau glas dorinței noastre de a ne vedea în, de nu fi ieșit din cadru, de a nu fi diferiți; teama de diferență constituie o altă expresie a dorinței de mulțime, de odihnire în impersonalul se. Putem identifica două mari tipuri: cei care toată viața doresc să se diferențieze de alții, să fie originali, uneori ajungând la o originalitate cu orice preț, și cei care își consacră toată viața lui a a fi la fel
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
situez cu veniturile în ansamblul populației, cum stau cu viața sexuală comparativ cu ceilalți etc.; altfel spus, pot afla ce trebuie să fac pentru a fi aidoma lor. Statistica constituie o radiografie a mitsein-ului și, totodată, soluția ideală pentru triumful impersonalului "se", deoarece statistica, mai mult decât orice altceva, spune ce "se" face, ce "se" vrea etc. Dacă vrei să schimbi urgent ceva în masa populației recurgi la un sondaj de opinie și evidențiezi faptul că "se face" ceea ce de fapt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Dacă descompunem cuvântul casă, acesta pare a sugera că mediază aflarea sensului propriei existenței: casa e un pentru ca să aflăm de ce existăm). Într-un fel, celălalt este o extensie a conștiinței noastre: prin intermediul lui ne vedem, ne analizăm. Aici este înrădăcinat impersonalul se, el fiind o centrare de sine a conștiinței pe această extensie a ei reprezentată de un celălalt generic (în iubire este un celălalt determinat). O mare parte din tinerii din ziua de azi par (sau ne par?) a avea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pentru a nu le face umbră; ne liniștește un pic faptul că nu ezităm nici un moment în a apela la aceleași gesturi față de ei. Și în contextul acestor torturi imaginare ia naștere societate ce postulează idealuri ca Adevărul și Binele. Impersonalul "se" (the happy man) constituie regula pentru fiecare dintre noi; altfel spus, recurgem în mod cotidian la înțelesul comun al lucrurilor, lăsându-ne în voia șabloanelor. E o formă de economie a gândirii, prin intermediul căreia alegem căile bătătorite în cazul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aparatul critic al oricărei lucrări fiind un bun argument în acest sens). Deseori nemulțumirea față de propria viață ne este dată de o inadecvată proiectare a ei ce pornește de la o neînțelegere a propriilor resurse. Cădem cumva în proiectul altuia (este impersonalul "se" al proiectării) crezând că este al nostru, și nu reușim a înțelege de ce nu putem ajunge la rezultatul dorit. Asta și datorită faptului că alții încearcă să ne impună reușitele lor drept valori, adoptarea acestora de către noi confirmându-le
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
constituie o regiune particulară. Discursul lui Heidegger despre sensul ființei desfășurat în Sein und Zeit în această regiune își are situarea. ٭ A-ți trăi viața înseamnă într-un fel a te contura la suprafața lumii, în pojghița subțire creată de impersonalul "se"; această crustă poate fi spartă prin gândire; ceea ce înseamnă însă a gândi viața. A alege între aceste două moduri de-a fi constituie unul din sensurile fundamentale ale libertății. Și argumente solide pot fi aduse în favoarea fiecăreia dintre variante
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
timpul. Avem nevoie de ieșirea de sub imperiul progresului, acesta având un sens totalizator ce ascunde existența! Într-o lume atee ce se vrea condusă doar de legi, biroul avocatului tinde să ia locul confesionalului; el este mediatorul dintre cetățean și impersonala literă a legii. O problemă o constituie faptul că și el e nevoit deseori să spună: "necunoscute sunt căile... legii". Generat de experiență sau născut în orizontul creștin, bunul simț al țăranului român îi spune să nu aibă de-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt de fapt obiceiurile), adică a dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență, față de riscul ce ne pândește atunci când trebuie să optăm, să alegem, față de angoasa pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt de fapt obiceiurile), adică a dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență, față de riscul ce ne pândește atunci când trebuie să optăm, să alegem, față de angoasa pe care libertatea ne-o stârnește; ea indică o fugă de povara libertății. Atracția pe care o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
însă la "murdăriile" sale. ٭ Motivația Unirii Principatelor (1859) este, asemenea celei a creării Uniunii Europene, una economică; boierul îi arată lui moș Ion Roată cum, prin unire, pot face ceva mai bine din punct de vedere practic, respectiv ridicarea bolovanului. Impersonalul se are și dimensiuni pozitive: spre exemplu, el face posibilă morala, poate chiar societatea, constituind unul din lianții ei. Poate că pasiunea pentru grădinărit este determinată de nostalgia ascunsă după grădina Raiului. Putem zări în sec. XX sfârșitul modernității; trebuie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Trebuie să privim organizările sociale din perspectiva evoluției: supraviețuiesc cele mai eficiente. Istoria ne arată că societățile construite pe baza unor modele teoretice născute în sânul Rațiunii au eșuat. Construcțiile sociale reușite implică un grad ridicat de "se face", din impersonalul "se", rolul rațiunii fiind limitat la a le explica. De aceea orice teorie socială (ca proiect social) este într-un anumit grad utopică. Din nefericire prin progres înțelegem o dezvoltare continuă a capacităților noastre (individuale și ca umanitate) de a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]