4,673 matches
-
absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de specialiști în consiliere conjugală, specialiști care să sprijine persoanele agresate să aibă o atitudine adecvată. Copiii ai căror părinți sunt violenți, apelează la diferite forme de „apărare”, fug de acasă deseori, ajungând sub influența unor alte persoane sau grupuri infracționale. Copilul care nu-i are pe ambii părinți violenți, cu tată violent și mamă „victimă”, nu se desprinde ușor de mamă, rămânând s-o apere, suferind împreună cu aceasta, ajungând la rândul său să devină violent cu tatăl său la o
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei), morale, afective, materiale. Confruntarea argumentelor, În favoarea sau Împotriva unei anumite decizii, devine acută și are aspect coflictual. Opțiunea, În favoarea săvârșirii faptei infracționale, are semnificația unei eliberări psihice și a unui eșec social, care se vor consuma odată cu procesul de transformare a posibilității În realitate. Plecând de la aceste considerații, cu caracter general, privind comportamentul homicidar, ne propunem să facem analiza acestuia la persoanele
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-un melanj nefericit răutatea, promiscuitatea, agresivitatea antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge să comită actul infracțional. Din perspectiva acestor științe, infractorul este perceput ca om, ca ființă socială, acordându-se o importanță deosebită studierii influențelor negative din mediul familial, educațional, profesional, social - stabilindu-se modul de viață și contextul relațiilor sociale În care a acționat și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. Fiecare persoană se confruntă cu noi probleme, noi orizonturi și noi posibilități de
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
idee este susținută prin faptul că 45% din subiecții lotului studiat fac parte din familii organizate. Din punct de vedere al mediului de proveniență Însă, se poate spune ca mediul urban oferă mai multe posibilități de formare al unui comportament infracțional. Atât mediul de proveniență cât și mediul familial nu generează ci doar alimentează această stare infracțională. Am putut constata că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
Din punct de vedere al mediului de proveniență Însă, se poate spune ca mediul urban oferă mai multe posibilități de formare al unui comportament infracțional. Atât mediul de proveniență cât și mediul familial nu generează ci doar alimentează această stare infracțională. Am putut constata că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
tăgăduirea răului produs (a minimalizării lui); − tăgăduirea victimei (ce-și merită soarta); − până la acuzarea acuzatorilor. În situații dificile de orientare socială, reprezentările permit a evalua avantajele și dezavantajele lor prin adoptarea de soluții comportamentale adecvate. În situații de devianță, normele infracționale devin repere apriorice de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au o aptitudine
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
acești copii victimizați. Lucrarea domnului sociolog George Cosmin Diaconu beneficiază de faptul că are girul științific al doamnei profsor.univ.dr. Doina Balahur personalitate de prestigiu a vieții universității ieșene. Prin subiectul analizat, mai ales prin o problematică examinată și cazuistica infracțională semnalată, autorităților aduce contribuție remarcabilă la îmbogățirea informației și cunoașterii științifice într-un domeniu fundamental al vieții socio-umane. Totuși, considerăm că lucrarea sociologul George Cosmin Diaconu, este susceptibilă de îmbunătățiri absolut necesare atât în ceea ce privește aprofundarea problemelor din fiecare capitol cât
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
la nivel European. Cercetarea personalității criminalului și a victimei lui, precum și a relațiilor dintre aceștia, permite stabilirea cauzelor, condițiilor și împrejurărilor care au determinat comiterea infracțiunii, aprecierea obiectivă a rolului pe care l-a jucat fiecare dintre ei în actul infracțional și în baza acestora, stabilirea, în concret, a gradului de vinovăție al făptuitorului. Cunoașterea factorilor ce determină săvârșirea infracțiunilor este importantă nu numai pentru asigurarea eficienței prevenirii acestora, ci și pentru soluționarea corectă a cauzei, prin tragerea la răspundere penală
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitățile și rolul jucat de acestea în comiterea infracțiunii. Unii autori pecum Mitrofan, Tănăsescu, Butoi, au realizat diverse clasificări în funcție de numeroase criterii. ( 2006, p. 71-78, p.143-148, p.67). Un prim criteriu îl reprezintă categoria infracțională care genereaza victime. Din acest punct de vedere putem avea victime ale infracțiunii de omor, victime ale infracțiunii de vătămare corporală, victime ale infracțiunii de lovituri sau alte violențe cauzatoare de moarte, victime ale infracțiunii de viol, victime ale infracțiunii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
vorbesc despre creșterea procentului de minori aflați în conflict cu legea penală, creșterea sensibilă a infracțiunilor comise de tineri prin violență și agresivitate, intensificarea gravității faptelor comise de minori și scăderea nivelului de vârstă la care minorii își încep cariera infracțională. II.3. Tipologia comportamentelor delincvente juvenile Specific perioadei de tranziție este faptul că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu pervertirea apetențelor și instabili, d) inadaptabili la viața și programul de disciplină școlară, ei sunt „elevii problemă”, greu educabili, instabili, nedisciplinați, leneși, indiferenți, incapabili de efort, e) inapți pentru serviciul militar, indisciplinați, refuză să execute ordinele, dezertează, comit acte infracționale de diferite forme și gravități, f) incapabili de a desfășura o activitate profesională teoretică sau practică utilă, susținută, continuă, indisciplinați, nepunctuali, instabili, vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei ca având o tentă legionară sau de spionaj, dar s-a renunțat la aceste ipoteze neverosimile. Până la urmă s-a pedalat doar pe ideea revoltei „huliganice”, infracționale, excluzându-se intenționat orice urmă de caracter politic în acțiunea muncitorilor brașoveni. Metodele de tortură și anchetă și limbajul securiștilor nu au diferit, în 1987, în majoritatea cazurilor (excepții au existat, ca întotdeauna), de cele din perioada Dej. Dimpotrivă, metodele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
meu, care-și verifica ipotezele și fără de care ar fi luat-o „razna”. „Culoarea” experiențelor educaționale nu are în copilărie aceeași relevanță negativ-distructivă pentru sănătatea psihică, în comparație cu absența oricărei educații sau a oricărei forme de relaționare. Dacă educația nu e infracțională sau agresiv antiumană, atunci ea este, în linii mari, în regulă. Pentru individ, extrem de importante sunt „rezonanțele emoționale” pozitive în relația cu mediul sociofamilial, care asigură strategiile de supraviețuire sau armonia adaptării. Problema gravă este aceea a experiențelor traumatizante sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și îi dă posibilitatea să-și influențeze destinul (Lehman, 1989, p. 150). Esențială este, cred, constatarea că accentul s-a mutat de pe transmiterea mesajului spre impunerea viziunii: în centrul acțiunii nu se află căutarea făptașului, ci explicarea motivelor comportamentului său infracțional. David Lehman se grăbește să specifice că prin cuvântul attitude trebuie să înțelegem, de fapt, bad attitude, adică un amestec de insolență și ostilitate caracteristice în cel mai înalt grad personajelor. „Furia morală” se exprimă, în cazul lor, prin adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îi dădeau un aspect vag sportiv. Bărbia îi era lungă, nasul coroiat, ochii cenușii, gânditori, privind puțin pieziș, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colțul. „Oribilă”, în acest peisaj, este absența alternativei viabile. Chiar și personajele prinse în cercul infracțional doar temporar, pentru că speră, la un moment dat, să trăiască decent, recad în aceleași și aceleași capcane. În Somnul de veci încă nu sunt suficient de vizibile mecanismele lumii-tip chandleriene. Doar câteva indicii arată în direcția lumii în care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de calibru mic, de teapa lui Harry Jones, Joe Brody, Carol Lundgren sau Agnes Lozelle, n-au nici o șansă. Fără a fi niște „dezmoșteniți” ai soartei - critica socială nu intră între prioritățile lui Chandler -, ei sunt autorii și interpreții partiturii infracționale prin excelență. Deși nu-i lipsește imaginația, Marlowe nu posedă prea multe arme pentru a se apăra de această lume. Tăcerile lui, jocul de șah de unul singur, refugiul în apartamentul sărăcăcios, prepararea hranei de dimineață, răsfoirea ziarelor și sorbitul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
va degrada cu fiecare vizită a detectivului. Una dintre calitățile surprinzătoare ale romanului constă în amplificarea dramei, fără ca vreun semnal de alarmă să fi fost tras. Furtul și asasinatul par a fi operații de rutină, simple jaloane pe un drum infracțional străbătut de aproape toate personajele întâlnite de Marlowe. Marea inovație e că, în această lume a păcătoșilor neizbăviți, nu există doar vinovați ce-și recunosc vina, ci și nevinovați care admit că au comis crime pe care, de fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e posibil ca The High Window să fie o carte lipsită de spectaculozitatea scrierilor anterioare și ulterioare ale lui Chandler. Nu e de neglijat, însă, că autorul a creat una dintre cele mai spectaculoase galerii de personaje decupate din fauna infracțională californiană a anilor ’30-’40. Morbiditatea acestei lumi e cu atât mai înspăimântătoare cu cât este vorba de un comportament criminal diseminat la baza societății. Pentru a descoperi adevărul, Marlowe intră în contact direct cu personaje care au motivații puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
baie. Faptul că Marlowe a atins un punct sensibil este dovedit de brutalitatea locotenentului Degarmo, reîntâlnit în timp ce încerca să afle amănunte despre moartea soției doctorului Almore, în urma unei supradoze. Polițistul își pierde cumpătul când Marlowe dezvăluie câteva amănunte despre universul infracțional în mijlocul căruia, ca un păianjen, stă gata să intervină, cu acul și tranchilizantul, doctorul Almore: - Deci chestia e fără importanță, am spus. Și-a privit țigara. - Care chestie? - Ideea că Almore și-a omorât nevasta și că are suficientă protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
coopereze cu poliția, Marlowe este dus la sediu și lăsat o noapte întreagă în compania unui personaj straniu. Episodul, departe de a fi o excrescență inutilă, e parte a jocului psihologic dintre detectivul particular aflat el însuși la marginea câmpului infracțional și polițiștii a căror brutalitate nu mai poate fi ținută sub control. Straniul armistițiu stabilit între Marlowe și polițiști trebuie să ia forma inacțiunii aproape absurde, dar perfect motivată de confruntarea psihologică dintre cele două tabere. Deși își petrece noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]