KorAP: Find »[drukola/base=infarct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...238 >

5,940 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

spontană este de la cetoză incipientă la cetoacidoză cu comă. Cetoacidoza diabetică poate surveni la un diabetic anterior necunoscut (cetoacidoză inaugurală) sau poate surveni la un diabetic cunoscut, datorită unei cauze declanșante ce poate fi reprezentată de: - afecțiune intercurentă: viroze, pneumopatii, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, gangrenă diabetică, pancreatită acută etc - întreruperea insulinoterapiei (accidental, în condițiile imposibilității alimentării) - cauze diverse: sarcina. Cele două faze, de cetoză și cetoacidoză, se succed mai mult sau mai puțin rapid. În faza de cetoză sunt

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
de obicei mai severe și mai extinse, chiar dacă aspectul anatomo-patologic este comparabil cu cel al persoanelor nediabetice. În ceea ce privește macroangiopatia coronariană, aceasta apare la vârste mai tinere iar riscul de mortalitate cardiovasculară este de 2-3 ori mai mare la persoanele diabetice. Infarctul miocardic acut la diabetici este mai frecvent față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
frecvent față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate de ischemie pe fondul cardiomiopatiei diabetice. Accidentele vasculare cerebrale, expresia clinică a macroangiopatiei la nivel cerebral, sunt mai frecvente la diabetici, inducând o mortalitate crescută. Leziunea cea mai frecventă este cea

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
zaharat tip 2, apnee de somn, osteoartrită, boală de reflux gastroesofagian etc), limitarea moderată a activității fizice și/sau a stării de bine Inițierea terapiei obezității, farmacologic, chirurgie bariatrică. Monitorizare și management comorbidități. 3 Pacientul prezintă afectare severă de organ (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, complicații cronice ale diabetului etc), limitări funcționale severe și alterarea stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Management agresiv al comorbidităților. 4 Pacientul prezintă dizabilități severe, insuficiențe de organ, alterarea severă a stării de bine Intensificarea terapiei obezității

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

esofagian este radiosensibil, rezultatele radioterapiei ca metodă unică folosită în scop curativ sunt total nesatisfăcătoare. Chimioradioterapia cu intenție curativă se poate încerca în două situații: 1) bolnavi cu tumoră rezecabilă chirurgical dar inoperabilă din cauza unei alte boli asociate (ciroză hepatică, infarct miocardic recent etc); 2) bolnavi cu tumoră nerezecabilă dar fără metastaze. Rezultatele chimioradioterapiei sunt apropiate celor obținute prin intervenție chirurgicală (esofagectomie) și net superioae radioterapiei unice, cu condiția ca chimioterapia (5-fluorouracil+cisplatin) să fie administrată concomitent cu radioterapia și în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ore după masă este calmată de ingerarea de alimente și nu evoluează de obicei cu vărsături. 6. Pleurezia diafragmatică dreaptă și pneumonia dreaptă se caracterizează prin modificări la nivelul aparatului respirator, febră, fenomenele dispeptice biliare lipsesc, sau sunt minore. 7. Infarctul miocardic posterior se instalează de obicei la un pacient cu antecendente cardiovasculare și EKG precizează diagnosticul. bTratamentul colicii biliare Colica biliară necesită repaus la pat [i dietă de cruțare hidro-zaharată. Se recomandă ceaiuri slab `ndulcite, compoturi [i supe de zarzavat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ecografic. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al colecistitei acute se face cu toate afecțiunile caracterizate clinic prin durere acută în hipocondrul drept: apendicită acută retrocecală, ocluzie intestinală, ulcer perforat, pancreatită acută. Trebuie excluse și afecțiunile pleuro-pulmonare (pleurezia diafragmatică dreaptă, pleurita, pneumonia), infarctul miocardic acut, sau afecțiunile cu localizare pe nervul intercostal (zona zoster, nevralgii), afecțiuni ale coloanei toraco-dorsale, colica renală dreaptă. PROGNOSTIC Mobilizarea calculului din infundibul cu repermeabilizarea cisticului și remiterea colecistitei acute este evoluția naturală în peste 80% din cazuri. Cu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
conjuga cât mai mult duc la creșterea și a fracției conjugate și, consecutiv, a urobilinogenului. Deși hemoliza, cu numeroasele sale etiologii, este cea mai frecventă cauză de icter prehepatic, trebuie considerate ca posibile cauze: eritropoeză ineficientă cu distrugere prematură intramedulară, infarcte pulmonare, hematoame mari, perioada postoperatorie, transfuzii de sânge sau îndepărtarea bilirubinei de pe albumină de către substanțe endogene (acizi grași cu lanț lung etc.) sau exogene (medicamente, medii de contrast etc.) care intră în competiție cu Bl. Icterul hemolitic determină următoarele modificări

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

gol conceptual și faptic în literatura autohtonă bazată pe experiența trăită a doi distinși colaboratori ai mei. Justificarea apariției acestei lucrări se explică prin explozia suferințelor degenerative coronariene, adevărată amenințare a societăților moderne manifestate de la simpla angină la angina instabilă, infarctul de miocard cu sechelele sale ducând adesea la pierderea nejustificată de vieți. Este mai mult decât un moment de satisfacție când conceptul și linia unui fondator de școală modernă în chirurgia cardiovasculară este continuată și chiar depășită de colaboratorii săi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
decât a realiza o anastomoză perfectă. De altfel, acest amănunt nici nu mai trebuie adus în discuție. Nu de puține ori am văzut situații în care operatorul aducea ca argument suprem al performanței chirurgicale o anastomoză perfectă, dar bolnavul avea infarct subendocardic întins, cu sindrom de debit cardiac scăzut, necesitând suport inotrop și asistare mecanică a circulației, deși funcția ventriculară preoperatorie era bună și nu avea infarct în antecedente. O anastomoză perfectă nu absolvă chirurgul de responsabilitatea eșecului. ̨ n urma

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
operatorul aducea ca argument suprem al performanței chirurgicale o anastomoză perfectă, dar bolnavul avea infarct subendocardic întins, cu sindrom de debit cardiac scăzut, necesitând suport inotrop și asistare mecanică a circulației, deși funcția ventriculară preoperatorie era bună și nu avea infarct în antecedente. O anastomoză perfectă nu absolvă chirurgul de responsabilitatea eșecului. ̨ n urma actului medical la care consimte în deplină cunoștință, bolnavul se așteaptă la prelungirea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții. Din acest motiv, anestezia, circulația extracorporeală, procedeul operator

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și dispariția simptomelor comparativ cu tratamentul medicamentos la bolnavii cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng, în special la cei cu leziuni trivasculare. Stabilirea momentului operator capătă în aceste

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic constă în modificarea condițiilor de reperfuzie a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic constă în modificarea condițiilor de reperfuzie a teritoriilor infarctizate prin controlul compoziției, temperaturii și debitului soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
modificarea condițiilor de reperfuzie a teritoriilor infarctizate prin controlul compoziției, temperaturii și debitului soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia și ruptura peretelui liber al ventriculului stâng (3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10). În caz de șoc cardiogen asociat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acestuia și ruptura peretelui liber al ventriculului stâng (3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10). În caz de șoc cardiogen asociat este indicată de urgență intervenția chirurgicală. Chiar și în condiții de stabilitate hemodinamică, în fața unei complicații mecanice a infarctului miocardic majoritatea centrelor de chirurgie cardiacă consideră că intervenția chirurgicală trebuie să se facă precoce. Aceasta contravine unei atitudini mai vechi conform căreia ar fi necesară întârzierea intervenției chirurgicale pentru a da posibilitatea țesutului friabil din zona de necroză să

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicale de corecție a acesteia, mărimea ariei de miocard aflat la risc, complexitatea leziunilor coronariene, prezența bolii multivasculare, absența colateralelor (21, 22, 23, 24) și nu în ultimul rând starea clinică a pacientului care poate influența evoluția perioperatorie (vârsta avansată, infarcte miocardice în antecedente, disfuncția de ventricul stâng) (21, 22). O considerare specială se impune atunci când există un risc mare de ocluzie acută a unui vas coronarian după PTCA comparativ cu instalarea ocluziei acute. Aici cardiologul intervenționist trebuie să dea dovadă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și prevenția secundară a cardiopatiei ischemice. Pentru protecția grafturilor se va avea în vedere: întreruperea fumatului, administrarea agenților antiplachetari, terapia hipolipemiantă, combaterea hipertensiunii arteriale. Urmărirea la distanță (15 ani) a bolnavilor după operația de by-pass aortocoronarian a arătat că incidența infarctului de miocard la cei care au continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
instituția în care se realizează operația (factori de risc insituționali). Factori de risc dependenți de pacient în revascularizarea miocardică După revascularizarea chirurgicală a miocardului pot apărea o serie de evenimente nefavorabile dintre care cele mai importante sunt: decesul, reapariția anginei, infarctul miocardic acut nonperioperator, moartea subită, reintervenții pentru revascularizare. Factori de risc pentru deces după by-pass-ul aortocoronarian (BAC) Vârsta Vârsta înaintată reprezintă un factor de risc pentru decesul precoce după BAC, acționând probabil ca o afecțiune coexistentă. Tipul de angină Spre deosebire de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu o morbiditate postoperatorie crescută (34). Distribuția leziunilor pe arterele coronare Numărul de vase lezate Numărul de vase cu stenoze semnificative (> 50

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]