35,526 matches
-
dintre Denis Diderot și împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică să-și desăvîrșească forța de monarh prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei. La rîndul său, autorul lui Jacques fatalistul se angaja să
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
fenomen interesant sesizat de partenerul de dialog al lui Andrei Oișteanu este creșterea enormă a interesului față de iudaism în țările ex-comuniste: Am putea chiar vorbi de o centralitate, pozitivă sau ambivalentă, a evreului și a iudaismului în spațiul cultural și intelectual al fostelor țări comuniste - exprimată prin explozia de cărți despre iudaism, despre personalități ale iudaismului modern sau despre filozofi care reprezintă un filon iudaic (Spinoza, Buber, Scholem, Freud, Kafka, Hannah Arendt și mulți alții). Este o reală revoluție în plan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
Kafka, Hannah Arendt și mulți alții). Este o reală revoluție în plan editorial, vizibilă și în România, unde au apărut și continuă să apară un număr enorm de studii și eseuri, originale sau traduse, despre iudaism istoria evreilor, istoria lor intelectuală, despre Israel, studii pe teme biblice și mistică iudaică. Are loc și o instituționalizare a acestui interes prin apariția unor centre de studii iudaice și introducerea lor în cadrul universitar. Cred că putem detecta, mai ales la nivelul generațiilor mai tinere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un fenomen pe care un sociolog britanic l-a denumit SEP, o prescurtare de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
1957 a apărut recenzia lui Andrei Oțetea la cartea lui S. Știrbu, în care se spunea: În concluzie, cartea lui S. Știrbu nu e decît opera haotică a unui diletant lipsit de pregătire științifică, de cultură generală și de probitate intelectuală. O asemenea lucrare nu poate decît să creeze confuzie și să sugereze o idee falsă despre știința românească". Cazul nu s-a stins. În următorul număr al revistei Studii acel "lezat" S. Știrbu îi răspundea lui Oțetea ("Recenzia unei pretinse
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Ioanid. Jeni Acterian, Mihail Sebastian și Petre Pandrea au murit însă de mult, iar Ion Ioanid trăiește departe de România. Annie Bentoiu este contemporană cu noi și, cu puțin noroc, poate fi întâlnită pe străzile Bucureștiului. Tocmai de aceea, altitudinea intelectuală a cărții ei ne găsește nepregătiți și ne uimește. Mai există cineva care și-a păstrat o gândire elevată în lumea noastră copleșită de trăiri viscerale și de prozaism? De necrezut! Autoarea cărții își concentrează atenția asupra anilor 1944-1948, făcând
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
al lecturii, afirmîndu-se cam în același spațiu de idei în care a apărut și Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat să infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii intelectuale. Bunăoară cartea sa dedicată unei antropologii a literaturii introducea o serie de distincții conceptuale operante și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori prezent în Statele Unite, colaborînd cu filozofi ai științei
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
seriei de conferințe în domeniul teoriei critice la biblioteca care poartă numele unui celebru istoric și teoretician literar american, Rene Wellek. Aceleași cursuri au fost însă susținute mai întîi în fața unui public chinez, la Academia Sinica în Taipei, iar proiectul intelectual propriu-zis al volumului (să-l numesc deocamdată o hermeneutică a culturii) a fost inițiat de Iser împreună cu Sanford Bupencil în cadrul unui parteneriat germano-israelit, sprijinit de universitatea din Ierusalism și de Fundația Germano-Israelită pentru Cercetare și Dezvoltare. Gestația și maturația acestui
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
culturii) a fost inițiat de Iser împreună cu Sanford Bupencil în cadrul unui parteneriat germano-israelit, sprijinit de universitatea din Ierusalism și de Fundația Germano-Israelită pentru Cercetare și Dezvoltare. Gestația și maturația acestui proiect arată, prin ramificațiile și popasurile sale multiculturale, că actele intelectuale și de cultură profund valoroase au, în zilele noastre, o ancoră transcontinentală. Dar sugerează totodată că sfera de curprindere a ideilor lui Iser, așa cum sînt ilustrate în acest volum, mizează pe mai multe discipline și mai multe culturi. Într-un
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
se usucă. Dușmanii tăi s-ar putea bucura, dar nu-ți pasă de ei. * A fi credincios înseamnă și a spune tot ce crezi de cuviință a fi spus, indiferent de riscuri. * Din pricina unei greșite direcționări analitice (eroare de dispecerat intelectual!), poetul și poezia au ajuns a se concura. Vezi, între alții, Gombrowicz: "L-am putea defini pe poet ca pe acea ființă care nu reușește să se exprime pentru că își dă silința să exprime Poemul". * O obsesie în răspăr, mobilă
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
Z. Ornea Chestiunea identității naționale sau, cu un alt termen, al specificului național preocupă de mult și copleșitor lumea intelectuală românească. Parcă secolul care stă să se încheie a atins cotele maxime ale acestei absorbante preocupări. Publicînd, în 1980, o carte despre dezbaterea de idei din al treilea deceniu (se numea Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea) mi-au
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
la conversații, am întîlnit destul de frecvent convingerea, exprimată uneori cu iritare, că teoria și critica literară de peste ocean ar fi produsele indirecte ale unei orientări politice. Sau, că ar fi militante politic și social, că miza lor nu este una intelectuală, ci mult mai implicată în contingent, și de aceea lipsită de valoare și de durabilitate. "Marxista" universitate americană a produs în ultimele decenii valuri de teorii care de pe țărmul opus al Atlanticului par isterice și mediocre. Nu m-aș încumeta
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
m-aș încumeta să polemizez cu aceia care nutresc asemenea convingeri dacă exemplul ales ar fi, să zicem, critica postcolonială, sau așa-numita queer theory. Dar reacționez la rîndul meu cu iritare cînd aud sentințe implacabile care reduc toate eforturile intelectuale din Statele Unite la o simplă agitație stradală, cu scopuri politice imediate. Cei care nu văd, în ideile provenite de peste ocean, decît political correctness, exagerează revoltător. Însă ca să lămurim (nu o dată pentru totdeauna, firește, ci măcar cît de cît) chestiunea dimensiunii
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
literare de import american, să ne retragem de pe pozițiile verdictelor și polemicii pentru a porni de la o întrebare fundamentală și destul de veche: cum ar putea fi studiile literare (critica, istoria, teoria) strict politice? Altfel spus: care ar fi make-up-ul lor intelectual? Iată întrebarea care constituie teza principală uneia dintre cărțile recent semnate de Stanley Fish, Professional Correctness: Literary Studies and Political Change (Corectitudinea profesională: Studiile literare și schimbarea politică) . Volumul e ceva mai vechi (1996 în harrdcover, 1999 în paperback), publicat
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
să scrie despre dragoste din teama de a nu cădea în "sămănătorism" sau în déjà-vu, la Iulian Tănase sentimentul e suficient de matur ca să-l pună în versuri - unele memorabile - cu pasiune, eleganță, inventivitate și umor (Portocala mecanică, O limuzină intelectuală, Adulterinul, Geopoetică ș.a.). Abil este poetul atunci când apelează doar atât cât trebuie la formulele magice ale predecesorilor imprimând versurilor farmecul personal în ciuda evidentelor ecouri din suprarealiști sau din optzeciști pe care, de altfel, și le asumă: "fii mai atent când
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
moartea lui, proprietărese deveniseră cele două fiice ale lui Sion, Marica și Florica." ș.a.m.d. Câteva momente de grație Mircea Nedelciu redevine el însuși atunci când o alungă din minte pe funcționara de la poștă și își recapătă binecunoscuta lui ținută intelectuală, de observator inteligent și detașat al lumii înconjurătoare. Teoria despre misoginismul pe care îl generează comunismul este produsul unui asemenea moment de grație. Plecând de la premiza că regimul comunist nu-i lasă pe bărbați să fie bărbați, prozatorul ajunge la
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
Așa încât, poate e cazul să-l lăsăm în pace, să-și regleze singur socotelile cu monstrul politic pe care l-a adus la viață! Iar noi vom rămâne, după cum spune adagiul de mai sus, să tragem toate învățăturile! Ca exercițiu intelectual, poate fi o plăcută trecere a timpului! Așadar, cu Iliescu sau fără Iliescu la Cotroceni, răul a fost făcut. Am devenit, prin decizia unui electorat adus în pragul disperării, nu doar oaia neagră a Europei, ci și poporul înfricoșător de
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
presei într-o țară democrată. Cu toate acestea, el se dedă la o diversiune de cea mai joasă speță: după ce afirmă că articolele din marile ziare occidentale sunt scrise "după ureche" și, mai grav, la comanda unor personaje din elita intelectuală românească, el declară, la "Antena 1", spre liniștirea nației: de fapt, n-are nici o importanță ce scriu ziarele occidentale, noi să fim sănătoși! Ei bine, tocmai în asta constă ticăloșia: contează al dracului de mult ce spun ziarele și televiziunile
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
de Hohenzollern nu și-a cunoscut și nu și-a acceptat destinul decît în jurul vîrstei de 20 de ani, atunci cînd formarea lui morală era încheiată". Dar, trebuie adăugat, cînd și-a acceptat destinul, în ciuda timidității sale și a predispozițiilor intelectuale, și-a exercitat rangul de rege în mod decis și demn. Însă probabil și timidității sale native și recunoștinței sale pentru chibzuința de mare bărbat de stat cu care Ionel Brătianu a condus strategia țării în anii neutralității, ca și
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
glas egal o proză superbă, deși simplă, s-a masculinizat în imaginația mea, pătrunzînd într-o confrerie exclusivistă de domni literari și literați. În plus, ceea ce e poate chiar mai surprinzător, s-a dezamericanizat, contaminîndu-se de un europenism al distincției intelectuale, dar și al unei visătorii triste, precum saturniana melancolie a flaneurului despre care vorbesc Baudelaire și Benjamin. Mi-am dat seama, ascultînd lectura cu voce tare, de un lucru pe care îl intuisem vag mai de mult: farmecul scrierilor lui
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
argumentativă au făcut din autoare o figură mai curînd bizară, seducătoare prin ciudățenia ei mai curînd decît populară ca urmare a inteligibilității ideilor prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual. Personajul principal al cărții este o actriță poloneză pe nume Maryna Zalezowska, care hotărăște să emigreze în America împreună cu un alai de rude și prieteni fideli în plină glorie profesională, asumîndu-și riscul ca peste ocean să nu obțină decît roluri
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
astfel de plecare, din ea însăși, e tocmai ceea ce-și dorește. Părăsind Polonia, actrița speră să-și abandoneze propria sa identitate, iar evadînd din sine ea încearcă să-și trișeze destinul, să fugă de bătrînețe, de degradarea fizică și intelectuală, de moarte. America este pentru ea simbolul eternei tinereți. Nu un spațiu real, cît o himeră consolatoare. Dar romanul nu este o utopie a vieții fără moarte și tinereții fără bătrînețe. Odată sosită peste ocean, Maryna își redescoperă fragilitățile și
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
au făcut ei înșiși experiența acestei măreții. Tot avea Iona senzația de a fi "geamăn" și nu știa cu cine. Ei bine, a fost geamăn cu acest model existențial, "o iluminare născută în miezul ființei", care a dat sens vieții intelectuale într-o epocă absurdă. De aici ar trebui să pornească ierarhiile literare, de la o definiție complexă a operei, ca raport între creativitatea individuală și ritmurile inconștientului colectiv. Sigur, foarte multe imponderabile în această semnătură-signatură, obiect aburos, croit la intersecția a
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
problema întoarcerii autorului), literatura începe să facă educația normalității, valorizând viața privată, familia, domesticul. Se încarcă, altfel spus, de "temele mici" ale existenței cotidiene. Iată un alt concept literar, etic și politic, încă nesemnat, cu o circulație liberă în vocabularul intelectual curent (l-am folosit și eu în cartea despre Sîrbu). Câteva expertize "grafologice" se pot face totuși, cu argumente de istorie literară: o întreagă poetică a cotidianului, pornind de la un studiu despre Arghezi de la începutul anilor șaptezeci ajungând la Arcă
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
în transmiterea unui semnal, Corneliu Vasilescu visează, la capătulul unui traseu pe jumătate imprecativ, pe jumătate incantatoriu, o lume reconstruită alchimic, adică realizată prin transmutația substanței în energie și a concretului în idealitate. Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual așezat într-un orizont al ideilor premergător actului artistic, ci, dimpotrivă, un vitalist afectuos și, de multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său el se se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]