3,529 matches
-
acestea pentru a nega importanța autorului ca subiect istoric ce a compus textul. Motivul pentru care fac această distincție nu este de a nega ideea de autoritate, ci de a elibera atît autorul, cît și cititorul, din capcana unei autorități interpretative prost înțelese. Aceasta reprezintă, în cele din urmă, o problemă de cenzură. Voi explica acest lucru. Cenzura în artă, fie ea politică în mod deschis sau socială în mod subtil, este confirmată, întărită și perpetuată prin controlarea formelor de interpretare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe scurt toate elementele. Datorită acestui fapt, ne este prezentată o interpretare anumită a elementelor, departe de a fi nevinovată. Gradul în care o prezentare include o opinie poate, desigur, varia: gradul în care focalizatorul atrage atenția asupra activităților sale interpretative și le face explicite variază și el. Să comparăm, de exemplu, următoarele descrieri de locuri: c) Dincolo de formele rotunde sau țepoase din adîncimea care ne înconjoară, plantații nesfîrșite de cocotieri se întind pînă departe în zarea albastră și cețoasă, unde
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asexuați masculini, propria imagine feminină, care a evoluat departe de imaginea tradițională a îngerilor. Se creează o legătură cu o altă tradiție, a opoziției înger-tîrfă, în care "înger" este folosit în sens figurativ, iar cuvîntul "tîrfă" apare în text. Modul interpretativ al descrierii se manifestă clar în acest caz. Solemnul "noi" de la început contrastează puternic cu turnura personală pe care o ia descrierea. Umorul se bazează aici pe contrastul între registrul solemn-impersonal și personal-cotidian. Deși umorul te face să te simți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe care o ia descrierea. Umorul se bazează aici pe contrastul între registrul solemn-impersonal și personal-cotidian. Deși umorul te face să te simți incomod cînd nu îți place ce este luat în derîdere, el continuă să fie totuși umor). Focalizarea interpretativă este accentuată în cîteva feluri. Propoziția în ghilimele este prezentată ca o reacție la propoziția care o precede. Focalizatorul interpretativ se manifestă aici explicit. Acest lucru este din nou subliniat mai tîrziu: "nemaivorbind" indică un subiect personal și exprimă o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să te simți incomod cînd nu îți place ce este luat în derîdere, el continuă să fie totuși umor). Focalizarea interpretativă este accentuată în cîteva feluri. Propoziția în ghilimele este prezentată ca o reacție la propoziția care o precede. Focalizatorul interpretativ se manifestă aici explicit. Acest lucru este din nou subliniat mai tîrziu: "nemaivorbind" indică un subiect personal și exprimă o opinie. "Mi-am imaginat întotdeauna un înger drept..." subliniază și mai puternic faptul că este vorba de o părere personală
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este un instrumentum fidei; rațiunea citește ceea ce credința luminează; rațiunea este o gramatică scrisă cu alfabetul credinței. Ținând cont de toate acestea, se poate înțelege că filosofia sfântului Bonaventura și cea a sfântului Toma - cel puțin într-o anumită tradiție interpretativă - sunt, într-un fel, ca să folosim o expresie a epistemologiei contemporane, incomensurabile. Sigur, există puncte comune: sunt doi filosofi creștini și orice amenințare a credinței îi găsește uniți. «E vorba de panteism? Atât unul cât și celălalt susțin și învață
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
au reconstituit printr-o recentă contribuție istoria și semnificația statului de drept, cad de acord asupra faptului că rolul diferit atribuit judecătorilor reprezintă o caracteristică distinctivă a RoL englez, care nu se regăsește în experiențele continentale. Ținând seama de eterogenitatea interpretativă despre care s-a vorbit deja, cei doi autori susțin însă că diferența dintre RoL englez și experiențele continentale ale statului de drept se atenuează mult, până la dispariție, în ceea ce privește considerațiile filosofico-politice și referințele valorice. Este, de aceea, plauzibilă, în opinia
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
factorii externi și interni, mai degrabă decât să ne concentrăm numai pe una dintre cele două dimensiuni. Totuși, după părerea noastră, ceea ce nu a fost încă sistematizat într-o manieră coerentă, în niciunul dintre cadrele teoretice prezentate, este un model interpretativ care ține seama, în mod complex, atât de caracteristicile factorilor externi, cât și de cei interni și, mai ales, de varietatea de relații cauzale care se produc printr-o astfel de interacțiune. Deși, după cum s-a afirmat deja, în literatura
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
astfel de instrumente. Apariția fanfarelor în formele lor moderne se datorează însă constituirii orchestrelor militare, odată cu modernizarea Armatei Române în secolul al XIX-lea. Aceste fanfare au fost organizate de instructori italieni sau germani, de unde și existența a două stiluri interpretative distincte, susținute de instrumente adaptate fiecăreia dintre acestea: interpretarea cu "instrumente normale", reprezentând stilul german, sau cu "instrumente tăiate" Îinstrumentele sunt scurtate cu aproximativ doi-trei centimetri și scoteau un sunet mai înalt și mai dulceă, reprezentând stilul vienez. Ajunsă la
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Idel și merge spre o hermeneutică a cotidianului. Cea de-a doua, inspirată de scrierile ultime ale lui Ioan Petru Culianu, propune un mecanism de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările au demonstrat că efortul interpretativ nu este singular. El este dublat de contribuția clientului la a reinterpreta, adapta și re-vrăji lumea. Am abordat apoi și problematica kitschului, a șarlataniei și a publicității în practicile divinatorii. În acest sens am venit cu rezultate din mass-media și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interpretării. Istoria a demonstrat că nu puține au fost eșecurile acestui efort de pătrundere a gândului divin care, iată, ni se prezintă nouă într-o formă simbolică. În al treilea rând, mai putem semnala și un alt defect de natură interpretativă. Dacă cel care divinează supune un semn unui proces de interpretare, clientul, la rândul său, va interpreta și va adapta spusele primului. Mesajul final este, în cele din urmă, un rezultat al jocului interpretărilor. Propunem în acest sens o schemă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diversele tipologii și derivatele lor sunt puse într-o altă lumină. Credem că alcătuirea unor tipologii ale practicilor divinatorii ce țin seama doar de natura semnului și de felul în care survine acesta reduce întreaga practică doar la o artă interpretativă, izolând-o de contextul mai amplu al desfășurării sale. Or, o analiză socioantropologică a fenomenului accentuează tocmai acest fapt. Capitolul 5 CERCETAREA SOCIOANTROPOLOGICĂ A DIVINAȚIEI. DEMERS ȘI PERSPECTIVE EPISTEMOLOGICE A studia divinația în societatea contemporană poate părea, la prima vedere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interioară, toate se regăsesc în demersul magico-divinatoriu. Cei mai îndrăzneți au numit divinația protoștiință. Credem că în acest caz s-au avut în atenție, în primul rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă dar și efortul interpretativ sunt metode întâlnite și astăzi în orice demers științific. În plus, divinația dezvoltă o multitudine de tehnici specifice care dau și denumirea diverselor forme ale manticii (de pildă, chiromanție ghicirea în palmă; dendromanție ghicirea după freamătul copacilor; piromanția ghicitul în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a duce mâna la frunte, la nas sau gură poate să indice sexul copilului. Dacă va atinge mai întâi nasul, atunci va avea băiat, iar dacă va atinge gura, sigur va avea fată276. Tot la un cod simbolic și interpretativ se referă și practicile divinatorii premaritale sau cele precum oniromanția, ornitomanția etc. După mărturisirile subiecților investigați, situația ar putea fi exprimată sintetic astfel: PRACTICĂ SEMN SEMNIFICAȚIE Cele trei etape ale demersului interpretativ pot fi exemplificate astfel: Practica: ghicitul în cafea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
avea fată276. Tot la un cod simbolic și interpretativ se referă și practicile divinatorii premaritale sau cele precum oniromanția, ornitomanția etc. După mărturisirile subiecților investigați, situația ar putea fi exprimată sintetic astfel: PRACTICĂ SEMN SEMNIFICAȚIE Cele trei etape ale demersului interpretativ pot fi exemplificate astfel: Practica: ghicitul în cafea; Semnul: câinele (este vorba de forma pe care o lasă pe cană zațul cafelei); Semnificațiile 277: * prieten devotat, când este în poziție șezând; * ajutor din partea unor prieteni; * persoană vigilentă; * dușman, când este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faci asta. Ea mi-o arătat și cum se face. Spunea că acolo-s adevăratele semne..." ( D., 48 ani, Suceava). Aceste afirmații sunt extrem de sugestive deoarece demonstrează că, cel puțin la nivel intuitiv, unii au simțit importanța negativului în actul interpretativ. Două secvențe prezente aici sugerează acest fapt: culoarea fondului care simbolizează valoarea pozitivă sau negativă a semnului și a semnificației acestuia și folosirea negativului ca semn pentru a fi interpretat. De fapt, este destul de greu să credem că niște banale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fel de inspirație care mă face să rămân surprinsă când ceilalți îmi confirmă unele previziuni. Cum să vă spun, privesc semnele și parcă îmi vin în minte tot felul de idei" (V., 46 ani, Suceava). Așadar, drumul complet al actului interpretativ ar fi următorul: performa-torul recurge la o practică pentru a descoperi semne și semnificații și pentru ca, în cele din urmă, să ajungă la negativul semnului. De această dată schema prezentată mai sus se modifică în felul următor: PRACTICĂ → SEMN → SEMNIFICAȚIE
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
PRACTICĂ → SEMN → SEMNIFICAȚIE → HERMENEUTICA NEGATIVULUI Atunci când se trece de pragul vizibilului (simpla citire a semnelor și a semnificațiilor lor), se ajunge la a se decripta negativul unui fapt, semn, gest, cuvânt pentru a se afla esența. Acest efort hermeneutic și interpretativ depășește analiza lingvistică și pătrunde în domeniul magico-religios. Avem în atenție aici, îndeosebi, practicile divinatorii care presupun o anumită inițiere și care sunt înțelese în primul rând sub aspect spiritual. În acest caz este firesc să ne întrebăm: am putea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ajungă să se deschidă către negativul realității vizibile. * * * Un aspect destul de puțin analizat este cel care privește relația oarecum subtilă dintre semn, scriere și divinație. Ea este una extrem de sugestivă și vine în sprijinul ideii că, din punct de vedere interpretativ, divinația se poate realiza în două direcții: a) într-un sens formal, direct, care favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semne care se poate preta unor interpretări multiple, pe baza unui cod prestabilit. Faptul nu este o noutate. Dintotdeauna oamenii au încercat să descifreze semnele cerului, dar și ale lumii în care trăiau. Dacă percepem divinația ca pe un act interpretativ, atunci cu siguranță nu poate fi vorba de o interpretare savantă, științifică, în care se operează cu concepte sofisticate. Analiza pe care am făcut-o mai sus demonstrează destul de limpede că prezicătorul a conservat foarte bine o serie de caracteristici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
concepte sofisticate. Analiza pe care am făcut-o mai sus demonstrează destul de limpede că prezicătorul a conservat foarte bine o serie de caracteristici ale tradiției populare (cel puțin la nivel gestual, verbal și chiar ritualic). Din aceste motive efortul său interpretativ se prezintă ca o hermeneutică populară. Aceasta, la rândul său, poate fi privită fie ca o formă de elevație spirituală (ne referim aici la acele încercări de decriptare a negativului), fie ca un experiment în care se exersează o tehnică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
colective. În ultimă instanță, "ficționalizarea realității" pe care o anunță Marc Augé nu poate fi pusă în întregime sub semnul unui "deficit simbolic". În general, crizele de acest gen pot fi recuperate în mod natural prin folosirea unui alt registru interpretativ și simbolic. Astfel, putem descoperi că dorința umană de a cunoaște tainele ascunse ale existenței sau ale viitorului se regăsește astăzi în cele mai diverse ipostaze: fie sub forma unor practici magico-religioase specifice, fie camuflată în cele mai onorabile studii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Moshe Idel and it's heading towards the hermeneutics of daily life. The latter, inspired by the last writings of Ioan Petru Culianu, proposes a combinatorial generating mechanism based on the theory of fractals. Moreover, our researches prove that the interpretative effort is not singular. It is doubled by the client's contribution of reinterpreting, adapting and respelling the world. Then I referred to the problematic of kitsch, charlatanry and of advertising when it comes to divinatory practices. For this I
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ce que votre horoscope ne vous dit jamais, Marne-La-Vallée Cedex, Farel, 1997. 274 Jean Bottéro, "Symptômes, signes et écritures en Mésopotamie ancienne", în vol. J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, ed. cit. 275 Ibidem. 276 Astfel de "practici interpretative" sunt relatate în scrierile etnologilor și etnografilor. Vezi S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 277 Semnificațiile prezentate aici sunt , de fapt, o contabilizare a lor așa cum reiese din răspunsurile la interviuri. Este vorba doar de acele persoane care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ales timpurilor moderne, aspirînd aparent la o minimalizare a falsului, a ambiguității, a minciunii etc., dar favorizîndu-le chiar prin această strădanie apariția (vezi încercarea curentului neopozitivist de a "forța" realitatea să intre în tiparele sale conceptuale); de tip conotativ-denotativ (discursul interpretativ artistic, politico-ideologic), care le mediază pe cele două de mai sus, avînd forme "mincinoase" dispersate de-a lungul întregii istorii umane (în această categorie se încadrează și propriul nostru demers, de factură intuitiv-rațională, simbolico-științifică, hermeneutico-semiotică, demers care pornește de la cercetarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]