3,018 matches
-
-i placă și, deoarece nega că era interesată de respectivul, chiar Îi spusese ceva la ureche, el observase, doar era polițist, nimic nu-i scăpa. Emma răspundea Întotdeauna, invariabil, plină de pasiune - of, ochii ei plini de surpriză, iubire și inocență - că nu surâsese respectivului pentru că petrecuse Întreaga seară ocupându-se de el, pentru că-l iubea pe el, iar ceilalți bărbați puteau chiar să dispară de pe suprafața pământului, căci ei nu-i păsa deloc. Și Antonio ar fi vrut atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
i-l plasăm mamei, În seara asta și mâine și duminică, ce ne pasă? Plecăm doar noi doi. Antonio Îi mângâie părul. Avu ciudata impresie că Valentina, fără a-și da seama, cocheta cu el. Cu o malițiozitate și o inocență ce-i aduceau aminte de Emma - acea Emma pierdută și Îndepărtată ca luna - și-l Întristă. Nu voia s-o dezamăgească pe Valentina. Dar de-acum nu mai putea să-i facă pe plac. Răzbunarea lui nu prevedea prizonieri. Amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cam stângaci, de primul cadou primit de la Moș Crăciun, de prima zi de școală când sfioasă și temătoare am pășit într-o nouă etapă a copilăriei, de prima carte de povești citită, în sfârșit, de fiecare clipă petrecută pe tărâmul inocenței. Copilăria este asemeni unui izvor de apă limpede și curată ivit parcă din adâncurile infinite ale omenirii care încearcă să potolească setea dorințelor și idealurilor fiecărui copil. Copiii au felul lor de a vedea lumea și sunt singurii cărora nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
conduce pe drumul de la vis la realitate unde vom fi nevoiți să luăm viața în piept și să dovedim că suntem pregătiți pentru următoarea etapă a vieții. Cu toate acestea mulți dintre noi sunt capabili să păstreze spiritul aventuros și inocența copilăriei până la vârsta senectuții și chiar mai departe de ea. Copiilor le este greu să vorbească și să se gândească la viitor, când prezentul îi îndeamnă la jocuri, năzbâtii, zâmbete, voie bună și din când în când la lectura care
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
va plăcea nu-l va baga de fiecare dată în seamă. Și tot acum, va vărsa primele lacrimi din dragoste. Primele lacrimi adevărate, izvorâte din suflet, care aduc o dată cu ele căldura inimii unui adolescent, o inimă ce ascunde bunătate și inocență. Printre petalele unui trandafir roșu, înfășurat cu spinii iubirii și frunzele magiei, te vei afla tu cu persoana iubită. Buzele voastre, păstrate până acum ca niște lucruri sfinte, se vor apropia și va avea loc o explozie multicoloră, printre stropii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dacă ați trecut de această perioadă, scormoniți-vă bine în suflet, căci sunt sigură că la trecerea prin Ușa Adolescenței nu va fost luată toată bucuria copilăriei, iar în sufletul vostru se va afla întotdeauna un gram de căldură și inocență de copil... Enciu Elena-Cristina, clasa a V-a Colegiul Național „Mihai Eminescu” București profesor doctorand Dîrmină Mădălina-Violeta Camera ascunsă Într-o frumoasă zi de vară, la magazinul de electronice, a sosit o imprimantă. Ea era veselă și vioaie. După ce a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a ridicat deasupra celorlalte școli din oraș încet, dar sigur. Curcubeul de culori care mângâie sufletele noastre se împletește cu cântecul cuvintelor. Roșul, culoarea fericirii și a prosperității, atrage norocul asupra copiilor și asupra dascălilor. Albul aduce lumina, bunătatea și inocența în sufletele tuturor. De aceea noi, copiii suntem atât de puri, atât de sinceri, de deschiși și de rafinați. Galbenul este culoarea atât de dragă nouă pentru că reprezintă soarele, care ne insuflă energia pozitivă în fiecare zi. Datorită lui suntem
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
domoale, exista un anotimp misterios numit ”cel dintâi vis al anului”. Acest anotimp era deosebit, căci doar o singura clipă ascundea, iar sufletul oamenilor nu putea pătrunde în „clipa celui dintâi vis al anului”, deoarece cheia timpului trebuia însoțită de inocență, bucurie, imaginație, curaj și nu în ultimul rând dragoste de viață. Părea o zi ca oricare alta. Vara nu mă mai surprindea cu nimic și, totuși, cum stăteam la umbra unui bătrân cireș, un fior mi-a străpuns sufletul, iar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și astfel nimeni nu a mai putut opri Timpul în loc,iar de aceea “cel dintâi vis al anului” a dispărut parcă. Pentru a putea însă să gustăm din farmecul acelui anotimp trebuie să-l prindem pe veșnicul “călător” în clepsidra inocenței și astfel vom putea savura eternitatea unei clip Din acea zi am înțeles că naivitatea noastră se luptă cu timpul, aflând totodată că “cel dintâi vis al anului” este visul cel dintâi al Metaforei, vis ce întruchipează prinderea Timpului pentru ca
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nu Îl recunoaște chiar dacă Îl simte. În literatură, l‑au simțit Antoniu și Cleopatra, Romeo și Julieta. Mai aproape de vremurile noastre, le‑a răvășit pe Anna Karenina și pe Emma Bovary, precum și pe Madame de Rênal a lui Stendhal, În inocența și simplitatea ei. Și, firește, și alții, Încă neînvățați să‑l recunoască, neatinși de perceperea lui deschisă, Încearcă, Într‑o formă obscură, același dor. Acesta era sentimentul pe care‑l pândea Întruna Ravelstein la ceilalți și, de la o asemenea permanentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
propriu‑zis un caz de sclavie sexuală sau de psihopatologie. Dar de robie umană, da. Pentru tine, Însă, nu‑i decât marginală. Viciile astea minore - torturile sexuale, nu te‑ar Împiedica să te amuzi și să te relaxezi În pura inocență verde a Munților Albi. - De atunci de când ai dat buzna peste noi la Paris, a Început să spună că Între mine și tine e ceva. La auzul acestor cuvinte, Ravelstein a rămas Încremenit. În tăcerea care a urmat, puteam vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Vela și era pregătit să‑mi spună mult mai multe decât aș fi vrut să aud. Așa Încât ar fi trebuit să‑mi astup urechile cu palmele și să Închid strâns ochii. Dar la vârsta mea nu‑ți mai poți apăra inocența. Nouăzeci la sută din inocența modernă nu‑i decât indiferență față de viciu, hotărârea de a nu te lăsa afectat de tot ce citești, auzi sau vezi. Atracția către scandal Îi face pe oameni să fie ingenioși. Dar Vela era ingenioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mi spună mult mai multe decât aș fi vrut să aud. Așa Încât ar fi trebuit să‑mi astup urechile cu palmele și să Închid strâns ochii. Dar la vârsta mea nu‑ți mai poți apăra inocența. Nouăzeci la sută din inocența modernă nu‑i decât indiferență față de viciu, hotărârea de a nu te lăsa afectat de tot ce citești, auzi sau vezi. Atracția către scandal Îi face pe oameni să fie ingenioși. Dar Vela era ingenioasă În câmpul ei de știință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
adoarmă; de undeva, din spate, apare IOANA; e îmbrăcată în alb, în cea mai bună rochie a ei și ține în mâinile sale un pahar cu apă; e la fel de naivă și totuși e mult schimbată; în această parte a piesei inocența IOANEI trebuie să devină personaj principal.) IOANA (Timidă.): Domnule... (CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE n-o aude în primele secunde.) IOANA: Domnule... V-am adus... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Se întoarce.): Cine ești dumneata? IOANA: Eu sunt Ioana. V-am adus paharul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Îi arată.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce frumoasă e! (Întinde mina.) IOANA (Speriată.): N-o atinge! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Te doare? IOANA: Nu mă doare. Dar nu vreau să se murdărească. (Șoptit.) E amintire de la mama. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Cucerit de inocența IOANEI.): Ioana, ești foarte frumoasă. IOANA: Minți. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu mint. Îmi place să stau cu tine. IOANA: Ba minți! Aici toată lumea minte. Și eu mint. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu se poate! IOANA: Ba da. Te mint tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în așternutul meu, dar în același timp mă întristează. Sunt prea multe vietăți, prea răzlețite. A venit și maestrul într-o bună zi. Ningea apos, fulgii se preschimbau în apă pe veșmintele noastre. I-am ieșit în întâmpinare cu o inocență apoape copilărească. El era abătut. S-a așezat la foc, obosit după călătoria pe care o făcuse pe jos. Tăcea. Gongku s-a cam tras la față și i-a dat târcoale până când o privire mustrătoare l-a convins să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Gelozia îmi dădea târcoale, mai ales că soția mea își întinsese mult bărbia în față, în vreme ce Adler se retrăsese ușor. A urmat (trebuia să mă aștept la ceva în genul ăsta) jucatul cu mărgelele argintii deasupra decolteului. Kristine, aparent cu inocență, cu un gest pe care i-l cunoșteam bine, a început să frământe mătăniile, scoțând sunetul acela plăcut care te făcea, nu știu de ce, să înghiți în sec. Căpitanul n-a rămas indiferent și, cu un gest teribil de enervant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
frumos din ea. Sau nici vorbă. Până acum n-am mai văzut-o niciodată pe Titania jucată ca o mare scorpie. Dar fii atentă, că așa e și Oberon al meu. Îi atrage în mreje pe copii și le fură inocența. Chiar că mă distrez. Ne orbi cu un zâmbet încântător și dispăru cu grație pe scări, la subsol, de parcă ar fi mers la bal. Îl urmării cu privirea, gânditoare. Era foarte nesănătos să spui că speri că cineva nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Păi, cred că lui Philip Cantely îi place de mine, zise Helen recăpătându-și entuziasmul. Am trecut pe la teatrul Cross ieri dimineață, am dat peste el și a fost foarte prietenos. De ce te-ai dus la teatru? întrebă Janey cu inocență. Era evident că Helen ne explicase deja de ce, dar am așteptat cu interes să văd ce scuză inventează. Ah, zise ea pe cel mai studiat dintre tonurile sale obișnuite, voiam să văd cam cum e spațiul. Și am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Margery era sau nu de acord. Margery oftă din nou. —Vă rog, zise ea, făcând un semn leșinat, cu mâna, către arhivă. Agenta Hamlin, care înțelesese cum stau lucrurile dintr-o singură privire, se aventură în depozit și spuse cu inocență: — Ce sistem excelent de arhivare! Dumneavoastră l-ați pus la punct? — Da. Da, eu. Margery se îndreptă de spate. — Pare a fi foarte logic. Ați putea să-mi spuneți, în mare, cam cum ați organizat arhiva? După aceea nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
energie. —Mă simt ca Liesl din Sunetul Muzicii, exclamai eu. Am șaisprezece ani, merg pe șaptesprezece, oamenii care mă văd îmi spun că sunt drăguță, iar eu îi cred, poate-s puțin prostuță! Am șaisprezece ani, merg pe șaptesprezece, cu inocența unui trandafir - Pe Hugo îl apucase deja o criză de tuse. —burlaci ferchezuiți, ușor abțiguiți, habar nu am de-acestea! Sunt complet nepregătită pentru lumea bărbaților - —Ai nevoie de cineva mai bătrân și mai înțelept să-ți spună ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
poetă trăitoare în Tulcea dunăreană și-n întreg arealul literar românesc este: Copil în iarbă - tot universul este o buburuză În vorbe puține răspunde la întrebările eterne: Cine? Unde? Ce face? Copilul, copilul universal, brâncușian, adică statuia curiozității și a inocenței de oricând. Unde? În iarbă. Și deodată localizarea s-a precizat: În lumea noastră, unde încă este iarbă, în ciuda betoanelor și a flăcărilor, a gazelor și otrăvurilor de tot felul, inclusiv mediatice ori alimentare. Ce? O buburuză, adică altceva decât
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
mai aveți timp. Copilăria este sursa vieții... Cât e de frumos să fii copil, să poți face ce dorești, lipsit de grijile acestei lumi și sunt convins că în sufletul vostru se va afla întotdeauna un gram de căldură și inocență de copil...
Trebuie să devin adult?. In: ANTOLOGIE:poezie by Vlad-Ionuţ Gabor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_677]
-
a copilăriei. E perioada care trece ca orice moment, căci doar timpul e impasibil, se scurge fără să se mai întoarcă. De aceea, trebuie să te bucuri de fiecare clipă din plin, să profiți de fiecare minut al nevinovăției, al inocenței, al încrederii. E mult prea trecătoare copilăria ca să fii trist, posomorât, ursuz. În asemenea momente amintește-ți doar că e iarnă sau toamnă în sufletul tău. Doar atât, un anotimp neprielnic, dar care-și are frumusețea și unicitatea la fel
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
cu lumină de aur pe care le-am petrecut Împreună În românia, am Început ca printr-o minune să mă Adina Dabija 134 vindec. Jean-Claude iradia În mod natural putere, aș putea spune o putere canadiană, plină de o anumită inocență și ignoranță. Asculta muzică pop siropoasă, ceea ce era puțin cam mult pentru mine totuși. Dar Ăsta era Jean-Claude ! mai mult decât atât, cu el am Început să cred că vindecarea era posibilă. multă vreme după dispariția lui Ștefan Într-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]