5,599 matches
-
concluziile derivate în mod formal din efectul variabilei independente asupra celei dependente, ci și de indivizii umani, ale căror decizii asigură interesul esențial acordat subiectului investigat. Există un risc - al unor inferențe nerezonabile, chiar dacă, din punct de vedere statistic, corecte - inerent fiecărui studiu deviat prea mult de la indivizii umani, care constituie interesul nostru intelectual principal. Astfel, cel mai bun test este și cel mai potrivit cu teoria examinată și cu capacitatea de a utiliza observațiile utile. Rigoarea este foarte importantă, dar tot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
culturală, reunite în volumul Armenii în istorie și cultură (2003). Voce distinctă a promoției ‘70, N. este apreciată la debut pentru „nervul”, „superbia” și „asprimea” tonului, pentru patosul cenzurat ludic și ironic, emisia lirică fără dulcegării și, cu locuri comune inerente începutului, fără dependențe stilistice. E de adăugat mobilitatea și anvergura figurativă - imaginație mitică, fast al peisagisticii simbolice, caligrafie sigură a ambientului domestic, rustic sau citadin, funambulie carnavalescă. Poetica sa e obsedată de metafora existențială, de praguri, esențe, transsubstanțieri. Cântărețul de
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
și de scăderea prestigiului și eficienței legii, justiției și poliției pe fondul creșterii toleranței față de o serie de acte de violență Înregistrate sau judecate În România. La toate acestea se pot adăuga, printre factorii care potențează acest fenomen, amplificarea dificultăților inerente trecerii la economia de piață, cum ar fi sărăcirea populației, lipsa locurilor de muncă și a locuințelor, condițiile socioeconomice precare În care trăiesc mulți indivizi, imoralitatea și agresivitatea anumitor persoane etc. În România, deși statisticile oficiale ale poliției și justiției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familială și violența dintre partenerii intim, pe de-o parte, și violența exercitată de grupuri mari asupra unor comunități, pe de altă parte. În general, În relațiile de cuplu, violențele de ordin verbal, nonverbal și, mai ales, fizic sunt aproape inerente. Putem grupa aceste tipuri de violențe În categoria violenței intime. Prin urmare, definim violența intimă dintre două persoane (bărbat și femeie) ce formează un cuplu (căsătorit sau necăsătorit), ca fiind agresiunea ce se manifestă verbal, fizic și nonverbal. Am inclus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a procesului istoric, reprezintă o „stratificare a experienței”. Actualizarea unei generații potențiale În generație efectivă nu se face În mod sistematic, doar prin simplul motiv că e supusă condițiilor istorice: accelerarea schimbării sociale este un factor important pentru realizarea potențialităților inerente poziției de generație. În acest fel, Mannheim stabilește legătura Între teoria schimbării sociale și conceptul de generație, grație noțiunii de acces nou la cultură. Schimbarea socială le deschide tinerilor posibilitățile de „contact nou”, ceea ce semnifică faptul că anumite schimbări sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copiilor lor. Din divergențele dintre generații și din confruntarea punctelor lor de vedere se nasc forme, mai mult sau mai puțin radicale, de schimbare socială. Într-o manieră generală, fie că sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
singular: deși conștiința unei generații este vizibilă și distinctă, În raport cu referentul temporal, generația nu are o existență socială autonomă, ci e fundamental eteronomă. Pentru a Înțelege geneza și dezvoltarea conștiinței de generație, trebuie recunoscută axioma heideggeriană potrivit căreia istoricitatea este inerentă condiției umane: această istoricitate corespunde facultății indivizilor de a se situa Într-o societate ce are o istorie, un trecut și un viitor care Îi depășește și În care ei sunt implicați. Fiecare generație se produce fără să se cunoască
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
într-un grup sintagmatic menit a genera aievea o stare de vis în cititor” (Leonid Dimov). Așadar, oniricii nu descriu visuri reale, nu divulgă reminiscențe ale acestora, ci produc visuri. Imaginează situații care se desfășoară după o logică aparte, stranie, inerentă funcționării mecanismelor inconștiente. Identificând acele mecanisme, oniricii le pun în funcțiune în mod conștient. Principiul acestei poetici nu e spontaneitatea, ci elaborarea lucidă, cu recurgere la artificiu. Respingând dicteul automat al suprarealismului literar, oniricii recunosc existența unor similitudini și afinități
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Am iar în față o zi./ Roabă o vreau acelei imagini” (Pentru că sunt prețios). Ceea ce îl distinge de optzeciști este refuzul biografiei și al subiectului: eul poetic și eventualele lui măști sunt depersonalizate, desubiectivizate. În Persoana de după-amiază (1983), intelectualismul inerent liricii de limbaj conduce la un sentiment agonic, al epuizării. Realul este atât de departe, de derealizat, încât pare un „animal fabulos” și de bună seamă înspăimântător. Proliferează detaliile, materiile, substanțele, mai ales cele feminine, iar singura șansă de salvare
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
cât materia în care se împlinește obiectul artistic e mai refractară prelucrării în acest scop, cu atât meritul creatorului e mai mare. Poetica parnasiană implică înțelegerea artei ca dificultate învinsă. În actul de creație, poetul are de biruit toate obstacolele inerente năzuinței la perfecțiune, și pentru aceasta sunt necesare luciditatea, supravegherea stărilor afective, intelectualizarea emoțiilor. Se exclud exaltarea, patosul, redundanța, superfetația, tot ce ține de facilitate. Expresia trebuie să fie concisă, densă, exactă, funcțională, așadar poetică, dar fără înflorituri de prisos
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși, foarte reușită. Cea de-a doua carte a lui K., Aus der Moldau. Bilder und Skizzen (1860), este un memorial despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le trăise acolo. Împărțit
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
consideră că afirmarea exclusivă a discontinuității este pe deplin consistentă cu modul de a fi al modernilor, modernizărilor și modernității. Nu spun ei, modernii, că noul și schimbarea trebuie mereu căutate și aplicate prin modernizare? Și atunci discontinuitatea nu e inerentă modernității tot așa cum schimbarea este semn și mod de a fi al continuității moderne? Apoi, se demonstrează că, abia spre sfârșitul secolului XX, am încetat să raportăm prin opoziție modernul la tradițional. Modernitatea și-a atins apogeul și și-a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma un nou curs, în scopul de a exclude altele, fie după ce unele cristalizări deja s-au edificat în vederea legitimării lor. Să părăsim deocamdată ideologiile, care nu sunt decât excrescențe ale substanței inerente modernității, și să căutăm a identifica perioade succesive sau istorii parțiale ce construiesc împreună istoria modernității. Prin umanismul renascentist, prin „cearta dintre antici și moderni”, până pe la începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construiește în spațiul modernității însăși. Ca atare, ea nu poate fi considerată nici ca postmodernitate, în sensul că ar fi doar după și că ar fi altceva decât modernitatea, și nici ca plus-modernitate, întrucât ar fi viciată de un hubris inerent ce ar răsturna-o împotriva ei înseși. Mai degrabă, avem de-a face cu acel început de modernitate care se detașează și de tradițiile istorice, ce îi erau opuse sau cărora se opunea, și de multe dintre consacrările secolelor al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și spațiul social. Să urmărim, în capitolele primei părți, un mod de caracterizare a perioadelor modernității și apoi unul de comparare. Trebuie spus de îndată că aceste moduri sunt eminamente sociologice, cu avantajele, dar și cu dezavantajele ce le sunt inerente. Oricum, vom urmări concomitent paradigmele organizării sociale și paradigmele sociologice care le-ar corespunde, întâlnirile și despărțirile lor, pentru a ajunge apoi, în partea a doua, să caracterizăm mai în detaliu și în mod sociologic cristalizări ale modernității reflexive. Capitolul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori, e formulat în termenii programatici ai soluționării conflictelor sau crizelor în vederea eliberării forțelor creative, pentru ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel putem deveni acei moderni cu „discernământ individual” care „trebuie să ne străduim să trăim realitatea în orizontul existenței lui Dumnezeu [...]”. Conservator în politică și filosof în expresie, Patapievici ajunge să conteste modernitatea „recentă”, datorită exceselor ce i-ar fi inerente și mai ales pentru că și-a devenit sieși scop, dar rămâne pe deplin angajat pe calea unei modernități care-l admite pe Dumnezeu drept călăuză și ultim judecător. Abordările neofuncționaliste, reprezentate de Inglehart sau Fukuyama, au contribuit în mod substanțial
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ad-hoc construit, de capitalism al pieței și pluralismului politic, iar mai recent al așa-zisului acquis communautaire european în vederea integrării în Uniunea Europeană. „Narațiunea” unei tranziții se asociază astfel cu una sau cu mai multe „metanarațiuni” legitimatoare ce sunt în mod inerent politice, ideologice sau filosofice; oricum, exterioare tranziției sociale ca atare. Tranziții tendențiale și tranziții de configurare Istoria a demonstrat că epocile nu se succed cu aceeași viteză în toate societățile sau arealele geografice, întrucât acestea din urmă diferă între ele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spuneam mai înainte, ca profund specifică, necorelată și deci ireductibilă la orice altă tranziție tendențială. Într-adevăr, când avem în vedere procesele tranziției postcomuniste, specificitatea este pregnantă în destule privințe. Totuși, această specificitate nu exclude similitudinile proceselor care-i sunt inerente cu cele ale tranziției tendențiale de tip global; de exemplu, ale celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției postcomuniste ține mai degrabă de o abordare marxistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau structurile instituționale. Ca atare, între principiile referențiale și structurile instituționale, apar corespondențe a căror variabilitate este limitată de normativitatea imperativă inerentă principiilor. De exemplu, statului național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai înainte, consideram că instituțiile sunt instituite și create de oameni în procesul vieții lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bogăției și veniturilor, în diviziunea economică și socială a muncii, în identificarea factorilor ce explică distribuția și redistribuția beneficiilor și câștigurilor. Mai mult, numeroase cercetări demonstrează cum globalizarea și noua economie a cunoașterii fac din accentuarea și multiplicarea inegalităților caracteristici inerente tuturor societăților actuale. Distribuția proprietății, construcția instituțională a pieței economice și a pieței muncii și chiar politicile statului bunăstării generează inegalități ale veniturilor și oportunităților, ale șanselor vieții și ale criteriilor de evaluare a realizărilor vieții. Pe scurt, în țările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare; - asimilării continue de noi calificări; - adaptării la contexte schimbătoare etc. Reflexivitatea individuală devine astfel tot mai cuprinzătoare în privința sferelor de manifestare, a conținuturilor vehiculate și a practicilor ce-i sunt inerente. Totuși, ea nu este și nu poate fi aleatoare nici în formă, nici în conținuturi. Dimpotrivă, desfășurările și rezultatele care-i sunt specifice sunt jalonate de repere bine circumscrise. Calificările cognitive, profesionale și morale individuale, cunoașterea științifică, media și constrângerile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar vreau să intrăm, însă știu că are să fie foarte multe privațiuni. Nu pentru mine, care sunt în vârstă, ci pentru cei tineri... De asta sunt pentru UE, însă nu cred că oamenii sunt conștienți să-și asume riscurile care inerent vor veni” (femeie, 56 de ani). Mai puțin interesați de potențialele beneficii pe care le poate aduce integrarea, oamenii subliniază efectele negative pe care deja le resimt. Creșterea prețurilor sau reglementările restrictive în agricultură vor fi cu siguranță resimțite înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
reală. Sugestia demonică aterizează pe un teren pregătit de nevoile biologice ale animalității noastre. Grija de trup este, între anumite limite, un fapt necesar. Iubirea de sine va confisca însă această obligație în contul vechiului narcisism adamic. Atracția erotică este inerentă unei umanități îmbrăcate în haine de piele. Demonii vor ști să proiecteze sexualitatea în cadrul fărădelegii și al iresponsabilității. Erosul demonic desființează. El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]