5,610 matches
-
că, deși crește importanța coloniilor În cadrul economiei franceze, ceea ce se datorează crizei economice dar și slăbiciunilor anumitor ramuri ale economiei metropolitane care nu ar fi făcut față unei piețe concurențiale, se menține acea reticență În ceea ce privește o „punere În valoare” prin industrializarea coloniilor. Acest fapt este determinat de strategia de putere după care se ghidau liderii francezi, care avea În prim plan metropola și ca spațiu de confruntare Europa. Din punct de vedere militar, participarea trupelor coloniale la apărarea metropolei În timpul primului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
de muzeu viu al ideilor de civilizație urbană românească În viziunea lui G.M. Cantacuzino. Nu s-a Întâmplat așa. Și nu trebuie să cădem În capcana de a considera că tot ce s-a Întâmplat În ultima vreme este rău. Industrializarea nemăsurată, zecile de mii de apartamente colectiviste au schimbat imaginea orașului, raporturile dintre clădirile monumentale, relațiile dintre oraș și peisaj. S-a construit brutal, rudimentar, cu fervoare, pe dealuri și pe văi, În zonele istorice și În cele inundabile, s-
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
alimentară la nivel mondial, crescând considerabil numărul persoanelor subnutrite și lăsând în urmă un deficit alimentar durabil. Cu toate acestea, astăzi mulți economiști avertizează cu privire la posibilitatea declanșării unei noi crize alimentare provocată de volatilitatea prețurilor, asta în ciuda inovațiilor tehnologice și industrializării agriculturii. Aceste evenimente recente au demonstrat că piețele globale, orchestrate de organismele internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului (OMC) sau Banca Mondială (BM) ar putea fi sursă de insecuritate alimentară la nivel mondial. OMC plasează politicile de liber-schimb
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
deoarece atât resursele umane cât și cele materiale sunt mai ieftine, profitul unei asemenea investiții fiind, fără echivoc, mai mare. În abordările teoretice ale disparității Sud Nord s-au conturat două mari perspective: cea capitalistă care vede partea bună a industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea socialistă care consideră că prin imperialismul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
naturală. Iar mercantilismul „promovează ideea concentrării bogăției Ăca element al puterii), în timp ce socialismul promovează împărțirea ei mai largă."9 Nordul puternic industrializat, unde se află Occidentul, a acumulat o puternică stabilitate economică datorată atât producției în masă și respectiv a industrializării dar și a fructificării oportunităților din Sudul defavorizat. Mulți specialiști în relații internaționale sunt de părere că Nordul dezvoltat are ; ; o datorie morală față de Sudul grav atins de foamete și sărăcie. Un aspect foarte important este acela că în afară de această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ca fiind cea mai veche formă de exprimare a adevărului la toate popoarele care au existat și există. Aici, nu școala are ultimul cuvânt de spus, doar sufletul, îndemânarea, munca și chemarea.” Născut la 22 ianuarie 1947, Iași. Studii: Facultatea Industrializarea Lemnului, Brașov, promoția 1973. Debut artistic - 2005 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Radu Nectaria Pictor Robu Calistrat 1952 Pictor „Nu e vorba că nu aș putea picta și altcumva, dar arta
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pînă la 20% zahăr, cu o medie de 17÷18%. Intr- o cultivare corectă se obțin 60÷80 de tone sfeclă de zahăr la hectarul cultivat, din care, cu o tehnologie performantă, rezultă 11÷14 tone de zahăr. Valoarea de industrializare a sfeclei de zahăr este determinată de calitatea tehnologică a sfeclei de zahăr prelucrate, tehnologia de prelucrare, performanțele utilajelor și instalațiilor. Sfecla de zahăr, după spălare, este tăiată sub formă de tăiței și trimisă la extracție. Extracția se efectuează cu
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
produselor, de localizarea enzimelor și de o serie de factori fizico- chimici : temperatură, pH, agenți oxidanți și reducători, umiditate etc. Localizarea enzimelor este cu precădere în cloroplaste și mitocondrii. Taninurile prezente în fructe decid calitatea și modul de păstrare și industrializare. Taninurile sunt amestecuri de polifenoli, imprimînd fructelor un gust astringent. Soluțiile lor dau reacție acidă. Cele mai bogate fructe în taninuri sunt: merele (0,35÷0,6%), perele (0,13%), prunele (0,30%), gutuile (1%), vișinele (0,5%), cireșele (0
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
carotinoidele (galben, oranj sau roșu), xantofilele (galben), pigmenții flavonici (galben) și cei antocianici (roșu, albastru). Vitaminele, ca substanțe sintetizate aproape exclusiv de vegetale, se găsesc în cantități importante în fructe. Atît pe plantă, cît și în depozit și în cursul industrializării au loc pierderii însemnate ale acestora. Prezența vitaminelor în borhot poate influența semnificativ procesul fermentativ, unele dintre acestea avînd rol activator. Diferitele tratamente aplicate produselor determină pierderi variabile în vitamine. Produsele păstrate la rece își mențin aproximativ 70÷75% din
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fabrici cu 140 de gatere, numărul muncitorilor ocupați în acest sector ridicându-se la 2.884. La acestea se mai adăugau unele stabilimente care produceau mobilă, uși și ferestre, cuie de lemn, parchete și distileriile de lemn. Dezvoltarea sectorului de industrializare a lemnului în această perioadă a fost determinată de cerințele pieței, de condițiile socio-economice existente. Desigur că accesul pe piața europeană și chiar mondială, datorită mijloacelor de transport și îndeosebi a căilor ferate care s-au construit pe valea Sucevei
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
variate, posibilități de mecanizare și tehnologizare ce au crescut productivitatea și s-a încercat tranferul de la forța de muncă spre utilaje. Prin complexitatea și dificultatea proceselor de producție a construcțiilor, acest transfer nu poate depăși condiția umană și în puternică industrializare a zilelor noastre este recunoscut faptul că muncitorii calificați și necalificați reprezintă cel mai important segment a forței de muncă. Varietatea de profesii și numărul important de grade de pregătire, face ca planificarea necesarului de forță de muncă să fie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Serbănoiu Ion, Munteanu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92826]
-
a fost decapitat în 1649. Școli de tricotat au fost înființate pentru cei proveniți din păturile sărace ale societății, tricotatul fiind o modalitate de a le asigura venitul. Se pare, după unii autori, că atunci au apărut primele semne de industrializare, singura industrie a Epocii Medievale fiind cea textilă. În orice caz, indiferent de perioada în care a apărut, revoluția industrială a fost legată de textile, primele progrese știintifice fiind făcute în acest domeniu. Meștesugul tricotării manuale era practicat la început
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
atitudine care se modifică pe măsură ce cresc, ca urmare a influenței exercitate de reclamele de la televizor, tehnologiile moderne, etc. Rapoartele privind starea mediului înconjurător sunt pe an ce trece tot mai îngrijorătoare, remarcându-se existența unei proporționalități inverse între nivelul de industrializare și starea mediului înconjurător. 7.6 . Valorificarea studiului avifaunistic în cadrul activităților metodice PARCURI IEȘENEREFUGII PENTRU PĂSĂRI PROIECT DE MEDIU Acest proiect de mediu a fost realizat de elevii școlii noastre Gr. Șc. Economic de Turism Iași, reprezentanți ai claselor a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
et orientale.Mondialisation, europîanisation et changement social (Europa Centrală și de Răsărit, Mondializare, europenizare și schimbare socială [Presses de Sciences Po, 2007]) și de un colectiv aflat sub îndrumarea sa, Pologne (Polonia [Fayard, 2007]) • Birocrație; CAER; Economia comunistă; Economia postcomunistă; Industrializare; Plan cincinal; Societate. JEAN BAUDOUIN, profesor de științe politice la Universitatea Rennes I. Este autorul volumului Mort ou dîclin du marxisme (Moartea sau declinul marxismului [Montchîtien]), la Philosophie politique de Karl Popper (Filosofia politică a lui Karl Popper [PUF]), les
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoluției staliniste începute în 1928-1929 și s-a perpetuat sub succesorii „tătucului popoarelor”, fiind reprodus în cazul tuturor emulilor săi europeni, asiatici, africani sau latino-americani. Toate regimurile comuniste s-au caracterizat prin următorul paradox: o ideologie* egalitaristă care exalta triumful industrializării* și al planului cincinal*, și o populație trăind permanent într-o economie de penurie care împovăra viața cotidiană a populației dominată total de o nomenclatură care beneficia de privilegii datorate nu competenței ci simplului fapt că deținea puterea. Propaganda comunistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
instituții: Administrația, poliția politică* (Ohrana), mica nobilime, armata și Biserica ortodoxă. Administrația se bazează pe o birocrație* puțin calificată și foarte coruptă, numărând 225000 de persoane, satele fiind lăsate în seama unui fel de autogestiuni comunale. Totuși, Rusia cunoaște o industrializare* rapidă care face ca numărul muncitorilor din uzine să crească de la 700000 în 1870 la 2800000; în 1900, ea este a cincea economie mondială și primul producător de petrol. Revoluția din 1905 în această societate, există tensiuni puternice între arhaism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și-a infiltrat agenții în rândurile partidului. în același timp, el obține capitularea Bisericii ortodoxe, mitropolitul Serghei preconizând acum o „simfonie” între Biserică și putere. Stalin se simte destul de puternic pentru a lansa asaltul împotriva țărănimii. Revoluția stalinistă: colectivizarea și industrializarea militară în 1929, Stalin impune colectivizarea agriculturii, o politică rațională care vizează mai multe obiective: distrugerea definitivă a țărănimii ca clasă socială independentă față de putere prin zdrobirea elitei sale - „chiaburii” (kulaki), îndeosebi prin arma foametei* organizate. lichidarea pe această cale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
elementelor de economie* de piață, ultimele „pungi” de autonomie de care mai dispune societatea; supunerea totală a națiunilor nerusești ale imperiului, prin accelerarea centralizării; provocarea unui exod rural și a unor ample deportări* ale țăranilor, fapt care va face posibilă industrializarea* accelerată, indispensabilă creării unei armate moderne, grație construirii cu un mic efort financiar - dacă nu și uman - a unei industrii militare în Siberia, departe de eventualii invadatori occidentali; cu ocazia colectivizării și a industrializării, care vor fi niște acțiuni de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
țăranilor, fapt care va face posibilă industrializarea* accelerată, indispensabilă creării unei armate moderne, grație construirii cu un mic efort financiar - dacă nu și uman - a unei industrii militare în Siberia, departe de eventualii invadatori occidentali; cu ocazia colectivizării și a industrializării, care vor fi niște acțiuni de o foarte mare brutalitate soldate cu milioane de morți, să opereze, în sânul PCUS, a NKVD și a Armatei Roșii* o selecție destinată să-i elimine pe cei care dau semne de slăbiciune - de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-l făcuse nici în timpul celui de-al XX-lea Congres al URSS nici după aceea, fapt care simbolizează voința lui Gorbaciov de a sparge tabu-uri istorice. în octombrie, URSS recunoaște că recordurile minerului Stahanov, simboluri din 1935, ale superiorității industrializării* și modernizării sovietice, erau simple imposturi. în același moment, celebrul disident* Andrei Saharov, părintele bombei H sovietice care trăiește supravegheat la domiciliul său, departe de Moscova, de mai mulți ani de zile, este numit în prezidiul Academiei de științe. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politice* a regimului. în Algeria independentă din 1962, dacă președinția lui Ben Bella apare ca fiind deschisă experiențelor autogestionare și troțkiste inițiate la sfatul lui Pablo, venirea la putere a lui Houari Boumedienne în 1965 va fi marcată de o industrializare* inspirată din modelul sovietic. Locul rezervat partidului unic al FLN dovedește puterea de atracție a exemplului sovietic. Iar, în 1965, Che Guevara va încerca chiar să relanseze, în Congo, o luptă armată, sortită însă eșecului. Bilanțul acestor prime tentative, întocmit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
caracterizează prin gigantice investiții militare, continuate și în timpul celui de-al doilea cincinal (1933-1937); se ajunge la formarea unor mari unități motorizate, blindate, aeriene și chiar aeropurtate; diplomatul american George F. Kennan apreciază, în 1935, că „un uriaș program de industrializare militară*, masat de un plan economic cincinal obișnuit” este în curs de realizare în URSS. Slăbiciuni structurale în ajunul războiului Totuși, Armata Roșie e confundată și cu slăbiciuni structurale. Statul-major este scena unor puternice disensiuni: Tuhacevski, partizan al utilizării ofensive
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
socială strictă, mobilizare permanentă - dar căruia îi sunt adăugate și trăsături noi: o legislație larg inspirată din cea de la Moscova, supraviețuirea formală a unor mici partide democratice și, mai ales, naționalizarea și planificarea crescânde ale unei economii* intrate pe calea industrializării* rapide. Mai de voie, mai de nevoie, Mao îl autorizează pe Zhou Enlai să practice, în 1954-1955, o diplomație de coexistență pașnică* care temperează războiul din Vietnam* și seduce lumea a treia. Dar deja Mao nu-și mai ascunde iritarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sa în apărarea intereselor lor, celălalt teologic, fundamentat pe dogma unui proletariat mondial angajat trup și suflet în armata având în frunte măreața URSS și militând în favoarea unei revoluții comuniste. Acest „Ianus” favorizează constituirea, în jurul „țării sovietelor” și a mitologiei industrializării socialiste care-i este proprie, a unei comunități de emoție cu care niște fracțiuni muncitorești se identifică - prin culturi și solidarități de atelier sau de uzină și printr-o utopie* - mai mult decât cu o doctrină rezervată militanților. „Cum pot
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
țăranii refuză să vândă statului la prețuri de nimic și să cumpere de la el bunuri manufacturate la prețuri exorbitante. Or, Stalin* trebuie să hrănească birocrația* regimului și orașelor; în afară de aceasta, el a lansat primul plan cincinal*, un gigant proiect de industrializare* vizând dotarea URSS* cu o Armată Roșie* modernă. Pentru a-l finanța, el are nevoie imperioasă de devize necesare importului de mașini și plătirii tehnicienilor străini; văzând în exportul de cereale sursa acestor devize, el scria, în iulie 1930: „Trebuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]