4,226 matches
-
ale vieții în comun", adică dacă insistăm asupra semnificației sociale a râsului, îl vom putea defini, generic evident și din perspectiva focalizării noastre, ca un mod indirect de agresiune publică pe care scriitorul îl folosește, fie prelungind demersul polemic, prin interferența registrelor grav-serios și comic, fie substituindu-i primului integral dimensiunea comică. Mecanismul psihologic al râsului cu potențial agresiv este explicat de gânditorul francez în termeni antropologici, arătând că, în viața comunitară, există pericolul de a plana asupra fiecărui individ în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
haotică, în care nu se mai distinge nici o figură și nici un glas, în care nu mai poți ști cine merită să fie salutat de tine cu o respectuoasă mișcare de coadă, sau lătrat ca un caraghios"247. Vorbim aici de interferențe modale care traversează, în virtutea consangvinității culturale, opera publicistică a scriitorilor în genere. Încă din 1938, Pompiliu Constantinescu remarcase, de pildă, complementaritatea spirituală și afectivă dintre Eminescu, "geniu critic la temperaturi înalte", și Caragiale, "geniu critic la rece", ambii însă "puteri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
toate timpurile: nebunul. În cel mai general sens, nebunul e definit printr-un comportament aberant, în raport cu normalitatea care, la rândul ei, e dată de comportamentul majorității. Delirul și halucinația plasează nebunul ("ființă amfibie"), simultan, în două lumi antinomice, a căror interferență provoacă, în public, teamă și curiozitate. La Caragiale, nebunul devine un personaj central, o dată cu apariția primului text antijunimist, "Puțul nebunului. Basm junimist"256, o parodie după basmul popular, al cărui scenariu îl împrumută, modificând însă distribuția: P.P. Carp joacă rolul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
identificat principalele mobiluri ale polemicii antiiorghiste, să adâncim cercetarea pe două coordonate esențiale: dialogismul și, implicit, polifonia discursului și ocurența strategiilor polemice: argumentative, figurativ-expresive sau combinatorii. Dialogismul discursului polemic pune în lumină dinamica și tensiunea creată la nivelul textului de interferența diverselor instanțe locutorii, tot atâtea "voci" pe care enunțiatorul le convoacă în discursul său. Dintre figurile dialogismului inventariate și descrise succint de Marc Angenot, câteva apar în discursul polemic arghezian, însă suferind, evident, o particularizare contextuală. De pildă, mărturia sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din particule, ci din unde. În 1801, un om de știință britanic a descoperit că lumina interferează cu ea însăși, observația lui creând impresia că ideea de consistență materială a luminii va fi dată la o parte o dată pentru totdeauna. Interferența este un fenomen caracteristic tuturor tipurilor de unde. Când arunci o piatră într-un iaz, se creează cerculețe pe suprafața apei - undele. Apa saltă în sus și în jos, crestele și bazele micilor valuri răspândindu-se sub formă de cercuri înspre
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dintre aceste spații și veți vedea linii întunecate slabe, mai ales în partea de sus și de jos a crăpăturii. Aceste linii se datorează tot naturii ondulatorii a luminii.) Undele interferează în acest mod; particulele, nu. De aceea, fenomenul de interferență a părut să rezolve pentru totdeauna problema naturii luminii. Fizicienii au ajuns la concluzia că lumina nu era constituită din particule, ci din unde ale câmpurilor electric și magnetic. Așa stăteau lucrurile pe la jumătatea secolului al XIX-lea și ele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
premise strict spirituale, o vom așeza sub semnul formulei sugerate de Nicolaus Cusanus: „pacea religiilor“. Astfel, prezentul studiu va propune analiza în oglindă a celor două registre, cu precauția explicit anunțată a diferențierii lor doar ca opțiune metodologică, liniile de interferență și contaminare fiind atent puse în lumină. 2. Teologie, ideologie și comunicare interreligioasă Există o serie de decupări terminologice care provin din registrul religios-politic, denotă, prin semnificațiile uzuale implicate, apartenența la structuri, sisteme, configurări de natură instituțională și marchează, prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tradiționale. Le caracterizează o aceeași fluiditate esențială și aceleași contururi imprecise. Acestea se suprapun, se întrepătrund, se pierd uneori unul în altul. O rețea subtilă și totodată puternică de relații de complementaritate menține între ele legături, spații de tranzit și interferențe" (op. cit., p. 6). 227 Jürgen Habermas, op. cit., p. 121. 228 Potrivit lui Barthes, mitologia "(...) face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă" (Roland Barthes, Mitologii, Editura Institutul European, Iași, 1997
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Xantos și pe Balios și știm că au fost un dar zeiesc și că sunt nemuritori. Și că au plâns când a murit Patrocles, iubindu-l și pentru 96 sine, și pentru ce-i era el lui Ahile. Iar la interferența dintre planul divin și cel omenesc, alături de durerea Tetidei nu se află în poem mai aspră durere decât a acestor cai eterni cuprinși pentru o clipă în pătimirea devenirii. Ahile pornește din nou la luptă, semănând cu o stea, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în românește provin, cu rare și declarate modificări, din admirabila traducere a lui Leon D. Levițchi, publicată în Shakespare, Opere complete, volumul 8, Editura Univers, București, 1990, pp. 347-411. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
numi Insula, The Island. Insula din piesă este, într-adevăr, mai mult decât locul exclusiv de desfășurare a acțiunii, ea îi este esențială piesei atât ca spațiu mundan, ca ipostază a insularității, cât și ca spațiu magic, ca loc de interferență a două nivele de realitate fără a căror coalescență magicul ar rămâne fie pur artificiu exterior, fie o stare de lucruri fără raport cu întregul lumii și al omenescului. 156 Insula prin excelență este un teritoriu nu prea întins, înconjurat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înceapă, pe nisipul țărmului, dansul care potolește apele și să asculte, venind din depărtare, cele două refrene, intonate de alte duhuri ale insulei, de silfi, 195 lătrat de câini de pază și cântec de cocoș de curte. Este aici o interferență neașteptată de lumi, aceea a mării furtunoase, apoi alinate, și cea a unei gospodării țărănești ori păstorești pierdută în nevăzutul insulei. Ferdinand este sensibil doar la partea muzical-maritimă: „Ăst cântec m-a ntrecut, zorind spre ape, / Strunind mânia lor și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe Xantos și pe Balios și știm că au fost un dar zeiesc și că sunt nemuritori. Și că au plâns când a murit Patrocles, iubindu-l și pentru sine, și pentru ce-i era el lui Ahile. Iar la interferența dintre planul divin și cel omenesc, alături de durerea Tetidei nu se află în poem mai aspră durere decât a acestor cai eterni cuprinși pentru o clipă în pătimirea devenirii. Ahile pornește din nou la luptă, semănând cu o stea, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sferele de sus, efortul analitic îi este prielnic operei, iar ea îl transcende, realcătuindu-se din ea însăși și din mirifica ei substanță, mereu mai vie în trecerea vremilor, intactă. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
numi Insula, The Island. Insula din piesă este, într-adevăr, mai mult decât locul exclusiv de desfășurare a acțiunii, ea îi este esențială piesei atât ca spațiu mundan, ca ipostază a insularității, cât și ca spațiu magic, ca loc de interferență a două nivele de realitate fără a căror coalescență magicul ar rămâne fie pur artificiu exterior, fie o stare de lucruri fără raport cu întregul lumii și al omenescului. Insula prin excelență este un teritoriu nu prea întins, înconjurat până
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să înceapă, pe nisipul țărmului, dansul care potolește apele și să asculte, venind din depărtare, cele două refrene, intonate de alte duhuri ale insulei, de silfi, lătrat de câini de pază și cântec de cocoș de curte. Este aici o interferență neașteptată de lumi, aceea a mării furtunoase, apoi alinate, și cea a unei gospodării țărănești ori păstorești pierdută în nevăzutul insulei. Ferdinand este sensibil doar la partea muzical-maritimă: „Ăst cântec m-a ntrecut, zorind spre ape, / Strunind mânia lor și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
forme de organizare (nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie, Strada dr. Lueger, Strada Berthelot, Strada Popov, Strada Nuferilor, Strada
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
drept pînă la Curtea Arsă (reședință domnească), merge pînă la Anghel Simigiul (reper final)...“ (Se observă înlăturarea reperelor efemere, situarea față de repere majore și precizarea reperului final). Este sesizabilă curba descrescătoare a motivației și cea crescătoare a sistematizării. Nu lipsesc interferențele politicului în denumirea străzilor. De pildă, Bulevardul Regina Maria a fost schimbat în Bulevardul George Coșbuc și a fost „rebotezat“ Regina Maria; Actua lul Bulevard Ion Mihalache s-a numit în epoca socialistă 1 Mai, acum numele a fost „mutat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de locuri reprezentative dezvăluie însă amănunte specifice interesante, pitorești, insolite, curioase uneori, tăinuite în spatele unor forme aparent banale. Analizate în paralel, aceste biografii relevă asemănările, deosebirile, contrastele dintre parcursurile lor (cauzele și condițiile toponimizării, structura, tipologia, încadrarea în sistem, metamorfozele), interferențele și confluențele de natură istorico-geografică și lingvistică dintre ele. Reprezentativitatea toponimelor incluse în lista celor o sută unu nume analizate monografic a avut la bază îndeplinirea uneia sau a mai multe condiții: relevanța lingvistică, geografică, istorică, socială, culturală; raritatea (uneori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latina cât și traca și-au pierdut identitatea. Strădania științei tradiționale de a prezenta limba română ca pe o continuitate a latinei afectate în evul mediu de năvala populațiilor barbare se cere a fi înlocuită cu evoluția romanității orientale în interferență cu celelalte fenomene etnolingvistice care compun peisajul actual din jumătatea de est a Europei. Cercetător de largă cuprindere, O. Densusianu intuia șubrezenia eșafodajului teoretic al etimologiei tradiționale, de care însă nu se putea desprinde. De aceea el își plasează opera
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
numele de "grapheme-culori" și reprezintă 64% din totalul formelor de manifestare; în cadrul acestuia, literele alfabetului sau numerele pot fi percepute colorat. În sinopsie, frecvențele undelor electromagnetice ale culorii sunt transpuse pe plan psihofiziologic în senzații optice și sonore. Constatarea acestei interferențe senzoriale a generat încercări de aplicație practică pentru beneficiul deficenților senzorial. Astfel, s-au inventat tehnici de "citire" a tablourilor cu ajutorul sunetelor. Deficienții auditiv beneficiază de "audiții" de lucrări muzicale prin intermediul culorilor, după modelul armoniilor muzicale (Șchiopu, 1997, p. 643
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vitezei și preciziei mișcărilor; * aparat de produs excitații aproape simultane la simțuri diferite. Numărul studiilor și lucrărilor științifice realizate este prea mare pentru spațiul acestei cărți, motiv pentru care vom evidenția pe cele mai interesante: * experiențe asupra memoriei fiziologice prin intermediul interferențelor asociațiilor; * studii asupra modificărilor intra-celulare datorate activității funcționale sau a excitației electrice; * studiu experimental al câtorva din condițiile activității mentale; * atenția vizuală și auditivă la copiii de școală; * aparat pentru măsurarea vitezei și preciziei mișcărilor; * aparat de ritm, producând
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sau a excitației electrice; * studiu experimental al câtorva din condițiile activității mentale; * atenția vizuală și auditivă la copiii de școală; * aparat pentru măsurarea vitezei și preciziei mișcărilor; * aparat de ritm, producând sunete variind în intensitate și viteză; * hărți pentru studiul interferențelor în asociații; * studiu aprofundat asupra memoriei; * aparat format din stele artificiale pentru a studia implicația legii lui Weber asupra mărimii stelelor; * creierul și organele de simț ale Laurei Bridgman (celebrul medium american). American Journal of Psychology a lui Stanley Hall
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]