1,975 matches
-
infuzie, câte o linguriță de plantă pisată (din fiecare) la cană. Diagnostic: BRONCHITIS ACUTA 1.3. ADENOVIROZELE Sunt infecții larg răspândite cauzate de un grup de virusuri denumite adenovirusuri, care produc o simptomatologie polimorfă: rinite, faringite, conjunctivite, kerato-conjunctivite, chiar pneumonii interstițiale, sindroame meningeale, adenite generalizate și/sau mezenterice. Ceaiuri: Flores Sambuci (flori de soc) cu acțiune sudorifică: combate febra, când se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu 1-2 lingurițe la o cană. Scorțișoara și cuișoarele au acțiune antivirotică
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fructe de fenicul) 5 g Se bea 1-2 căni pe zi, calde, lent, dintr-o infuzie cu o lingură din acest amestec la o cană. 5.20. PANCREATITA CRONICĂ Este o boală a pancreasului caracterizată printr un proces inflamator infiltrativ, interstițial și cu modificări degenerative acinoase și o evoluție spre fibroză pancreatică, interși intralobulară survenind mai frecvent în litiaza biliară sau în etilismul cronic, în colecistopatii, în ulcerul gastro-duodenal penetrant. Se caracterizează prin denutriție, tulburări digestive (anorexie, flatulență, diaree, steatoree), uneori
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
semnal hiperintens pe secvențele ponderate în T2. Aceasta este din cauza că leziunile substanței albe sunt însoțite de un edem de origine vasculară sau citotoxică. Fenomenul de cicatrizare determină constituirea unei glioze astrocitare care este însoțită de o lărgire a spațiilor interstițiale și deci de o creștere a apei libere, proces ilustrat prin RMN. Morfologia leziunilor este foarte variabilă. Poate fi vorba de leziuni punctiforme sau confluente, chiar pseudotumorale răspândite în interiorul substanței albe a sistemului nervos central. Topografia lor este sau periventriculară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă, invadând
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ci doar prezenta): ventilația pulmonară (deplasarea aerului în două sensuri, între atmosferă și alveolele pulmonare - afluxul și efluxul aeric); difuziunea oxigenului și a dioxidului de carbon între alveole și sânge; transportul oxigenului și dioxidului de carbon prin sânge și lichidele interstițiale (înspre și dinspre celulele diferitelor țesuturi ale corpului); reglarea ventilației și a altor aspecte ale respirației; Actul respirator este: atât un act un reflex natural, care se produce automat la om, și nu necesită un efort deosebit în condiții de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
buloasă pulmonară 6. Sindromul de bronholitiază 7. Sindromul bronhoastmatic 8. Sindromul cavitar negativ - în unele cazuri chiar cu status cavitar negativ (caverna deterjată) 9. Sindroamele de scleroză cicatricială - cu localizare și extindere variabilă, cuprind: lobitele scleroase retractile fibrotoraxul posttuberculos scleroza interstițială difuză posttuberculoasă 10. Sindroamele pleurale reziduale - pahipleurite, pneumotorax spontan, pungi pleurale reziduale, empieme tardive nespecifice 11. Sindroame de insuficiență respiratorie cronică 12. Sindromul de cord pulmonar cronic posttuberculos [48]. Coman clasifică sindroamele posttuberculoase astfel: 1. Sindroame posttuberculoase predominent pleurale reprezentate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cavități restante, cavități ale lojei de rezecție pulmonară [49,50]. Cele mai des întâlnite sindroame posttuberculoase la nivel toracic sunt: 1. Sindromul bronșitic cronic, 2. Sindromul de supurație pulmonară retrostenotică, 3. Distrofia buloasă, 4. Sindromul cavitar restant negativ, 5. Fibroze interstițiale difuze după tuberculoza miliară, 6. Fibroze dense cu lobite fibroase retractile sau fibrotorace, 7. Simfize pleurale și pahipleurite, 8. Pleuropericardite adezive și constrictive, 9. Insuficiența respiratorie cronică, 10. Cordul pulmonar cronic, 11. Bronholitiaza, 12. Mediastinite cronice fibroplastice, 13. Cifoscolioze, 14
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
definirea tulburărilor de comportament prin DSM-IV. * Louis Pergaud, Războiul bumbilor, traducere de Angela Cismaș, RAO, București, 1996, pp. 33 și 160 (n.trad.). 23 Regăsim aici analiza mai veche și mereu pertinentă a lui Chamboredon (1970) referitoare la cucerirea "spațiilor interstițiale". 24 O versiune mai completă a acestei dezbateri poate fi găsită în intervenția mea la prima conferință mondială asupra violenței în școală (Debarbieux, in Debarbieux și Blaya, 2001). 25 În treacăt fie zis și reacționez ca filosof -, nu văd de ce
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
luat titlul de doctor docent în oftalmologie la Facultatea de Medicină. A publicat în revistele de specialitate franceze și din țară numeroase studii și lucrări de specialitate în domeniul său, oftalmologia. Menționăm câteva lucrări publicate în țară: „Asupra tratamentului keratitei interstițiale prin salvasan și mercur”, București, 1912, „Stimularea vederii i mijloacele de diagnostic”, Iași, 1913, „Două cazuri de conjunctivită blenoragică primitivă”, București, „Expunere de titluri și lucrări” 1913. A încetat din viață la Iași, în aprilie 1940. Dr. GHEORGHE ZOTTA S-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
țesutul peritoneal precum și efectele hiperosmolarității la nivelul peritoneului. Autorii prin metode histochimice, experimental la șobolanul expus hiperosmolarității cu glucoză 4%, au identificat prezența porilor AQP1 în celulele mezoteliale, ale endoteliului venular și capilar, dar nu și în arteriole și celulele interstițiale (186). Hiperosmolaritatea dependentă de pori este influențată de permeabilitatea țesutului peritoneal reglat de sinteza proteinei aquaporin α și de sistemul reninăangiotensină care intervine în transportul lichidelor, ca urmare, administrarea de diverse substanțe la pacienții care suportă o dializă peritoneală ambulatorie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
decât proinflamatori, pentru a preveni răspunsul imun sistemic necontrolat și a devia activarea lor de către țesuturile infectate. Eliberarea citokinelor și a mediatorilor inflamației are ca efect sistemic creșterea permeabilității capilare, ce antrenează pierderea proteinelor intravasculare și a fluidelor în compartimentul interstițial. Contractilitatea miocardică se reduce datorită eliberării de TNF-α. Mediatorii proinflamatori produc bronhoconstricție și poate să apară sindromul de detresă respiratorie. Răspunsul imun antiinflamator vizează celulele mediatoare și toate căile de reglare umorală. Se generează o cascadă inflamatorie autoîntreținută, foarte intensă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cât și pentru cel drept (10). IV.4.2. Consecințe respiratorii Disfuncția respiratorie apare precoce, este persistentă, fiind la baza formelor de insuficiență respiratorie cunoscută sub numele de detresă respiratorie (ARDS). Pulmonar se remarcă creșterea permeabilității capilare, urmată de edem interstițial apoi alveolar și hipoxie refractară la tratamentele comune, obișnuit la O2. Neutrofilele sunt în cantitate maximă în alveole și în interstiții, unde eliberează radicali de oxigen și elastază ce distrug țesutul pulmonar. Mai intervin TNFa și IL1β ce creează și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trabeculele osoase în concordață cu acțiunea liniilor de forță. în compoziția osului intră substanțe oraanice, 35% - oseina - și anoraanice, 65% minerale carbonați, fosfați, fluorură de calciu, clorură de calciu. STRUCTURA MICROSCOPICĂ A OSULUI Țesutul osos este compus dintr-o substanță interstițială, protidică, impreanată cu săruri minerale, și din celule osoase. în raport cu dispoziția microscopică a celulelor, fibrelor, substanței fundamentale din interiorul osului se pot descrie două tipuri de os: fibrosplexiform și lamerar (2, 11, 18, 20). Osul fibros-plexiform se caracterizează printr-o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt supuși disocierii termice. Se caracterizează printr-o activitate chimică scăzută. Caracterul electropozitiv crește în grupă la creșterea numărului de straturi electronice n. Prezintă o tendință foarte mare de absorbție a hidrogenului, oxigenului și azotului. Reacționează cu hidrogenul (formând hidruri interstițiale), cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful, iar la cald reacționează cu azotul și fosforul, cu carbonul și siliciul, cu borul. Combinațiile interstițiale astfel rezultate se caracterizează printr o duritate foarte mare. Reacționează doar cu acizii care dau naștere la combinații
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
n. Prezintă o tendință foarte mare de absorbție a hidrogenului, oxigenului și azotului. Reacționează cu hidrogenul (formând hidruri interstițiale), cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful, iar la cald reacționează cu azotul și fosforul, cu carbonul și siliciul, cu borul. Combinațiile interstițiale astfel rezultate se caracterizează printr o duritate foarte mare. Reacționează doar cu acizii care dau naștere la combinații complexe (ca acidul fluorhidric). Titanul, însă, este atacat și de acizii clorhidric, azotic și sulfuric. Toate se dizolvă în apa regală. Hidroxizii
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
preparare. Procesul tehnologic de obținere a lor constă în prelucrarea minereurilor până la formarea pentaoxizilor, după care aceștia sunt reduși metalotermic. Aceste elemente chimice au o deosebită stabilitate față de diferiți agenți chimici, reactivitatea lor chimică fiind scăzută. Cu hidrogenul formează hidruri interstițiale. Reacționează cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful, cu azotul, cu carbonul și siliciul. Cu apa reacționează doar la temperaturi foarte înalte. Niobiul și tantalul nu sunt atacate decât de acidul fluorhidric, dar vanadiul reacționează cu acidul fluorhidric, acidul sulfuric, cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm și un diametru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
soluției spre interstițiu este favorizată de o presiune însumată de 41 mm Hg, la care se opune o presiune de 28 mm Hg (Po luminală), iar presiunea rezultantă este pozitivă (13 mm Hg), determinând filtrare. In segmentul venos mișcarea lichidului interstițial spre capilar este dată de o presiune de 28 mm Hg (Po luminală), la care se opune o presiune însumată de 21 mm Hg, iar presiunea rezultantă este negativă (7 mm Hg), determinând reabsorbție, ce reprezintă 9/10 din lichidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]