2,320 matches
-
dar beneficiau de o largă susținere în opinia publică și chiar în rândul multor guvernanți. Această situație ambiguă în care cenzura nu este tocmai cenzură de vreme ce opinia publică este în ansamblu defavorabilă cenzorilor, iar cărțile scapă de orice interdicții îi incită pe scriitori să se angajeze în această "pornografizare", care satisface deopotrivă instituția literară și pe consumatori. Stă dovadă, în literatură, fenomenul numit porno chic; acesta permite integrarea câtorva trăsături ale scriiturii pornografice fără a risca difuzarea marginală. Totuși această noțiune
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
-mi construiesc o cabană. O cabană unde să merg și să scriu în liniște... Care ar fi diferențele dintre publicul de aici și cel din afară? Mă refer strict la cărțile dumneavoastră. Ce-l apropie pe român și ce-l incită pe francez sau austriac, de pildă? În general, românii care îmi citesc cărțile se raportează la o realitate pe care au trăit-o ei înșiși, în timp ce străinii experimentează o lume exotică. Asta presupune tipuri diferite de lectură. Însă există și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
lume, avem un talent deosebit să încurcăm lucrurile: intoxicările post-comuniste au funcționat excepțional de bine în cazul Europei Libere. De unde Binele și Răul erau personaje clar repartizate, astăzi totul e relativ. Toți au fost spioni, infiltrați, manipulați... Scenarita asta mă incită, devin curios și vreau să aflu. Asta m-a mânat pe mine-n luptă. A durat încă 4 ani, și filmul e acum gata. Ascultai Europa Liberă când erai mic? Bănuiesc că îți plăceau emisiunile muzicale. Te înșeli. Aveam colegi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
maiou, șort, fără bijuterii, ceasuri, cercei, lănțișoare, inele, catarame, unghii mari), îngrijit și decent, să aibă o ținută morală demnă și apropiată în relațiile cu elevii săi, conducerea unității școlare, cu adversarii, arbitrii, spectatorii. Nu are dreptul și menirea să incite la violență. Este indicat să aplaneze conflictele și să accepte rezultatele întrecerilor. Profesorii, înaintea începerii activităților, cât și pe parcursul desfășurării acestora, au obligația: • în prima lecție a anului școlar, la fiecare clasă în parte, să prelucreze măsurile de protecție a
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
miturile 26. Dincolo de dramatismul lui Burke și Goffmann, teoria convergenței simbolice a lui Bormann, de exemplu, tinde să înțeleagă modul în care se nasc, se conturează și se impun reprezentările fantasmatice colective 27. Analiza amănunțită a comunicării politice la care incită narativismul, pare promițătoare 28. Ea permite confruntarea "istoriilor" povestite de actanții politici pentru a crea sau consolida identități colective, adică propria lor identitate prin prezentarea de către ei înșiși. De asemenea, ea permite și observarea lucrărilor efectuate de mediile de informare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
economice, sociale și politice particulare, deoarece ele corespund unor ținte precise 42. Discursul poate deveni maniheist și emoțional, fiindcă el nu poate fi contradictoriu atunci cînd prezintă presupuse amenințări față de interesele sau situațiile particulare, cînd identifică organizația mobilizatoare și cînd incită la un comportament de sprijin. Tehnica poate îngemăna astfel închiderea unei dezbateri politice asupra cîtorva sau a unei singure mize prioritare și, totodată, poate favoriza mai degrabă mobilizarea prin single-issue group decît prin intermediul partidelor. Sondajele de opinie, lucru verificat în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de opinii sau de interese. Paralel cu efectul de agendă, efectul de amorsare 58 descrie procesul de influențare pornind de la criteriile întrebuințate de guvernați pentru evaluarea guvernanților. Insistența asupra unor probleme, teme sau mize, prezente în pătura mediatică actuală, ar incita auditoriul la evaluarea actanților politici din perspectiva capacității respective a acestora de a le întreține și de a le regla. Mult mai cunoscute sînt efectele sondajelor de tip bandwagon și underdog, potrivit cărora un curent de opinie se conturează prin
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Într-adevăr, fiind vorba de publicitatea media, care este prima vizată, această limitare este posibilă și în afara cadrului electoral, în ceea ce privește afișajul și presa scrisă. Dispozitivul juridic va încuraja deci acțiunile publicitare precoce, pentru a ocoli interdicția materială. Acest fapt va incita la demarări de campanii anticipate și la practici de campanie permanentă, în care gestionarea resurselor și a calendarului acțiunilor vor fi mai complexe și vor spori astfel importanța controlului strategic al "managerilor de campanie". În domeniul comunicării audiovizuale, legea nu
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Un grup îndeplinește o acțiune de protest atunci cînd o exprimă în mod colectiv. Se naște întrebarea dacă recursul tot mai frecvent la practicile neconvenționale de participare denotă respingerea medierilor politice instituționale. Ar fi posibil ca mediatizarea vieții politice să incite la acest gen de acțiune, prin vizualizarea imediată a mișcării de nemulțumire și a consecințelor acesteia, în urma propagării sale. Pe de altă parte, aceste practici au un caracter mai mult spectacular, ce corespunde în bună măsură exigențelor de fabricare a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
poate proceda în așa fel încât antagoniștii să se ia la harță și mai rău. Felson și Steadman (1982 citat de Tedeschi et al., 1994) au constatat că, în cazul atacurilor criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu bărbați goi sau cu acte sexuale au crescut nivelul de agresivitate la femei. Pentru Zillmann aceste rezultatele contradictorii apar din cauza naturii diferite a stimulilor folosiți. Ambele materiale produc activarea, dar felul în care sunt manipulate este diferit. Diapozitivele îi incită pe subiecți să construiască imagini și scenarii suplimentare, să creeze, într-un fel, propria lor istorie. Ele favorizează și disiparea activării. Filmul, pe de altă parte, nu declanșează fantasme, pentru că el propune deja o istorie. Subiecții sunt astfel mai puțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ei înșiși. Sunt niște banali și triști huligani care nu au ce cauta într-o lume civilizată. O altă versiune a tragediei este aceea că vinovat de violențele comise nu sunt derbedeii în acțiune, ci patronul Iancu care i-a incitat prin declarațiile belicoase și provocatoare anterioare meciului. Să fim serioși. Patronul are frustrările și problemele lui. Se comportă ca atare. În niciun caz un spectator normal nu se lasă sedus de provocări. Însă Aristotel este verificat și confirmat inconștient încă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sau derivată a unei variante mitice; 3) unele influențe dualiste (așa cum au fost, în primele secole creștine, cele gnostice sau maniheiene). însă, repetă Eliade, nu sunt niciodată absente unele elemente cu totul arhaice. „Arhaismul mitului sub forma sa predualistă ne incită a-l considera ca făcând deja parte din patrimoniul religios al populațiilor protoistorice ale Europei de sudest. Faptul că atâtea alte elemente de cultură arhaică au supraviețuit până în pragul secolului XX în Balcani și în Europa orientală face o asemenea
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
cu tunurile în ea fără nicio motivație, la fel ca și în Muzeul de Artă, așa cum pot să ne spună Ion Caramitru și Mircea Dinescu, care nu cred că au fost întrebați ce căutau acolo, călare pe tancuri. Probabil să incite militarii, deoarece nu exista niciun terorist în preajmă. La un Inspectorat de Miliție și Securitate din Ardeal, după ce sau spart ușile și geamurile clădirii, s-au adunat toate scursurile din oraș, bărbați și femei fără stăpâni și s-au instalat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
căci tare l-aș mai populariza aici. Toți erau teroriști, după unii propagandiști, care-și căutau un loc bun într-un spațiu haotic . Multe persoane care au pătruns în sediul TVR, au spus foarte multe munciuni, cu scopul de a incita populația la tot felul de acțiuni ilegale, chiar criminale, poate și pentru a ieși în evidență ca "eroi a revoluției". Dar aceste acțiuni, au avut urmări tragice în majoritatea cazurilor. Mă refer aici, de exemplu și la anunțurile lui Toader
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
propriului mod de a reflecta realitatea și de a judeca Struțocămila - Cantemir deformează personajul din toate unghiurile posibile, până când nu mai rămâne nimic de demonstrat, prostia fiind fără echivoc, constituind “condiția ei nativă”. Asta face și în continuare, când își incită dublura să o întrebe pe Struțocămilă cum o cheamă. însă “tâmpă mintea săracăi Struțocămilei se arătă”, dar orgoliul și infatuarea ei rămân la fel de mari ca la început: <citation author="D. Cantemir"> “Iară ea răspunsă: <<Eu pe mine niciodată nu mă
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
petrecea „făcând lucruri mici“, iar apoi, când venea timpul, le aduna la un loc - ceea ce constituie, în principiu, sistemul după care e construit Facebook: diverse funcționalități puse laolaltă. „Sunt ca un copil“, spunea el. „Mă plictisesc repede, iar computerele mă incită. Aceștia sunt cei doi factori care pun lucrurile în mișcare aici.“ Creativitatea sa dăduse deja naștere la două programe care avuseseră succes instantaneu în campus, ambele cu o componentă socială: Facemash, care le permitea studenților să compare fotografiile colegelor (și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
articolelor din ziar. Răzvan Costache, care s-a angajat la Evenimentul zilei prin 2005, își amintește de un forumist statornic de pe site-ul evz.ro. Se semna Mezinu Mihai Romică și pretindea că e rom. Alegea să fie agresiv și incita alte zeci de forumiști. „Astfel, un articol banal unde comenta Romică devenea câmp de luptă.“ Jurnaliștii constatau că, încet-încet, începeau să piardă controlul asupra a ceea ce publicau pe site. Uneori, comentariile din subsol deturnau complet un articol de la sensul inițial
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Hesse -, un om al simțurilor, superior celuilalt tip, omul spiritului; căci la cel dintâi „originea este maternă“, el are fața dublă, „bărbătesc femeiască“, trăind erotic-emoțional, întrucât la el predomină anima, iar nu animus, ca în cazul uscatului om al spiritului. Incitat de trăsăturile manieriste ale lui I. Negoițescu, am răsfoit din nou Lumea ca labirint a lui Hocke, descoperind, spre surprinderea mea, că un paragraf al cărții poartă chiar titlul „Problema lui «a spune totul»“. Or, am amintit deja de satisfacția
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și prin propria-mi manie născândă: numerotam, catalogam cu grijă cărțile, ca într-o bibliotecă publică, le rânduiam și reorânduiam pe rafturile mele, le îmbrăcam în hârtie albă sau albastră - ca pe cele de școală, care de altminteri nu mă incitau deloc, poate numai în zilele începerii cursurilor, socotindu-le trecătoare, ocazionale, neînstare să intre într-un patrimoniu -, le iscăleam. N-aș putea preciza cu exactitate titlurile, dar se aflau printre autorii pe care mi-i amintesc Blasco Ibáñez, Maksim Gorki
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Memoriile prințului von Bülow, dar tot eu l-am făcut mai târziu pe tata să le adauge pe cele ale lui Marghiloman. Pe ale lui Carol I - „de un martor ocular“ - le avea poate fiindcă era vorba de un Hohenzollern...), incitat, se vede, de caracterul din ce în ce mai acerb al vieții politice interne, începuse să se aboneze la o groază de ziare. Dintre cele care m-ar interesa ca documentație acum, nu-mi amintesc deloc de Cuvântul, abia de Buna-Vestire și Axa (fără ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plictisesc de moarte: mai bine citesc în Messiada lui Klopstock!). Dacă e vorba de haiducii români sau de bandiții maghiari din romanele în fascicole ce le sorbeam pe ascuns încă de pe când abia învățasem să citesc, fantezia mea impuberă era incitată mai mult homoerotic decât eroic. N-am avut nici o înclinare spre clandestinitate, în afara masturbației. Vocația uranistă am făcut-o publică încă de student, chiar dacă sub formă de teribilism, ca extravaganță și provocare. Tatăl meu era un voltairian, chiar dacă avea obiceiul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
totuși se amestecau pentru mine cu adorația încă totală pentru simfoniile lui Beethoven, dar și cu interesul față de Rogalski, Nona Ottescu, Jora, Paul Constantinescu, parizienii Stan Golestan și Marcel Mihalovici (dintre toți românii înșirați mai sus, singurul care mă mai incită). Mă interesa școala românească de muzică tot așa cum mă interesa noua pictură românească, de la Tonitza la Petrașcu, de la Ghiață la Pallady: un optimism românesc îmi străbătea ființa. La Cluj, tata a început să achiziționeze albume de artă, pornind cu El Greco
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
gradul său de mobilizare, de participare poate fi vizibil prin participarea la viața asociației de locatari, în comitetele de cartier, în asociații etc. Specialiștii în democrație numesc dorința și voința locuitorilor de a se implica citadinitate. Dar cum pot fi incitați cetățenii locuitori ai orașelor la citadinitate, cum pot fi incitați să ia parte, să participe, să se implice în luarea și implementarea deciziilor care le afectează (in)direct viața în cartier, în oraș? În Franța, au fost întreprinși câțiva pași
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
participarea la viața asociației de locatari, în comitetele de cartier, în asociații etc. Specialiștii în democrație numesc dorința și voința locuitorilor de a se implica citadinitate. Dar cum pot fi incitați cetățenii locuitori ai orașelor la citadinitate, cum pot fi incitați să ia parte, să participe, să se implice în luarea și implementarea deciziilor care le afectează (in)direct viața în cartier, în oraș? În Franța, au fost întreprinși câțiva pași în această direcție încă din anii '60 ai secolului XX
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]