3,685 matches
-
și observația generală cea mai la îndemână. E foarte simplu să găsim acestei perioade două viteze de centrifugare culturală: acalmia relativă a intervalului 1965-1970 și accelerarea ritmului exilării scriitorilor după 1971, odată cu enunțarea alarmantă a tezelor din iulie, care înseamnă instaurarea cultului personalității lui Ceaușescu și dezvăluirea noilor metode anticulturale ale dictaturii comuniste (masificarea culturii, festivalul național "Cântarea României", întețirea cenzurii). Am încercat să culeg și să înregistrez pe ani cazurile de exil, pentru a avea o imagine mai concretă a
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Tarangul (Franța); Vlad Georgescu (se stabilește în SUA, iar din 1981 în RFG; în 1983-1988, director al secției române a postului de radio "Europa liberă"; arestat în 1977 pentru că a trimis în străinătate manuscrisul volumului Politică și istorie, pledoarie pentru instaurarea unei adevărate democrații); 1980: Constantin Eretescu (SUA), Rodica Iulian și Oana Orlea (Franța), Constantin Dumitrescu (autorul eseului politic Cetatea totală, expulzat imediat după apariția cărții în Franța, în 1980; se stabilește în RFG), Victor Frunză (stabilit din 1980 în Danemarca
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
o anchetă inițiată de Petru Comarnescu, apărută sub titlul Noua spiritualitate, în 1928). În vreme ce o parte importantă a elitei noastre e fascinată de un "trăirism" strîns legat de ascensiunea extremei drepte, nelipsind nici "ideologii" cu semn contrar, care proclamă iminenta instaurare a comunismului la București, Sebastian vădește o luciditate calmă, pe aliniamentele unei funciare convingeri democratice: "Comuniștii și fasciștii își fac din Ťspiritul de cazarmăť axa acțiunii lor politice. Mai mult decît atît: justificarea lor morală. "Omul în uniformă" este tipul
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
Bd. C.D. Loga nr. 11, tel. 490 593. MONICA DIANA MITROI Recunoașterea meritelor l Premiile Societății Timișoara Doamna Monica Macovei, ministrul justiției, a primit sâmbătă, 18 martie, din partea Societății și ziarului „Timișoara“, premiul „Speranța” pentru cea mai însemnată contribuție la instaurarea democrației și destrămarea structurilor comuniste. Domnia sa a fost la prima vizită în Timișoara ca reprezentant al Guvernului și este recunoscută prin meritul de a aplica în domeniul pe care-l conduce prevederi din Legea Lustrației. Premiul i-a fost acordat
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
aproape de an. O experiență-limită care transmite exemplar altor generații fiorul neomenesc al absurdului ideologic. O memorie suferindă și dezechilibrată de canoanele și resemnificările la care a fost supusă în ultimii 60 de ani Ioana Berindei. Originea ei este plasată în timpul instaurării comunismului, proces traumatizant în existența grupului său social, aflat în vârtejul politicii. Lavinia Betea: Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei. Editura Compania, București, 2006. Preț: 18,00 lei. Personalități feminine Succesul primului volum al „Femeilor
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
Dyson, 1980; Rose, 1996a: 12 ș.u.). Totalitarismul secolului al XX-lea cere încă și mai mult de la supușii săi: regimurile totalitare au afirmat că scopurile lor ideologice justifică mijloacele nedemocratice. Prăbușirea unui regim nedemocratic este o condiție necesară pentru instaurarea unei democrații noi. Dar, în sine, nu este dovada existenței unei cereri de democrație. Scriind despre Europa Centrală și de Est de după primul război mondial, James Bryce a ajuns la concluzia că forța care a condus la schimbare a fost
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
între funcție și geneză". Lansarea unei democrații noi presupune că țara respectivă a fost guvernată anterior printr-un regim nedemocratic. Se subînțelege de asemenea că unii cetățeni pot cere sau tînji în continuare în secret după vechiul regim sau după instaurarea altuia nou, de același tip. Prin definiție, o democrație nouă este incompletă, adică, trebuie să instituționalizeze sau chiar să introducă toate elementele unei democrații stabile. O democrație nouă nu se poate baza pe sprijinul inerent al cetățeni-lor crescuți într-un
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cu ce este specific unei anumite țări. Contextul politic Tradiția democratică este în mod necesar importantă atunci cînd o țară evoluează treptat spre democrație. Dacă tradiția democratică a existat înainte ca țara să devină nedemocratică, acest lucru va ajuta la instaurarea noii democrații, deoarece pînă la un anumit punct schimbarea este o formă de redemocratizare. Cînd regimul nazist a căzut în 1945, cetățeanul german adult de vîrstă medie trăise mai mult timp într-un regim democratic decît în cel de al
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regimurile care în cel mai bun caz sînt parțial libere. Rolul ei este de a consolida instituțiile democratice pe continent și a acceptat să grăbească admiterea unor țări ca Spania, Portugalia și Grecia, după căderea dictaturilor, pentru a ajuta la instaurarea și desăvîrșirea procesului de democratizare acolo. Uniunea are acum cincisprezece state membre cuprinzînd în mare toată Europa non-comu-nistă. Cinci state membre Finlanda, Suedia, Germania, Austria și Italia au granițe terestre sau maritime cu țări post-comuniste, de la Marea Baltică pînă în Balcani
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
consideră că au progresat semnificativ în adoptarea instituțiilor democratice și de piață. Slovacia a fost omisă din cauza îndepărtării de la supremația legii, sub primul-ministru Meciar.* În țările post-comuniste există stimulente interne și internaționale pentru menținerea democrației și multe obstacole în calea instaurării unei alternative nedemocratice. Luate împreună, toate acestea fac răsturnarea democrației puțin probabilă. Rămîn astfel două alternative: un regim nou poate deveni o democrație completă sau o democrație frîntă. PERSPECTIVE MAI BUNE ȘI RELE MAI MICI Ipoteza lui Churchill presupune că
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
experților cu experiență în consultanța în afaceri, care efectuează acțiuni de import sau export în țările post-comuniste. Pentru detalii vezi Reed (1995). Tradiția democratică este o variabilă binară creată pentru a recunoaște că Cehoslovacia a avut o tradiție democratică înainte de instaurarea conducerii comuniste. Variabila este codată cu 1=Republica Cehă și Slovacia; și 0=celelalte țări. ANEXA B ESTIMĂRILE SIMULĂRII Simulările sprijinului pentru regim prezentate în capitolul 10 se bazează pe modelele de regresie ordinare ale celor mai mici pătrate (Ordinary
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
le System de la balance politique" care constituia "l'un des mojens leș plus surs d'arriver à une paix universelle et permanente, qui assure le bonheur et la tranquillité des Peuples de l'Europe" (s. Ven.C.)15. Or, tocmai instaurarea păcii generale în Europa a fost condiția sine-qua-non pusă de Poartă pentru intrarea în vigoare a tratatului, act care, până la crearea acelei condiții, rămânea doar un "Traité d'Alliance eventuelle", ce nu putea fi "obligatoire pour l'un et l
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ia măsuri preventive, scop în care au declarat război Regatului celor două Sicilii și Sardiniei, acuzând Austria că făcea un joc dublu atât la Congresul de la Rastatt, cât și în Italia 124. Urmărea firească a acelor evenimente a constituit-o instaurarea unei noi stări de război între Franța și Austria care s-a alăturat, apoi, celei de a doua Coaliții antifranceze, constituită în luna aprilie 1799. După o serie de înfrângeri suferite în fața armatelor coalizate austro-ruse, situația a fost restabilită în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pentru a nu se reedita situația creată în timpul ultimului război ruso-austro-turc, cănd Rusia a fost atacată și de Suedia 24. Criză a fost, însă, aplanata, în urma eforturilor depuse de regele Gustav al IV-lea Adolf care a urmărit, cu insistență, instaurarea unor bune raporturi între Suedia și Rusia, tendința datorată adversității sale față de revoluția franceză și față 21 Cf., ibidem, p. 739, art. XIX. 22 Ibidem, p. 738. 23 Criză, existentă din această cauză, era urmărită, cu atenție, si de diplomația
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în sine, al acelui articol era motiv de nemulțumire pentru Franța, ci, în egală măsură, cel putin, si semnificația acestuia, din punctul de vedere al obiectivelor politice ale Rusiei în Nordul Europei, evidențiate, deja, și în rândurile anterioare, care vizau instaurarea controlului sau exclusiv în această zonă, deci excluderea de acolo a prezentei oricărei alte puteri compețitoare, în primul rând a Franței. Consolidarea pozițiilor Rusiei în Nordul Europei, pe care o încurajase, el însuși, în anul 1800, tocmai pentru a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
angajamentele asumate față de aceștia 8, desigur, de susținere a eforturilor de reformare a statului lor. Îngrijorarea provocată de situația politică a Poloniei era determinată, însă, îndeosebi de faptul că fenomenul era cauzat de politică Rusiei față de acel stat care viza instaurarea unui control total asupra lui. Or, "leș vues d'agrandissement de la Russie" (s. Ven.C.)9 pe seama Poloniei nu puteau să nu provoace îngrijorări tuturor vecinilor Rusiei. De aceea, era de părere reis efendi, interesele polonezilor le dictă "de se
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cercurilor conducătoare otomane era reținută de necesitatea de a sesiza termenii în care urma să se încheie pacea generală pe Continent, parafata, de altfel, la 30 mai 1814230. În vederea reglementării noului raport de forțe pe Continent și, pe cale de consecință, instaurarea unui nou sistem politic european, care să-l înlocuiască pe cel ce fusese impus de Napoleon Bonaparte, Marile Puteri au decis convocarea unui Congres la Viena. Un nou motiv, așadar, pentru Poartă Otomană de a rămâne în alertă, de vreme ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
obținute confidențial. Este la latitudinea propriei sale conștiințe să respecte confidențialitatea surselor, chiar și în fața justiției. Confidențialitatea surselor de informații este garantată de reglementările internaționale la care România este parte. ART. 7 Ziaristul are responsabilitatea civică de a acționa pentru instaurarea justiției și dreptății sociale. (...) ART. 8 În exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autoritățile publice sau cu diverse societăți comerciale, ziaristului îi sunt interzise înțelegeri care ar putea afecta imparțialitatea sau independența sa. Nu trebuie acceptate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovietogermană în cazul în care nu se realiza o legatură francosovietică
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
vrut exponentul vreunui partid politic ci al țării întregi”110. Considerăm că această atitudine a lui Carol al II lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința regelui de a micșora faima acestuia și de a îndepărta o piedică semnificativă în calea instaurării regimului de autoritate personală. Este cunoscut liberalismul ideilor titulesciene și patriotismul diplomatului român: „Eu care sunt pământean, adânc pământean, eu care particip de atâția ani la viața internațională fără a uita că sînt român, eu care sînt un soldat al
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
sale dominante, de la scrierile cărturarilor Școlii Ardelene și desăvârșit prin contribuțiile istoriografiei romantice, a fost alcătuit din traversele originii, continuității, unității, independenței și spiritualității. Evenimentele politice din ultima parte a secolului al XIX-lea, în special triada alcătuită din i) instaurarea monarhiei (1866); ii) victoria în războiul de neatârnare (1878) și iii) proclamarea regalității (1881), s-au repercutat și asupra memoriei naționale. Pe lângă axele centrale ale originii, continuității, unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii naționale românești va fi terminată abrupt odată cu instaurarea regimului comunist în anii de după al Doilea Război Mondial. Principiul ideal care solicita cetățenilor să se identifice spiritual cu națiunea a fost înlocuit cu principiul material care dicta identificarea clasială cu categoria socială. Conștiința națională, a apartenței la o comunitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]