2,126 matches
-
nu mai era divizată între capitaliști și comuniști, iar conflictul dintre superputeri nu mai era inevitabil. Această "Nouă Gândire" menținea elemente din trecutul sovietic, inclusiv o comparația dintre Rusia și Europa, și mai puțin cu Asia, dar și scepticismul în privința individualismului liberal. Gorbaciov a păstrat tradiția centralizării deciziei politice care-i conferea autoritate să vorbească în numele întregii țări pentru a-i defini identitatea.388 Prin noțiunea de interpelare se explorează dimensiunea relației constitutive dintre lideri și societate. Spre exemplu, în studiul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
treilea rând, extinderea procesului de democratizare, prin reformarea procesului de luare a deciziilor la nivel național. Prin promovarea conceptului de securitate umană, care este coextensiv auto-identificării cu umanitatea, se aduc în prim plan valorile colective și moralitatea în contrapartidă la individualismul îngust sau la apatia politică reflectată în instituțiile formale politice stato-centrice. Richard Falk677 vorbește despre extinderea sentimentului comunitar, de slăbirea legăturii dintre suveranitate și comunitate, de construirea unui puternic sentiment al identității cu ceilalți oameni, cu aspirațiile și suferințele lor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
graba febrilă pe care contemporanii noștri o pun în tot ceea ce întreprind nu poate face nimic împotriva acestui fapt ...” și (2) “Trăsătura principală a mentalității moderne este tendința de a reduce totul la punctul de vedere cantitativ și, alături de aceasta, “individualismul”. M-am aplecat asupra textului legii bugetului din această perspectivă, a faptului ce trebuie să se întâmple, a crizei lumii moderne, a disoluției principiilor (“absența desăvârșită a oricărui principiu implică un fel de contrafacere a principiului însuși”, spune R. Guénon
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Le sens du beau de Luc Ferry poate fi considerată una din marile cărți ale culturii franceze. În acestă rescriere a volumului intitulat Homo aestheticus, autorul traversează fenomenul artistic actual și reflectează asupra individualismului democratic. El este convins de posibilitatea așezării de noi reguli În viață colectivă și Într-un univers care să resacralizeze existența subiectului. În cartea sa, Ferry descoperă postmodernitatea ca expresie a individualității, ca expresie singularității care nu se mai vrea
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
pot impune în câmpul surprinzător al cotidianului o diversitate neclasificabilă de portrete individuale. Jocul liber al opțiunilor interioare și aleatorul precondițiilor acumulate în jurul firului formativ deschid aproape infinit posibilități auto-expresive globale și lărgesc gama auto-definitorie pâna la punctul extrem al individualismului. Este firesc, deci, ca societatea să fie compusă din reprezentanți perfect distincți și să primească aportul interiorității fiecăruia cu înaltă înțelepciune înglobatoare. Dacă supremul controlor al conduitei este interioritatea, atunci dispersia referențială în câmpul comunitar este un fenomen deplin explicabil
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îndoială, caracterul ceh s-a modificat în timpul celor patruzeci de ani de regim comunist. Dacă ideologia marxist-leninistă a impus colectivismul ca principiu de conducere social obligatoriu, greutățile și temerile asociate cu regimul represiv a avut efectul opus, ducând la un individualism extrem, decăderea morală și atomizarea societății. În timpul euforiei inițiale a Revoluției de Catifea și înainte de ruperea Cehoslovaciei, țara s-a bucurat de multă simpatie, în mare parte datorită statutului de erou cultic al Președintelui-Filosof Vaclav Havel. Dar după ce țara s-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ideologia proletarocomunistă pune la bază lupta de clasă, prin urmare ura, intoleranța și războiul. Din nefericire nici perceptele democratice și nici drepturile omului, clamate astăzi cu atâta insistență în democrațiile moderne, nu satisfac acest deziderat, pentru că aruncă ființa umană spre individualism, egoism și izolare, nicidecum spre comunicare, comuniune și înțelegere ce caracterizează caritatea creștină. Dar cu siguranță cea mai importantă latură comportamentală a preoțimii este aceea de a se opune cu toată vigoarea patimilor ce derivă din instincte, pentru că sacerdoțiul (predica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
blocului M5, dintr-un cartier oarecare, care nu își poate plăti căldura pe timpul iernii? Astfel de cazuri - blocuri care „trăiesc“ doar pentru că au afișate mesh-uri imense pe fațade - sunt bune exemple ale clivajului existent, în România, între adepții colectivismului și individualismului. Scris de Paul Duncă, regizat de Ioana Păun, acest moment ar fi putut avea deschiderea „ideologică“ cea mai mare: confruntarea între cei cu resurse și cei fără, cei cu avantaje și cei fără, „copiii“ regimului comunist și cei care refuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
supraviețuire reprezenta o amenințare atotprezentă. Pe baza în special a existențialismului sartrian, ca și pe baza esteticii simboliștilor și a suprarealiștilor, cultura hipster a construit o relație între amoralitate și trăirea tuturor dorințelor, dorurilor și temerilor. Prin intermediul acestei înclinații spre individualism - câteodată și spre mistic -, decizia personală a devenit adeseori moment important în chestiuni etice. Astfel încât consumul de droguri, spre exemplu, a fost declarat ca fiind o problemă exclusiv personală, fără să se țină cont de urmările sociale. Chiar și acțiunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după decembrie 1989. În funcție de mediul de proveniență, atât la elevii care provin din familie cât și la cei ce provin din centre de plasament, pe primele locuri se află „ambianța muncii” și
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
IIG, in L'Express du 15 mai 1987. 82 A. Laurens, "Qui regarde la politique à la télé?", Le Monde, Supplément Radio-Télévision, 29-30 novembre 1987. 83 G. Lavau, "L'électeur devient-il individualiste?", in J. Leca et. P. Birnbaum, Sur l'individualisme, Presses de la FNSP, 1986; D. Boy, N. Mayer, "L'électeur français en questions", in CEVIPOF, L'électeur français en questions, Paris, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, 1990. 84 J.P.Robinson, M.R.Levy, The Main Source. Learning from Television
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
negative din viața cotidiană sînt necesare pentru "confecționarea" unor argumente "obiective" în sprijinul propriului comportament trecut, actual sau potențial. "În acest mecanism se află sursa unui mod specific de a vedea lumea de către deținuți, și anume ca fiind bazată pe individualism, omul trebuind să profite de orice ocazie pentru a-și atinge scopurile, indiferent de mijloacele folosite. Această convingere conduce la lipsa remușcărilor pentru faptele comise."90 Pentru acest suport psihologic, vital pentru a face față durității vieții de detenție, arestatul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
modernizare s-a tradus prin dezvoltarea regulilor generale ale dreptului și a metodelor de contabilizare a eficienței. Dar, mai presus de toate, a dat o importanță centrală educației, ca formă de dominare a instinctelor și pasiunilor de către rațiune. Bazată pe individualism și profit, educația occidentală s-a axat pe reducerea formelor de control al vieții private. Această educație atinge inclusiv tema egalității, văzută doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
proprietate sînt și problemele profitului și ale rezultatelor obținute minimalizate prin controlul centralizat și nesituarea pe o piață concurențială. Deoarece diferențele dintre indivizi nu sînt importante, nici ideea tratamentului individual nu este deloc importantă. Anulîndu-se ideile de proprietate, schimb, profit, individualism inerente oricărui proces civilizator -, a fost treptat înlăturată însăși ideea de civilizație, considerată ca nefiind neutră sau obiectivă. Centrul interesului sociologic a fost deplasat către concepte precum "dezvoltare socială", "sistem social" sau "calitate a vieții", care includ ideea specificității și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
banului public. Paradoxal, tematica liberală și conservatoare a fost adoptată de partidele și candidații de stînga într-o manieră mai radicală, statul convertindu-se dintr-unul penal într-unul social. "Colonizarea mentală a elitei politice europene de către ideologia neoliberală a individualismului și a pieței... va duce la construcția unui stat social continental... în care Europa polițienească și penitenciară va pierde teren."189 Inflația carcerală care a dominat Europa și în special țările foste comuniste în ultimele decenii ale secolului XX s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alese în mod tacit de către indivizi în cooperarea lor liberă"293. La rândul său, neoliberalismul aprecia că pentru a ieși din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune ale statului, era necesară revenirea la vechile concepte ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L. Rougier, neoliberalismul critica liberalismul tradițional, (sintetizat de formula "laissez-faire, laissez-passer"), dar și economia planificată. Susținători ai unei "ordini spontane", a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții, forma de proprietate să fie modificată: "Noul liberalism
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din nou, spre concluzia unei apropieri accentuate a concepției georgiste de ideile promovate de neoliberalismul românesc. Totuși, C. Ionescu-Olt relevă faptul că georgiștii considerau că ideea de a accepta alte mijloace de producție și forme de repartiție, de a înlocui individualismul cu grupul sau clasa socială, sau de a încuraja statul "regulator, arbitru și organizator", în locul statului indiferent și străin de preocupări etnice, erau "laturi secundare ale ideii liberale". Era o încercare de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bucură stupid de moartea lui Iorga. Câteva articole publicate în gazete extremiste sunt, peste ani, privite cu uimire de un om trecut prin închisorile comuniste. Tinerețea este necontrolată: „Mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei.“ Ce e uimitor este că discreția și confesiunea totală nu se exclud în aceste pagini: o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
așadar: „scufundă-te în tine însuți, fă ceea ce corespunde profundei tale ființe.“ Autobiografia reflectă treptata limpezire de sine, descoperirea naturii proprii și supunerea față de ea. „Mă mâna, mărturisește I. Negoițescu, un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut.“ A te supune demonicului din tine înseamnă a te supune până la căpăt firii tale adevărate, fără să-ți fie rușine de ea, trăind frenetic în conformitate cu ea: „graba, precipitarea, spontaneitatea - iată trăsăturile esențiale ale caracterului meu.“ Scindată, ființa lui e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
făceau să mă înfiorez de plăcere“. Gustav René Hocke enumeră trăsăturile ce cristalizează condiția psihologică a manieristului, fie ca om, fie ca artist; ele sunt în egală măsură definitorii și pentru autorul Strajei dragonilor: componenta feminină, antinaturalul, artificialul, labilitatea nervoasă, individualismul acut, sciziunea interioară (impactul dintre extatic și sexual), impulsul către deformare, rebeliunea continuă, melancolia, egocentrismul, dandismul (cu vocația lui Nego, nostalgică, pentru acea evocată haute couture), erotismul invertit (care, în cazul lui I. Negoițescu, ar putea fi lămurit pornind de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să mă scape, speriate, Elenuța cu o verișoară a maică mii, din Dej, care le invitase la restaurant. Nu cred că eram un copil rău și pervers, dar mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei. Într-o bună zi, după ce părinții mei s-au împăcat, reluându-și traiul în comun, m-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
au și nici nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mondializarea și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
secolului XX nu ar putea fi rezumate la indivizi indiferenți față de orice voință de a-și guverna împreună destinul. Noi nu subscriem optimismului acelor sociologi 3 care, prelungind în felul lor tema tocquevilliană a dezvoltării "egalității condițiilor", identifică în progresia individualismului, nu oboseala democrației, ci o nouă afirmare a indivizilor care trudesc, un "anume grad de conștiință"1 a complexității funcționării democratice a societății. Spre deosebire de Paul Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]