3,937 matches
-
referitoare la comportamentul profesorului și alte 3 referitoare la comportamentul directorului. Cele trei dimensiuni descriind comportamentul profesorului sunt: * comportamentul colegial - caracterizat prin relații deschise și prietenești, entuziasm, toleranță, respect reciproc; * comportamentul familial - caracterizat prin relații puternic impregnate afectiv; profesorii nu interacționează numai în cazul activităților profesionale, ci și în activitățile personale (aniversări, evenimente de tot felul); * comportamentul neangajat - caracterizat prin grad de angajare foarte redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe altcineva, decât să încerce să îmbunătățească răspunsurile elevilor „slabi“ oferindu-le indicii, repetând sau reformulând întrebarea; critică mai des nereușitele elevilor „slabi“; neglijează să ofere un feed - back în public elevilor „slabi“; acordă mai puțină atenție „celor slabi“ și interacționează mai puțin cu ei; îi solicită mai rar să răspundă sau le adresează numai întrebări ușoare care nu necesită capacitate de analiză; îi așează în ultimele bănci (cât mai departe de el); le solicită mai puțin (le predă mai puțin
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Reprezintă abilitatea de a comunica, a influența și a negocia cu alți oameni. Caracteristica ei principală este nivelul înalt de sensibilitate la gândurile, motivațiile și dorințele celorlalți. O persoană cu un nivel ridicat de inteligență interpersonală posedă abilitatea de a interacționa eficient cu oamenii și de a rezolva calm și eficient situațiile problematice. Managerii și directorii de success, chiar și liderii au o inteligență interpersonală foarte dezvoltată. Prin urmare doresc să lucreze și să colaboreze cu ei pentru a îndeplini obiectivele
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sociabili, să vorbească deschis și onest unul cu celălalt, astfel ca fiecare grup să fie omogen în ceea ce privește experiența, dar și mediul școlar din care provin. Prin urmare, diversitatea opiniilor a fost atinsă prin alegerea unor grupuri omogene în interiorul cărora se interacționează și nu prin obținerea acestei caracteristici dintr-o compoziție umană eterogenă, oricum puțin recomandată. De pildă, la un liceu unde s-au desfășurat două sesiuni focus grup, compoziția primului grup s-a realizat după criteriul rezultatelor la învățătură și a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
felul următor: Părinții mei se implică și îi implic numai cînd mă găsesc în situații limită, iar ei pot stopa agravarea lor. Credem că lipsa timpului, considerată "resursă limitată" de elevi, și evaluarea pozitivă a situației, sînt condiții cauzale care interacționează în multe contexte și generează pattern-ul stilului implicării limitate care, uneori, are consecințe pozitive surprinzătoare, așa cum este cîștigarea libertății de decizie de către adolescenți și, implicit, asumarea responsabilității. În asemenea cazuri, totuși, veghea părintească rămîne prezentă, așa cum putem remarca în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în marea lor majoritate din familii cu cel mult doi copii diferențele sînt nesemnificative, prezența tatălui fiind chiar mai intensă în cazul celui născut pe rangul doi. Pentru cei născuți pe rangul al treilea și superior, disponibilitățile părinților de a interacționa cu școala, chiar în cadrul formal al întîlnirilor colective, pare să fie destul de redusă. TABELUL 9.24. Frecvența participării la întîlnirile colective dintre părinți și profesori în funcție de rangul nașterii copilului Nr. participări la întîlnirile colective cu profesorii Rangul nașterii copilului Primul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
taților. Transpare, din nou, modelul tradiționalist de distribuire a rolurilor domestice în care mama are datoria, în primul rînd, de a veghea asupra vieții de zi cu zi a copilului, inclusiv în domeniul școlar. Am văzut, de altfel, că mamele interacționează cu copilul sensibil mai intens decît tații în marea majoritate a domeniilor, au cele mai multe activități comune cu tinerii; tații se implică mai mult doar în practicarea sportului și în unele jocuri. Copiii "deprivați" sînt tot cei din familiile cu nivel
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să aibă în vedere toate tipurile de reprezentare mentală, istoria noastră reprezentațională, ce au gândit, și-au imaginat, au crezut și au sperat oamenii din cele mai vechi timpuri și până astăzi, dar și felul cum au comunicat și au interacționat, felul cum au poziționat și conturat atât relația cu sinele, cât și cu celălalt. Deși imaginea a fost abordată de filosofie încă din Antichitate, investigația imaginii, identității și alterității este nu doar o temă nouă, ci și de interes pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este răspunsul mediului, geografiei, răspuns care favorizează apariția unei anumite religiii și în final, generează tipul de societate/civilizație 194. Practic, omul se supune soluțiilor pe care și le imaginează, reprezentările lui despre lume fiind legate de felul în care interacționează cu lumea, de modul cum rezolvă atât simbolic cât și practic provocările la care este supus. Astfel, "în fiecare epocă o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă dominantă însuflețește, penetrează întreaga masă a societății. Această mentalitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semnificații, de a le imagina într-o anumită formă, funcție sau cu anumite atribute. Această capacitate a omului este vizibilă nu numai în toate creațiile sale, ci și în felul în care își reprezintă lumea și obiectele sociale cu care interacționează. Dacă mitul este o poveste despre un anumit trecut, sau eveniment, simbolul este o relație dintre un obiect și lumea imaginară a semnificațiilor. În procesul reprezentațional, care are la bază arhetipul, simbolul ocupă al treilea nivel, dominând existența individului și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se realizează în funcție de orizontul de interpretare al societății și de interesele acesteia, interese care sunt legate atât de resursele la care indivizii au acces, cât și de nevoia de a păstra unitatea grupului, sau, din contră, de nevoia de a interacționa. Astfel, criteriile prin care are loc acceptarea și respectiv excluderea depind de tipul de societate 370, întrucât lumea medievală românească evidențiază faptul că în timp ce pentru societățile de agricultori excluderea este puțin întâlnită, grupul fiind nevoit să asigure coeziunea membrilor pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu anumite interese particulare și generale 378. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere conținutul politicilor educaționale, sociale și culturale, întrucât acestea au o influență foarte mare asupra felului cum este conturată alteritatea, indicând grupurile cu care se poate interacționa și cu care se poate avea un anumit tip de schimb. În acest sens, identitatea este strâns legată de instituțiile sociale și politice care guvernează o societate, dar și de cele care au controlul informației, întrucât toate acestea stabilesc mesajele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
două entități sunt legate de imagine și dacă au loc procese de influențare reciprocă. În acest sens, între identitate și alteritate nu există întotdeauna o relație conflictuală, întrucât uneori cele două entități se opun pentru a se diferenția, dar și interacționează pentru a se transforma. Cu toate acestea, în cele ce urmează, vor fi conturate atât teorii despre identitate și alteritate, cât și abordări ale diferiților autori care, deși nu propun despre acestea o teorie, au meritul de a fi elaborat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asimilând rezultatele procesului de interacțiune cu ceilalți, identitatea fiind rezultatul unei multiple serii de interacțiuni. În acest sens, Jenkins susține că identitatea nu poate fi niciodată un proces unilateral, deoarece ea trebuie să fie supusă validării celor cu care individul interacționează 466. Pe de altă parte, ordinea instituțională este rezultatul conceperii lumii ca având la bază un pattern și o anumită formă de organizare. Din această ordine derivă identitățile instituționale, care se disting datorită îmbinării individului cu colectivul. De multe ori
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de răspuns, în cadrul cărora individul folosește metoda eliminărilor succesive. Construirea realității este propria creație a omului, însă acest proces nu poate fi înțeles fără a cunoaște toate cele trei lumi și fără a înțelege felul în care aceste trei lumi interacționează una cu alta. Indivizii prin mintea, visele și obiectivele lor sunt creatorii acestei realități, dar în același timp sunt definiți de propria lor creație. În opinia lui Popper acest fenomen este creația umanității, un proces prin care individul creează lumea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este o personalitate abstractă, un personaj malefic, care reprezintă tot ceea ce am învățat că a reprezentat dușmanul pentru noi. Ambele situații depind în mod fundamental atât de mesajele la care a fost expus individul, cât și de felul cum a interacționat cu celălalt, de experiențele pe care le-a avut de-a lungul timpului. De fapt, în studiile sale, Millas conturează atât fenomenul stereotipului, cât și mecanismul acestuia, accentuând importanța pe care o au experiențele individului, interesele acestuia și contextul în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cât individul tinde să aibă evaluări negative despre acesta"597. Generalizările sunt, așadar, nu doar o formă de cunoaștere a lumii, de traducere a necunoscutului, ci și o reacție firească a individului care nu deține anumite informații, care nu a interacționat cu obiectul despre care are loc reprezentarea. În absența unor cunoștințe dobândite direct, și implicit a unei serii de factori precum interesul, contextul și cadrul socio-cultural, individul tinde să cunoască prin intermediul generalizărilor realizate de către ceilalți, fenomen care este valabil atât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în stereotip are importante accente justificative, prin care individul se poziționează față de alteritate. Această justificare este importantă pentru că este legată și de faptul că, în general, stereotipurile și prejudecățile sunt create în jurul minorităților și a grupurilor cu care individul nu interacționează în mod curent și care nu sunt îndeajuns cunoscute și înțelese. Într-un anumit sens, individul are nevoie să-și justifice atitudinile, acțiunile și comportamentele în special pentru a rezolva problema lipsei interacțiunii și cunoașterii. Studiul imaginii din interiorul istoriei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îl are în ghidarea și orientarea individului, să avem în vedere faptul că, în absența reprezentării, acesta nu ar fi capabil să ofere sens lumii, nu ar avea acces la dimensiunea semnificațiilor, i-ar fi imposibil să comunice și să interacționeze cu grupul, pentru că, așa cum spuneam, reprezentarea are un rol esențial în asigurarea coeziunii sociale și în menținerea identității grupului. Atunci când vorbim despre reprezentare, discutăm nu doar despre ieșirea din realitate și construirea unei lumi a semnificației, ci și despre mecanisme
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Europe in Cartograpgy and Iconography Throughout Ages, Cambridge, Cambridge University Press, 2009, pp. 2-3. 459 Richard Jenkins, Social identity, London, Routlegde, 2004, p. 4. 460 Ibidem, p. 5. 461 Erving Goffman consideră că indivizii își negociază identitatea în cadrul interacțiunilor. Ei interacționează prin intermediul ritualurilor cotidiene, afișând o imagine despre ei care este acceptată de către ceilalți. (Ervin Goffman, The Presentation of Self in Everyday Life, London, Allen Lane, 1969). 462 Discutând despre identitate, Anthony Giddens susține că aceasta este un proces în cadrul căruia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
competențe. II.3.Învățarea În corelație cu celelalte procese și activități psihice În mod esențial, Învățarea Înseamnă Însușirea de noi cunoștințe, priceperi și formarea de noi capacități intelectuale. Pe ea se bazează Întreaga dezvoltare a personalității. Procesele și activitățile psihice interacționează și interferează simultan, dar putem considera că, Într-o anume fază a actului de Învățare, un anume proces psihic este preponderent. În procesul Învățării se pot distinge două etape: În prima se urmărește rezolvarea unei probleme acum rolul principal Îl
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
noi cunoștințe și comportamente, prin care se formează și se dezvoltă sistemul de personalitate al individului uman, prin care se dobândesc competențe. În cadrul procesului de Învățare, sunt integrate celelalte funcții și procese psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea), care interacționează pentru o configurare optimă a cadrului pentru Învățare, pentru o mai mare eficiență. II.8. Învățarea activă Societatea prezentului, dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informației,al complexitătii. De aceea, investiția În inteligență, creativitate si
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
sine și de luarea deciziilor pe baza cunoașterii. V.2.8. Inteligența naturalistă implică a Înțelegerea lumii naturale, incluzând plante, animale și studii științifice. Este abilitatea de a recunoaște și de a clasifica indivizi, specii și relații ecologice, de a interacționa eficient cu ființe vii și de a discerne scheme legate de viață/forțele naturii. Acest tip de inteligență a fost a opta În ordinea identificării. Celelalte nu explicau personalități ca Darwin, biologi, astronomi, care nu operează cu simboluri, scheme sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
acesteia care o deosebește de o competență: ea se dezvoltă pe o altă axă decât cea a timpului pe care o vom numi În continuare „axa situațiilor” . La contactul cu mediul și conținuturile, cu alte capacități și diverse situații, capacitățile interacționează, se combină Între ele, generând În mod progresiv altele noi din ce În ce mai operaționale: de a citi, de a scrie, de a calcula, de a deosebi esențialul de secundar, de a face notițe, de a argumenta, de a negocia, de a organiza
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de inițiativă și antreprenoriat; 8. Sensibilizare culturală și exprimare artistică. 1. Comunicarea În limba maternă Este abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente și fapte atât pe cale orală cât și scrisă (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa Întrun mod adecvat În cadrul Întregii game a contextelor sociale și culturale - educație și instruire, la serviciu, acasă sau În timpul liber. Comunicarea În limba maternă/oficială impune individului să posede cunoștințe de vocabular, de gramatică funcțională și de funcții ale limbii
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]