3,324 matches
-
unitate politică primară în cadrul relațiilor internaționale? În acest context, conjectura pe care o avansez este aceea că între globalizarea economică, pe de o parte, și globalizarea politică și socio-culturală, pe de altă parte, nu se interpun relații de necesitate, de interdependență, ci de interconexiune. Toate aceste fenomene reprezintă, în fapt, dimensiuni ale procesului socio-istoric al globalizării. Interacțiunea dintre aceste aspecte globalizante, în particular dintre globalizarea economică și cea politică relevă totuși o erodare a statutului de unitate politică primară a statului-națiune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dincolo de orice tendință de deteritorializare globală, rămânem cel puțin în termenii celor două lumi ale sistemului politic mondial: o lume etatocentrică, în cadrul căreia actorii naționali îndeplinesc rolul primar, și o lume multicentrică, alcătuită din actori diverși și relativ egali 517. Interdependențele dintre aceste două lumi sunt generate reciproc, pe dimensiunea globalizării politice. În plan politic, globalizarea, ca proces specific postmodernității, își află deci un obstacol, încă, în creații ale modernității. O astfel de creație este statul-națiune, ca și tipul de societate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a diferitelor societăți naționale sau grupuri etnice. Arătam mai sus că globalizarea economică se află în interconexiuni continue cu ceea ce am identificat a fi dimensiunile globalizării politice și, respectiv, socio-culturale. Nu este însă vorba, după cum am subliniat deja, despre o interdependență necesară. Putem conveni că globalizarea economică nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, de vreme ce organisme internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional reglează piața financiară globală, alături, desigur, de diverse companii multi și transnaționale. Aceasta înseamnă că, la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar apropia periculos de mult de imaginea unui proiect de inginerie socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comprimarea spațio-temporală" de care amintește David Harvey au multe elemente comune. În timp ce Giddens sugerează că distanța spațio-temporală nu afectează interrelațiile dintre evenimente diferite, ci le accentuează, ca urmare a procesului de globalizare, Harvey descrie mai clar condițiile în care această interdependență are loc. Consider, de aceea, că poate fi reținută ideea modificării condiției nu doar fizice, ci și ontologice, a societăților particulare și a identităților care le caracterizează, modificare ce se datorează fenomenelor care au loc în cadrul dialectic al procesului socio-istoric
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globalizare. Culturi naționale diverse reacționează în mod diferit la "presiunea" ideologică la care sunt supuse. Tocmai de aceea, teoria socială a postmodernității susține că procesul globalizării nu implică în mod necesar "omogenizarea" culturală la scara întregului mapamond. Globalizarea presupune totuși interdependență și de-terito-rializare. La aceste tendințe globalizante au fost identificate cel puțin două "răspunsuri" din partea culturilor particulare 545: a) translarea, care reprezintă un răspuns sincretic prin care grupurile sociale ce-și asumă mai mult decât o formă identitară încearcă să dezvolte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Matei Basarab, Vasile Lupu; au finanțat școli și comunități religioase în Peninsula Balcanică, Asia Mică și Orientul Apropiat. Șerban Cantacuzino a cerut să fie tradusă Biblia în limba română (1688) -raporturile dintre stat și biserică au fost de colaborare și interdependență deoarece: mitropolitul, deși era subordonat Patriarhului de la Constantinopol, era supus autorității domnului: era considerat al doilea om în stat și întâiul sfetnic al domnului; era membru în Sfatul Domnesc (membru de drept); încorona pe domn; avea drept de judecată pentru
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
principal (bugetul de stat), fie la nivelul entităților administrativ-teritoriale (bugetele locale). Distribuirea impozitelor și taxelor Între bugetul de stat și bugetele locale diferă sensibil În timp și spațiu (de la o țară la alta) și se află sub incidența raporturilor de interdependență dintre autoritățile publice de la diferite niveluri de organizare administrativ-teritorială, și, mai ales, Între autoritățile centrale și cele locale. O influență deosebit de importantă asupra conținutului și proporțiilor la care se realizează distribuirea (repartizarea) impozitelor Între cele două subsisteme o exercită opțiunile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ibidem, p. 22 70 Pe de altă parte, se remarcă și faptul că sistemul fiscal nu este de tip Închis (caracterizat numai prin relații interne Între componentele sale), ci are un caracter deschis. Funcționarea sa implică existența relațiilor externe, semnificând interdependența dintre sistemul fiscal și mediul economic, care acționează asupra sa și asupra căruia, la rândul său, acționează direct sau indirect. Asemenea relații se concretizează prin fluxurile de intrare și a celor de ieșire din sistemul fiscal. Totodată, este de admis
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economică structurală, consideră că impozitele constituie un factor (variabilă) cu efecte multiple ce trebuie luate În considerare pentru Înfăptuirea obiectivelor de politică generală, fie ea și de sorginte liberală. În consecință, conceperea și aplicarea impozitelor se află În raporturi de interdependență față de opțiunile privind dezvoltarea economică și socială, inclusiv În planul creșterii echilibrate, admițând 165 necesitatea adaptării acestora la condiții specifice de timp și spațiu. Aceasta a adus În discuție urmărirea randamentului impozitelor În procurarea resurselor bugetare sub influența fluctuațiilor conjuncturale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozite) pentru a se finanța o anumită parte din cheltuielile publice, ceea ce conduce și la acceptarea inegalității de forma: T < G (3.7) fără a fi exclusă total nici apariția formei inverse a acesteia: T > G (3.8) Prin prisma interdependențelor dintre variabilele incluse În ecuațiile respective, devine posibilă sesizarea impactului potențial al fiecăreia, inclusiv a impozitului (considerat generic), admițând variații ale mărimii uneia În raport cu celelalte mărimi, care considerate la nivel macroeconomic se exprimă prin următoarele relații: 167 Y = C+ I
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
exportul, bunurile cu această destinație fiind, de regulă, scutite de taxare, acestei taxe i se conferă și un rol stimulativ În dezvoltare. La rândul său, Însuși consumul, asupra căruia influențează TVA, reprezintă o componentă majoră a cererii agregate, aflată În interdependență cu oferta, iar pe de altă parte, ceea ce nu este consumat - adică economiile - este disponibil pentru a fi investit și investițiile sunt motorul creșterii economice pe termen lung199. În consecință, În țările dezvoltate, politicile de stimulare a investițiilor necesare modernizării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ratei datoriilor, după cum În caz contrar are loc o scădere a acestor rate. În procesul transformărilor impuse de integrarea europeană, ce implică dezvoltarea și consolidarea pieței unice, rolul TVA se manifestă pe mai multe planuri majore aflate În relații de interdependență 204. Astfel, pe un prim plan, considerat din perspectiva convergenței economice, TVA influențează În mare măsură condiția de sustenabilitate a deficitului bugetar, În limita de 3% din PIB, prin contribuția mare pe care o are la formarea veniturilor bugetare naționale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al TVA; volumul obligațiilor amânate la plată În mod legal; volumul obligațiilor neachitate; dimensiunea fenomenului de faliment al agenților economici; mărimea evaziunii fiscale privind TVA la nivelul economiei naționale, etc. În același context, este de real interes identificarea relațiilor de interdependență ale factorilor economici fundamentali și ale 204 Dăianu D., Doltu C., PÎslaru D., Studiul nr. 7 - Transpunerea În România a normelor Uniunii Europene În domeniul impozitării indirecte, București, 2000, p. 45 274 intervențiilor În economie prin diferite politici guvernamentale cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de determinare cantitativă, cele două dimensiuni ale cash-flow-ului pot fi redate astfel: CF = CFgest + CFkap (4.44) CFkap = CFinv + CFfin (4.45) CF = CFgest + CFinv + CFfin (4.46) Determinarea cash-flow-ului din activitățile de gestiune 226 este importantă, având În vedere interdependențele cu efectuarea plăților curente de gestiune, achiziția de noi active prin autofinanțare și/sau rambursarea creditelor; remunerarea acționarilor cu dividende și a creditorilor cu dobânzi, plata impozitelor, etc. CFgest se bazează pe veniturile Încasabile și cheltuielile plătibile reflectate În contul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale, deși punerea În aplicare comportă dificultăți majore de determinare și Încadrare În parametrii corespunzători de către autoritățile guvernamentale. Considerăm că din perspectiva interdependențelor obiective dintre prelevările fiscale (impozitele) și cheltuielile publice ce se finanțează pe seama lor, devine indubitabilă necesitatea raportării la maximizarea utilităților obtenabile prin folosirea adecvată a resurselor, atât În sfera privată, cât și În cea publică, ce s-ar putea concretiza
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
România flexibilitate, predictibilitate și elasticitate, În timp ce o fiscalitate ridicată comportă o serie de „amenințări” la adresa economiei reale (rigidizarea evoluției și restructurării ofertei interne; ascunderea unei părți din activitatea economică și deci evaziune fiscală etc.). Totodată, procesul obiectiv de adâncire a interdependențelor, ce caracterizează, atât integrarea europeană, cât și globalizarea ca fenomen de anvergură mondială, se Înfăptuiește Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fenomen de anvergură mondială, se Înfăptuiește Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor asemenea disparități, globalizarea ca proces global de adâncire a interdependențelor nu trebuie Înțeles În sensul instaurării unui sistem universal de dependențe reciproce și egale 255, deoarece schimburile economice aparținând Între categorii diferite de țări nu reprezintă de regulă un sistem echilibrat de relații normale de interdependență. Mai mult, se observă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
global de adâncire a interdependențelor nu trebuie Înțeles În sensul instaurării unui sistem universal de dependențe reciproce și egale 255, deoarece schimburile economice aparținând Între categorii diferite de țări nu reprezintă de regulă un sistem echilibrat de relații normale de interdependență. Mai mult, se observă că, de cele mai multe ori, 255 Moisuc C. (coord.), Pistol L., Gurgu E., Relații economice internaționale, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2006, p. 20 424 interdependențele dintre economiile dezvoltate și cele slab dezvoltate, dintre economiile mari
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reprezintă de regulă un sistem echilibrat de relații normale de interdependență. Mai mult, se observă că, de cele mai multe ori, 255 Moisuc C. (coord.), Pistol L., Gurgu E., Relații economice internaționale, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2006, p. 20 424 interdependențele dintre economiile dezvoltate și cele slab dezvoltate, dintre economiile mari și economiile mici, dintre cele bogate și cele sărace, Îmbracă forme contradictorii. Acest proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
inovațiilor și al progresului tehnologic, ce presupune, În prim plan, creșterea continuă a integrării economiilor lumii, datorată În special fluxurilor comerciale și financiare. Dar, pe un plan mai larg, globalizarea s-a definit ca fiind „Procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale În tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale, culturale, și având drept implicație faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, cerând, la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al raționalizării producției la nivel global și al răspândirii tehnologiilor avansate, inclusiv al utilizării mai eficiente a forței de muncă 258. Pe de altă parte, un dezavantaj al globalizării poate deveni instabilitatea regională și globală ce se poate propaga din cauza interdependenței economiilor naționale În plan mondial. În acest sens, crizele economice locale pot avea urmări negative la nivel regional și 257 Spiridon M., Sensurile globalizării, articol apărut În Jurnalul economic, nr. 45, 2002 258 Toba A., Teorie economică generală, www.ase
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
legate de fenomenul de globalizare Îl reprezintă rolul statului În acest context. Ipostazele clasice ale statului au suferit transformări destul de profunde, În Încercarea de a face față provocărilor lansate de creșterea 259 Răilean V., Business internațional, www.ase.md 427 interdependențelor internaționale și a agravării unora dintre dificultățile cu care se confruntau diversele state considerate separat, dar care au devenit probleme globale ale umanității abordate la scară mondială, impunând și soluții la nivel mondial. Ipostaza de stat regulator viza asigurarea cadrului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]