1,880 matches
-
calmant al celor două organe fonatoare nazal și oral cuplate într-un demers artistic îndoielnic, se suprapunea țăcănitul metalic, rece, tăios și neiertător al roților deasupra șinelor de cale ferată, amintindu-ne că suntem cu toții jucăria unui destin unic și implacabil: "da-da, da-da, da-da, da-da"... Dimineața, o rază zglobie de soare s-a furișat fără zgomot prin gemulețul cu gratii și, alarmată, ne-a examinat cu multă atenție și delicatețe fizionomiile, intrigată de absența vizibilă a tonusului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
schimba viața noastră, că o putem face mai frumoasă, mai luminoasă, mai plină de satisfacții și de bucurii. Am considerat că e timpul să dăm jos masca temporară și falsă a dușmăniei, a urii și încrâncenării, a morții violente și implacabile, care nu ne reprezenta. Am zis că e momentul să ne arătăm celor din jurul nostru așa cum suntem în realitate, ca obrazul nostru și ochii noștri să exteriorizeze adevărata structură a sufletului nostru: bunătate, sensibilitate, dragoste, inteligență creatoare, pace și iertare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Pe care, în mare, le-am absolvit. Chiar sunt sincer când afirm că aș risca să înfrunt din nou olteneștile șosele (doar aparent asfaltate și din belșug garnisite cu gropi cu... rugozitate mare) numai să întorc timpul din cursul lui implacabil și să mă regăsesc în universul muzicii, al dansului și al bucuriei sahaj, din sălile de spectacole vibrate în week-end -ul trecut. Vineri, 28 martie, m-am așternut la drum pe autostrada București-Pitești, însoțit fiind de doamna Teodora Anghelina și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
devin niște apologeți-fără-voie ai totalitarismului. Pactul cu totalitarismul al scriitorilor-statui nu e un accident, o adeziune nevinovată, ci o fractură de existență. Ei au girat prin talent, nume, notorietate comunizarea țării. Comunizarea tot ar fi avut loc tăvălugul sovietic fiind implacabil dar altfel. Una e să pășești în noua eră sub îndemnul unor Chișinevschi sau A. Toma și alta sub chezășia "luminoasă" a unor Sadoveanu, Călinescu sau Arghezi. Tratînd această fractură esențială drept un fapt divers, exegeții lor, fără diferență (față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de puțin talent, un scriitor poate face o operă profitabilă". Frază continuată de G. Călinescu și printr-o declarație pro domo: "Eu unul prefer pe scriitorul patriot înflăcărat de construcția socialistă, chiar făptuind unele greșeli (emendabile în traiectoria operei lui), implacabilului placid" (extrasă din articolul menționat). Asistam la un feed-beck generalizat scriitor-cititor. Revistele literare sînt ocupate în egală măsură cu paginile trimise de cititori, paginate la loc de cinste și însoțite de comentarii apologetice, alături de cele ale condeierilor. Pentru că poporul există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nevoia de unanimitate a puterii comuniste în curs de consolidare, iar glasul presei libere punea în pericol instaurarea dictaturii, în consecință va fi eliminată cu toată brutalitatea: "cele douăzeci și șase de dosare întocmite cu părtinire, cu ură și cu implacabilă mînie proletară nu vor putea da o judecată dreaptă, și n-au dat-o. Lotul ziariștilor: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ion Dumitrescu, Alexandru Hodoș, Romulus Dianu, Romulus Seișanu, Gabriel Bălănescu, Aurel Cosma, Pantelimon Vizirescu, Radu Demetrescu Gyr, Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și cu un oportunism sui generis! - a irupt și În lumea noastră literară. Dacă „Înainte”, sub tiranie, eram „Împreună”, strînși unii’ntr-alții precum blândele oi când peste staulul lor zboară duhoarea fiarei, acum, „după”, În libertate, cineva, un deget aspru, implacabil și răutăcios, a tăiat o falie, o crevasă, o ruptură de netrecut, s-ar părea, care a slujit, până la urmă, veșnicilor noștri inamici - politicienilor de ieri și de azi. Ca și unor nou-veniți care, după o simplă și eficientă strategie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de existență care sunt ascunse În această realitate peste care lunecăm cel mai adesea Îmbibați de un fel de torpoare sau semi-conștiență, tocind-o! Și, Într-adevăr ca pe niște copii, ea trebuie să ne „amenințe” cu sfârșitul, cu extincția implacabilă, cu Neantul, pentru a crea În noi acele felurite reacții, dintre care, cum o spuneam, marea majoritate nu trec de spaima difuză și ascuțită ce ne Împinge În depresii, mituri salvatoare sau boli, diagnosticate sau nu. Dar ea, divina Moarte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
absolută”, cea care desfide nu numai schimbările de gust și de opinie critică, dar și timpul! Timpul, marele căpcăun a 99% din toate producțiile artistice, care, ca și viața, distruge cu Înflăcărare și un discernământ „al lui”, uneori imprevizibil și implacabil, tot ceea ce nu „conține” germenii unor idei, stări sau obsesii esențiale, profund „necesare”. Necesare supraviețuirii Spiritului și păstrării identității sale, cu care se confundă identitatea Ființei. Nu, repet, nu reproșez nimănui, așa cum nu mă mai indignează de multă vreme incapacitatea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din teamă față de un posibil regim Vadim. Mitologic vorbind, cariera lui de „salvator“ se Încheiase. Românii se obișnuiseră Însă cu el. Nu mai stârnea entuziasm, dar nici adversități implacabile. Întreținea un sentiment de siguranță și de continuitate. Longevitatea politică l-a transformat din „salvator“ În „Înțelept“. Discursul său a devenit mai european, ca și al partidului său, În ansamblu. Un partid care, ani de zile, fusese exclusiv partidul lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fragmente de statui antice risipite în neorânduială. E ușor să exulți în fața unei asemenea generoase intimități cu istoria, o relație imposibilă în țara fără identitate de unde ai venit, dar gândul că aceste pietre îți vor supraviețui și ție îți surpă, implacabil, entuziasmul. VITALIE CIOBANU: Târg de carte în Piața Pombal, sub cerul liber, după-amiaza. E vorba de grădina Estufa Fria - o alee foarte largă, cu boscheți plantați în șiraguri geometrice, unde au fost întinse două rânduri de standuri-corturi ale editurilor participante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fantasme care au chinuit spiritul creatorului în lungi, infinite zile și nopți de lucru. Dacă, în epocă, majoritatea oamenilor așază, de regulă, realitatea deasupra închipuirilor unui nebun ce umblă cu pensula sau condeiul, atunci, peste secole, tot ce rămâne din implacabila istorie evenimențială, din faptele așa-numiților „contemporani”, din aroganta lor părere despre sine, pe scurt: tot ce supraviețuiește vremurilor sunt amprentele geniului artistic încorporat în cărți și în tablouri. Îmi place să consider acest lucru victoria postumă a spiritului asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Dar, curios detaliu, la nord, în depărtare, învăluite într-o pâclă, se văd building-urile înalte ale unui city supermodern, care pare să fi răsărit peste noapte în preajma vechiului, pitorescului și culturalului Paris. Este Parisul financiar, care avansează într-un marș implacabil, amenințând tihna și dezinvoltura ușor iresponsabilă a urbei artistice. VITALIE CIOBANU: Suntem tentați să mergem pe jos de-a lungul Senei până în rue d’Opera, la sediul Mission Literatur Express - locul de întâlnire fixat pentru manifestarea programată la orele amiezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
resuscitare a memoriei și pentru a lăsa urmașilor o învățătură de minte. Semnificativ pentru valorile noii Europe. Dar ceea ce pentru occidentali s-a retras sub patina exponatelor, utilizate în scopuri didactice, în zona postcomunistă încă mai reprezintă o actualitate ardentă, implacabilă. În Est, trecutul face parte din existența cotidiană. Liniile de demarcație sunt vii. Noi și ei. Războiul limbilor. Conflictul mentalităților. Duelul manualelor de istorie... La plecare, primim în dar din partea administrației muzeului câte un CD-ROM, Songs of Peace („Cântecele Păcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și inflamată, „uitam”, deodată, în focul lecturii și al teoriilor literaro-filozofice, al citatelor dintr-unul sau altul din autorii „zilei”, pe care îi descopeream cu imense delicii și orgolii, uitam pur și simplu continuarea jocului galanteriei, fixat deodată strâns și implacabil de gheara patosului pentru literatură. O carieră visată și, probabil, nu puțini au fost cei cărora le-am stârnit un zâmbet de compătimire observând cu ușurință disproporția jenantă între „starea mea socială” și visurile mele de puber întârziat. Țin minte
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumnezeu căruia îi poți spune "Tu", senzualitatea imaginilor, deschiderea spre feminitate, o mai mică pondere a Scripturilor, care nu sunt diktate divine, ci doar niște cuvinte inspirate, valorizarea individului și facultatea de a negocia cu absolutul, mult mai puțin inaccesibil, implacabil și ascuns cunoașterii ca Allah. Cel pe care-l strâng pantofii își poate căuta alții, mai comozi. Iar în caz de nenorocire, nu pe seama încălțărilor o pui, ci pe a piciorului. Un om bântuit de obsesii se va simți în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au rămas ca scumpe imponderabile din care se adapă și acum (pr. Partenie) Lințoliul insolvabilității interes specific de partid Trebuie să ne unim pentru a lupta împotriva interesului național amenințat. Țara aceasta cu ultima sforțare a conștiinții sale... ... pentru interesele implacabile ale României de mâne. (Șt. Tătărăscu) Șirah cap. VI. verset 16. Prietinul credincios e leac care dă viață și nemurire; e un bun de preț pe care-l află cei ce se tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o pomenește și Ștefan cel Mare, o lege care subsuma tot ceea ce se crease și constituia un cod nescris, denumit obiceiul pământului. Legea scrisă presupune și interpretare, apariția avocatului capabil să o răstălmăcească, pe când legea nescrisă a obiceiului pământului era implacabilă. Odată hotărâtă o pedeapsă pentru o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și coada, fuior în vânt,/ D-așa fugea amărât.../ Șearpele să-ncolăcea,/ După Mistricean să lua,/Șeapte hotare-l gonea”. Calitățile speciale ale calului inițiat în toate modurile animaliere de manifestare nu sunt însă suficiente pentru a se sustrage blestemului implacabil. „Propunerea” șarpelui într-o variantă de la Bordeasca Veche, Vrancea, este revelatorie: „- Măi, voinici, nu-l mai bati,/ Mânî calu la cea groapî,/ Undi-am mâncat io odatî./ Dar voinicu ce-mi făcea?/ La groapî că să ducea,/ Di pă cal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cantonul 248, Halta Adjudu Vechi, aflat tot în fosta regiune Bacău, unde era și cantonul din Dumbrava Roșie), în plin câmp, la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și 4 kilometri de orașul Adjud, până la 15 ani, deturnându-mi-se implacabil destinul (și, eventual, sensibilitatea)? Nu e ficțiune, dar poate fi și fapt literar. Am terminat la 17 ani liceul teoretic (umanistică), dat fiind de șase ani la școală, și mi-am ratat prima tinerețe, schimbând facultăți și meserii (sunt, până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Aici se presupune că e un spital. SÎnt În suferință și am nevoie de tratament. De ce nu chemați pur și simplu un asistent și...” Nimic nu-l putea opri. CÎnd oamenii Încep să vorbească despre activitatea intestinelor lor, sînt la fel de implacabili ca și procesele fiziologice despre care vorbesc. * * * Lucrurile au continuat așa mai multe săptămîni. Unul după altul, clienții lui Nick m-au dibuit. Se săturaseră să cumpere prin Nick, iar el să le fure din capsule. Ce adunătură! Pomanagii, poponari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu părintele Lucaciu, în chip cam zgomotos, pe de altă parte, propaganda con trarie condusă de Legațiunea Germană, [de Stere](Ibidem, p. IX.) și de Carp cu partizanii săi. Acestor curente violente, Ionel nu le răspundea decât printr-o tăcere implacabilă, care uluia pe toți. Hotărârea lui era luată, dar avea motive puternice pentru a nu-și destăinui gândul și pentru a întârzia cât de mult intrarea noastră alături de Aliați. [În această perioadă s-a arătat mare om de stat, prevăzător
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Eu priveam trupul înlemnit, izbăvit acum de orice suferință, al lui Paul și nu-mi puteam desprinde ochii de la degetele lui pătate puternic de nicotină. După ce au fost rostite cele câteva scurte discursuri, groparii au dat să-și înceapă acțiunea implacabilă, când s-a petrecut ceva neașteptat. A țâșnit în față cineva, necunoscut de ceilalți și neremarcat până atunci, un bărbat care s-a prezentat drept rudă a răposatului și care a pretins că era prea devreme pentru a fi îngropat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala reacțiilor, iar la Matei logica impecabilă și implacabilă. Viața era în acei ani cum era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile din copi lărie, unul dintre noi a pomenit de Ionescu Morel, un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a României. Fiind scrise la cumpăna dintre două veacuri, memoriile lui Gane rescriu traseul unei vieți explicabile prin gândire, temperament și mediu, autorul dovedind obiectivitate (cu unele excepții) și limpede înțelegere a oamenilor și faptelor, aflați deopotrivă sub zodia destinului implacabil. De aici derivă și mulțimea de date și personaje reale, verificabile, și invocarea unor documente de epocă, ceea ce l-a îndreptățit pe un cercetător din Iași, Florin Faifer, să sublinieze: În afară de suveniruri, sunt adunate aici articole, de obicei ocazionale, discursuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]