9,535 matches
-
internațional. * În privința literaturii clasice, nu pot să mă refer decât la situația din Olanda: cu mulți ani în urmă m-am interesat la editura pentru care lucram ca traducător și redactor-colaborator dacă ar vrea să publice literatură română din perioada interbelică (mă gândeam la Camil Petrescu); respingerea a fost categorică. Chiar recent, în toate discuțiile pe care le-am purtat cu diferiți editori, preferința pentru literatura contemporană a fost clar exprimată. Personal, mai am o speranță, și o ambiție: vreau să
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Steven Ausnit vorbește, într-un interviu acordat DeCe News, despre tatăl său Max Ausnit, cunoscut drept „Regele de Fier”, industriașul interbelic care a creat Uzinele Metalurgice Titan Nădrag Calan (TNC) din Galați, o turnătorie de oțel la Oțelu Roșu, mai multe filiale, cum ar fi Magazinele Unite, Socomet și altele, cu aproximativ 10.000 de angajați, si a preluat falimentarul complex
INTERVIU - Steven Ausnit, despre Max Ausnit, România interbelică şi ambalajele Ziploc () [Corola-journal/Journalistic/47621_a_48946]
-
Tergiversarea prelungită a soluționării dosarului Steven și Nuria Gimeno Ausnit, cu privire la fosta societate Uzinele Metalurgice Titan Nădrag Călan, deținută de industriașul interbelic Max Ausnit, a scos la iveală faptul că acesta nu este doar un caz singular, ci, dimpotrivă, reprezintă o practică păguboasă a ANRP, care poate conduce la numeroase litigii între statul român și persoanele îndreptățite la restituire, punând în pericol
Statul nu deţine suficiente acţiuni la Fondul Proprietatea pentru a-i despăgubi pe toţi cei îndreptăţiţi - INTERVIU cu Steven Ausnit, fiul industriaşului interbelic Max Ausnit () [Corola-journal/Journalistic/47640_a_48965]
-
Frost) și că a tradus din engleză - despre care spune că nu o știe decît citi... - pentru că doamna Stela nu suporta literatura franceză a „triunghiurilor amoroase”. Din volutele amintirii prinde contur un mic, dar foarte dens roman existențialist de familie interbelică, apoi un „roman” al vieții universitare și redacționale din obsedantul deceniu, un „roman” al escapadelor bahice evazioniste ale scriitorilor (din care aflăm ce înseamnă „a pune temelie” prin localurile de pe traseele băuturii), un roman al pisicilor și un roman printre
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
întâmplat în deceniile de dictatură. Dimpotrivă, îi aparține meritul de a fi continuat cercetările în arhivele audio de care dispune, de unde a scos o adevărată comoară de conferințe, interviuri și lecturi, nu numai din perioada comunistă, ci și din cea interbelică. Cele 23 de minute și 3 secunde de Dimov le datorăm acestor cercetări, puținătatea făcându-le și mai prețioase. Tocmai de aceea, spuneam, este de admirat inițiativa editorului, de a nu ne furniza doar un CD, ci de a alcătui
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
decât în celelalte romane, o linie clasică de construcție, astfel cum îndeobște se întâmplă în romanele în care totul se rotește în jurul câte unui personaj-simbol. Aici acest personaj este bunicul dinspre mamă al naratorului, negustor respectat de postavuri în perioada interbelică, un exponent al clasei mijlocii naționale , clasa al cărei destin bunicul îl ilustrează în epoca ei de înflorire și apoi de dislocare și distrugere. După venirea comuniștilor la putere, în anii postbelici, una din țintele lor obsesie a fost distrugerea
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
de dificultatea de a ieși din tiparele deja trasate. În 1944, tematica și atmosfera au un caracter atipic, pentru că era, încă, vreme de război și de polemici cu „bestia fascistă”. Era, de altfel, un an încă incert, în care lumea interbelică continua să-și păstreze obiceiurile și sărbătorile și putea încă spera că le va păstra mai departe. Dacă ne raportăm la celelalte ziare ale epocii, este evident că tematica de Crăciun e firavă în Scânteia; apare mai ales în legătură cu armata
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
motiv de mirare și chiar de perplexitate este pentru mine faptul că istoriile literare apărute după 1990, într-un climat nou, favorizant pentru deschiderea perspectivelor și a situărilor valorice, rămîn încremenite în judecăți vechi asupra poeziei lui Fundoianu”. Receptarea critică interbelică a fost marcată negativ de radicalismul în răspăr al pozițiilor scriitorului, în frunte cu prefața „blasfemiatoare” la Imagini și cărți din Franța, ca și de expatrierea din 1923 (deși aparentul său „tradiționalism” reprezenta un atu într-o cultură tînără care
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
spații imaginare sau în natura agrestă, prin contactul brut cu materia, cu „pămîntul bun” al trupului feminin iubit (muza multor poeme fiind, se știe, Maria Rudich-Raicu, „Mărior”) sau prin regresii la nivelul unei elementarități primare. La nici un alt poet român interbelic, tensiunea dintre „tradiție” și „ruptură” nu e mai acut-existențială, mai dramatică decît la acest artist „baudelairian” și „rimbaldian” format în mediile iconoclasmului estetizant patronate de Al. Bogdan- Pitești. În treacăt fie spus, B.-P. l-a marcat decisiv pe tînărul
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
și prin toate documentele referitoare acelei perioade, afirm că Antonescu este singurul responsabil pentru pogromul antievreiesc de la 29-30 iunie 1941, atunci când 13.000 de evrei au fost uciși". Aurel Vainer a continuat mai apoi cu o lecție veritabilă de istorie interbelică, la finalul căreia a spus: „Noi (n.r. FCER) nu putem fi de acord cu Liga Mareșal Ion Antonescu, deci nu suntem de acord cu afirmațiile susținute de Valeriu Tabără. A te declara fan al lui Antonescu, dintr-o poziție ministerială
Discursul pro-Antonescu al ministrului Agriculturii va fi analizat de Parteneriatul pentru Combaterea Discriminării () [Corola-journal/Journalistic/48080_a_49405]
-
formule standard, puse parcă de un pilot automat, istoricul are acuratețe în răspunsuri, atingînd teme delicate ale istoriei secolului XX: aderența masivă a evreilor la stînga comunistă alături de atitudinea predominant naționalistă pe care intelectualii români au avut-o în perioada interbelică. Personajele vremii se perindă sub ochii cititorului - de la Carol al II-lea la Mircea Eliade, de la Mihail Sebastian la Mircea Vulcănescu - într-un efort de evocare care place la lectură și convinge. În același număr, Ion Vianu, polemizînd cu Dragoș
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4814_a_6139]
-
numai astăzi. Cu decenii în urmă, am mai spus-o, Dana Dumitriu, care publicase o carte despre realismul psihologic în romanul modern, fiind așadar în temă, a avut ideea de a culege și comenta opiniile despre roman ale marilor scriitori interbelici. A renunțat, constatând că erau pline de generalități și lipsite de profesionalism. Cu minime excepții: Camil Petrescu sau Mircea Eliade. Nici după războiul al doilea, lucrurile nu par a se fi schimbat. Iertat să fiu, dar nu-mi amintesc nici un
Cum se scrie un roman by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4684_a_6009]
-
prea grăbit, cred eu, s-a spus la reeditări. Jurnalele se citesc cu interes fiindcă propun o radiografie a bolii și o descriere cu luminișuri de luciditate a gestionării ei. După o prezență ezitantă, dar destul de consistentă în viața literară interbelică - e redactor la Universul și Universul literar, membru al Societății Scriitorilor Români, care îl și premiază pentru Interior, roman de debut reținut de G. Călinescu în Istoria sa ca „jurnal liric, analizând psihologia incertă a «generației noi»”, scris cu „o
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
investigațiile comparatiste ale lui Andrei Corbea-Hoișie despre Paul Celan și „meridianul” său centraleuropean... Faptul că Mircea A. Diaconu și-a „reîncărcat” studiile despre „iconari” sub umbrela „studiilor bucovinene” are semnificația unui rebranding, prin cartografierea unei identități regionale periferice într-un interbelic marcat de ascensiunea naționalismului radical. Focalizarea asupra tinerilor scriitori ai Bucovinei devine astfel un punct privilegiat de observație asupra modernității în criză din amintita provincie ex-austroungară. Compatibilitatea cu studiile întreprinse de gruparea timișoreană de la „A Treia Europă” și, în particular
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Că Mircea A. Diaconu are vocație de „pionier” în studiile literare autohtone o dovedește și modul echilibrat, depasionalizat, larg comprehensiv (dar nu necritic) în care abordează o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere a neotradiționalismului (anti)modern dintre cele două războaie: „De ce să fie un Zaharia Stancu ori un Eugen Jebeleanu mai cunoscuți pentru perioada interbelică decît Nichifor Crainic sau Radu Gyr? Sunt ei mai valoroși artistic? Și dacă ar fi valori apropiate, de ce unii să fie situați în primplan, iar alții ignorați cu totul?”. E drept că între timp lucrurile s-au schimbat întrucîtva... Că
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
bucovinean” care l-a produs inclusiv pe Corneliu Zelea-Codreanu, au fost investigate și cu instrumente ficționale în romanul Cînd ne vom întoarce al lui Radu Mareș). Dincolo de acribia cercetătorului care a defrișat răbdător și atent cărțile de istorie a Bucovinei interbelice și colecțiile presei literare bucovinene (bibliografia finală indică aproape 20 de periodice locale din epocă), atrage atenția armătura ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
locale din epocă), atrage atenția armătura ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
între antimodernism, antisemitism și misoginism) fiind aproape obligatoriu în discutarea „masculinității în criză” a scriitorului. Jurnalul lui Traian Chelariu, discutat pe larg și într-un capitol din secțiunea finală de „completări”, este adus în prim-planul literaturii noastre diaristice din interbelic, iar romanul Glasul al lui Iulian Vesper, apărut miraculos în „obsedantul deceniu” (1957), e plasat într-o relație surprinzătoare, dar plauzibilă, cu memoriile Aniței Nandriș-Culda, nu fără necesare delimitări polemice de comentatorii din anii comunismului. Capitolele despre Streinul, Chelariu și
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
și-a „periat” stilistic textele, grevate, mai ales în close up-urile analiticteoretizante, de o exprimare cam dificultoasă. Însă, pe ansamblu, soliditatea documentară, detenta ideatică, subtilitatea critică și relevanța restituirilor fac din Studii bucovinene una dintre cele mai valoroase cărți despre interbelicul românesc apărute după 1990. S-ar putea ca unele deschideri operate aici de către Mircea A. Diaconu să se dovedească productive abia de-acum înainte.
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
despre farmecul bucătăriei sofisticate sau, dimpotrivă, despre savorile simple ale mâncărurilor făcute din puțin. Intelectualii care au acceptat provocarea Ioanei Pârvulescu nu spun doar povești din bucătărie, ci povești de viață. Citind despre mâncăruri, aflăm indirect cum se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleași categorii sociale în anii ’50, în plină raționalizare, cum se trăia în mahalaua bucureșteană Pieptănari sau ce delicii culinare puteau oferi pădurile din jurul Brașovului. Intelectuali la cratiță este
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
Negru pe Facebook. Cum mai era cunoscută Mița Biciclista Maria Mihăescu s-a născut în anul 1885, în Prahova, și a murit în anul 1968. A fost supranumită Mița Biciclista sau Mița Cotroceanca. A fost o femeie faimoasă din perioada interbelică din România, datorită frumuseții sale, dar mai ales datorită imaginii sale nonconformiste din acea perioadă, imagine rezultată din viața amoroasă și din plimbările sale cu bicicleta pe străzile Bucureștiului. Renumele și l-a câștigat în anul 1898, datorită unui ziarist
Dan Negru: A fost o curvă. Cea mai cunoscută fufă de la noi () [Corola-journal/Journalistic/47181_a_48506]
-
care a observat-o într-una din plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei. Cunoscută ca fiind prima femeie din România care a mers pe bicicletă, Mița a fost bănuită că ar fi avut legături amoroase cu mari nume ale perioadei interbelice: Regele Ferdinand (de la care a primit casa din Piața Amzei, casă care îi poartă azi numele, Mița Biciclista), Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau chiar regele Manuel al Portugaliei. Porecla de Mița Cotroceanca a obținut-o datorită presupusei legături cu regele
Dan Negru: A fost o curvă. Cea mai cunoscută fufă de la noi () [Corola-journal/Journalistic/47181_a_48506]
-
opera. În fond, semnul de recunoaștere a unei valori e că nu trece odată cu generația din care a făcut parte, iar Carl Schmitt e proscrisul care și-a depășit epoca în ciuda represaliilor la care a fost supus. Supranumit în perioada interbelică „der Kronjurist”, Schmitt a fost considerat cel mai important gînditor de factură juridică al Germaniei interbelice, pentru ca sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, prins în logica învingătorilor care își umilesc învinșii pînă la ștergerea demnității, să-i aducă ostracizarea
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
care a făcut parte, iar Carl Schmitt e proscrisul care și-a depășit epoca în ciuda represaliilor la care a fost supus. Supranumit în perioada interbelică „der Kronjurist”, Schmitt a fost considerat cel mai important gînditor de factură juridică al Germaniei interbelice, pentru ca sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, prins în logica învingătorilor care își umilesc învinșii pînă la ștergerea demnității, să-i aducă ostracizarea viageră. Întemnițat și anchetat la Nürnberg, Schmitt va fi pus în cele din urmă în libertate
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]