1,750 matches
-
cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de nevoile micii lui Întreprinderi! Într-o altă procuvîntare (aceea la Heruvico-Chinonicar, 1874), Anton Pann pune și problema stilului. În maniera pe care o știm: diplomație comercială, reflecție morală, intimidare a spiritului cîrtitor etc. Principiul lui Pann este următorul: dacă poți face mai bine, fă!, dacă nu: „te sfătuiesc, frățioare, că e mai bine să taci!”. Asta Înseamnă a băga criticii pumnul În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu pronunția străină; acum Însă, cînd traducerile există, Îmbrățișează de grabă operele scrise „pe limba tatii ș-a mamii, pe care o și vorbești”! Abilă demonstrație! Întîi flatarea sentimentului național, apoi subtila reclamă a cărții. Urmează faza a treia: preîntîmpinarea (intimidarea) criticii și, În fine, faza a patra: aceea ce cuprinde considerații despre stil. Pann e, cu toată inima, pentru stilul luminat și firesc. Acela pe care trebuie să-l priceapă toți. Scrisul gorgonat Îi pare o erezie: „Multor, am băgat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un grup sau de un regim reacționar 94 sau prin ,,atitudine, manifestare teroristă"95. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. terror, terroris'. fr. terreur), realitate definită prin "Groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare"96. Mai plastic și mai simplu. Xavier Raufer stigmatizează fenomenul terorist drept "arma celui slab îndreptată împotriva celui puternic sau atacul viespei împotriva elefantului". Nuanțe mai subtile intervin atunci cînd se au în atenție ipostazele de după 1990
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a statelor ca actori internaționali unici sau cel puțin semnificativi. Statele nu interacționează conform unor scheme prestabilite și permanente, afirmă realiștii neoclasici, ci creează regulile pe parcurs, comportându-se nu numai în baza factorilor tradiționali ca puterea, interesul național sau intimidarea, ci luând în considerare întreaga diversitate a variabilelor care se manifestă la nivel global în noul mileniu (Lobell, Lipsman, Taliaferro: 2009). 1.2. Pluralismul Această teorie a RI este echivalentul tradiției liberale a gândirii politice. Pe cale de consecință, asumpțiile sale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
75%, în timp ce Iugoslavia și Ungaria urmau să fie divizate egal, fiecare parte obținând 50%. Deși Churchill a condiționat (neconvingător) durata acordului de finalizarea războiului (Churchill: 1953, în Stokes: 1991, 31-32), ceea ce a contat imediat după 1945 a fost capacitatea de intimidare militară (Brogan: 1990, 156), de care Kremlinul dispunea din plin în Europa de Est. Nici celebra confesiune făcută de Stalin proeminentului lider comunist iugoslav (devenit ulterior disident) Milovan Djilas, cum că " În războiul acesta nu este la fel ca în trecut, [...] cel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consilieri ai săi la finalul anului 1945, Stalin clarifica dezacordul dintre sentimentele pe care bomba atomică i le inspirase și comportamentul aparent impasibil cu care întâmpinase evenimentul: "Este evident că [...] nu putem realiza nimic serios dacă începem să cedăm în fața intimidării sau să ne trădăm nesiguranța" (Levering în Gaddis: 2005, 41). "Cortina de Fier" pe care Churchill o vedea divizând Europa în 1946 sintagma o fromulase încă din mai 1945, dar de abia în martie 1946 va lansa, la Foulton, Missouri
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În final, Hrușciov a cedat. Trupele sovietice au fost retrase, pe măsură ce noua conducere a PMUP și populația făcuseră front comun împotriva "fratelui cel mare". Totuși, motivul care a stat la baza deciziei lui Hrușciov nu a fost în nici un caz intimidarea, iar ceea ce s-a întâmplat la Budapesta câteva zile mai târziu o dovedește din plin. Mai degrabă, Hrușciov a fost convins de sinceritatea noului lider polonez în ceea ce privește necesitatea menținerii unor relații strânse cu Uniunea Sovietică. "Nu vreau să rup prietenia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu Ungaria și Austria" dovedește, argumentează cu judiciozitate Sergiu Verona, "că menținerea liniilor de comunicație nu a fost niciodată motivul real pentru amplasarea trupelor sovietice în România". De fapt, prezența acestora se justifica prin rațiuni mai degrabă politice și geopolitice: intimidarea Iugoslaviei, respectiv "creșterea prezenței militare a Moscovei în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord "referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate temporar pe teritoriul Republicii Populare România" în care era
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
proces, iar "cripto-capitalismul" devine din ce în ce mai important în economia subterană sovietică, unde raportul cerere-ofertă este constitutiv. Carențele ideologice și incapacitatea mobilizării sociale în vederea "construirii socialismului" ținând acum de domeniul cotidianului, partidul este nevoit să se bazeze din ce în ce mai mult pe tehnicile de intimidare și control ale poliției politice pentru asigurarea stabilității sistemului (Jowitt: 152-158). Leninismul asianizat și leninismul romantic au luptat fiecare în manieră proprie împotriva creșterii ponderii neotradiționalismului: Mao a declanșat revoluția culturală, iar Ceaușescu a preluat din acesta elementele de naționalism
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
va culmina în decembrie 1981 cu declararea legii marțiale de către noul lider de la Varșovia, generalul Jaruzelski va îngrijora Bucureștiul, acesta sperând totuși într-un deznodământ tipic pentru astfel de situații în regimurile leniniste: intervenția brutală a conducerii, arestarea protagoniștilor și intimidarea populației în vederea prevenirii incidenței unor astfel de gesturi pe viitor. Ceea ce s-a și întâmplat, în primă fază; ulterior însă, situația va lua o turnură insolită, inconceptibilă pentru conducerea PCR: sindicatul Solidaritatea va submina gradual și eficient pilonii legitimității leninismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sa antipartinică și o atitudine dușmănoasă antisovietică. Atitudinea negativă a unor elemente nepartinice din conducerea profesională influențează și azi organizația de partid, practicând servilismul, lipsa de principialitate: caz concret, cuvintele lui Filipescu sunt citate la ședințe în cadrul organizației de bază. Intimidarea membrilor de partid merge până acolo, că atunci când sunt chemați la Filipescu sau la Tigoiu sunt cuprinși și azi de frică. Iată oamenii pe care se bazează conducerea serviciului: 1. Tigoiu Mircea, de când este la acest serviciu din 1945, și-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să se îndrepte împotriva dușmanilor care există, sunt spioni, sabotori. Am avut cu prilejul alegerilor semne vădite și foarte serioase de muncă și existență a dușmanului, care prin scrisori anonime pe care le trimit organelor de partid din regiuni, urmărind intimidarea lor și noi trebuie să acționăm împotriva lor. Acțiunile noastre să fie îndreptate împotriva dușmanului și nicidecum împotriva oamenilor nevinovați. Mult mai mult va câștiga partidul, statul nostru, dacă mergem prin munca de convingere. Raportul se referă la acea perioadă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vasile, Lupșa Victor, Mihuț Adrian ș.a. - care au acționat în mod sistematic împotriva reprezentanților oamenilor muncii, prin asasinate odioase, prin maltratarea și schingiuirea activiștilor de partid și de stat. S-au încercat forme din cele mai diferite pentru descurajarea și intimidarea unor participanți de frunte la opera de construcție socială, în scopul slăbirii efortului și al scăderii elanului lor în lupta pentru transformarea socialistă a României. Pe plan economic s-au constituit grupuri de legionari, național-țărăniști, liberali și alte elemente contrarevoluționare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă parte a unor tipare comportamentale de coerciție, intimidare sau contenționare.”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 8) Statisticile internaționale privind sexul autorilor unor acte de violență, precum și statisticile privind sexul prizonierilor din închisori pledează pentru aceste afirmații. Kevin Brown (2004)2 adaugă încă un argument pentru a avea o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
OMCT notifică: „Tortura are rolul de a intimida nu doar victima, ci și grupul cu care se identifică victima. în cazul violenței domestice acest grup este format în ansamblu de femei. Recurgând la forță împotriva femeilor și încercând să inducă intimidare și frică, bărbații încearcă să mențină femeile într-o poziție subordonată”(Benninger-Budel, Lacroix, 1999). 4. Statutul celui care torturează Pare aspectul cel mai discutabil în incriminarea violenței domestice ca formă de tortură. Căci violența domestică este o formă de manifestare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau provocarea unei suferințe, în trecut sau în prezent, în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de: intimidări sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care aparțin victimei, izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin, amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor, furturi, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
partenerului de cuplu, înainte sau după căsătorie, este predominant de două tipuri: fie dorința de a se separa de partener, fie reacția la violența acestuia. în vreme ce în majoritatea cazurilor motivația găsită la bărbați pentru actele de violență în cuplu era intimidarea partenerei, în cazul femeii, motivația predominantă era reacția de autoapărare împotriva violenței partenerului. Michalski (2005) aduce în discuție date similare provenind dintr-un studiu efectuat prin telefon, de National Violence Against Women, în SUA, în 1996. în vreme ce incidentele de violențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprezintă "folosirea deliberată și sistematică a unor mijloace violente în vederea atingerii unor scopuri criminale, iar îndreptarea voită a acestor acte violente împotriva unor oameni nevinovați are drept țel să provoace, pe o scară cât mai larg posibilă, o stare de intimidare și de constrângere, de teamă și insecuritate, o psihoză de teroare", termenul teroare semnificând o stare de mare teamă. El derivă din verbul latin terrere care înseamnă a tremura sau a cauza tremuratul, iar verbul deterrere a înspăimânta. Termenii teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deterrere a înspăimânta. Termenii teroare și terorism au apărut în perioada 1793 1798 în contextul Revoluției franceze, în cursul căreia, pentru a se putea impune, conducătorii revoluționari au recurs în mod sistematic la metode bazate pe teroare. Având drept obiective intimidarea și constrângerea, iar ca metode de acțiune asasinatele în masă, execuțiile sumare, exploziile, incendiile etc., actele de terorism constituie instrumentul de acțiune al unor indivizi, grupări, lideri posedați de o ură fanatică, obsedați de o puternică dorință de răzbunare, însetați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
arăta că "o acțiune este calificată drept terorism când efectele sale psihologice sunt disproporționate în raport cu rezultatele fizice realizate"6. Teroristul decide singur, execută singur, afirma A. Malraux 7. Terorismul politic, sublinia Paul Wilkinson, se deosebește de alte forme de violență, intimidare și constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și suferința victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care îngăduiau judecătorului să pună în libertate pe autorii unor infracțiuni de o gravitate extremă. În motivarea acestei legi, susținută de partizanii unei politici de apărare socială fermă, s-a arătat că în acest fel se asigură realizarea funcției de intimidare a pedepsei, funcție care este condiționată printre altele și de certitudinea pedepsei. Durata relativ mare a perioadei de siguranță constituie, potrivit unor opinii exprimate în droctrina franceză, un obstacol în calea individualizării pedepselor în curs de executare (Desportes, Le Gunehec
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să-i servească. Unii dintre aceștia au fost implicați În scandaluri financiare. Interesele speciale - În special lobby-ul fermierilor - sunt acuzate că exercită presiuni atunci când este vorba despre alocarea fondurilor Uniunii Europene. Statele membre mici acuză Germania și Franța de intimidare și de faptul că forțează aprobarea unor protocoale și tratate favorabile intereselor lor și, chiar mai rău, că nu Îndeplinesc directivele Uniunii atunci când acestea nu le convin, creând asfel un dublu standard În interiorul uniunii. Recent, ambele țări au anunțat că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie", Paris, vol. I, 1908, pp. 245-257, în "Buletinul Societății de Medici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se sfiește să ne trîntească în față acest adevăr stingheritor. Vecin 3: Haideți fraților, păi ce facem? Jucăm poker sau facem comunicări științifice? Vecin 2: Deci zici că ai cerut o mie, da? Vecin 3: Deocamdată... Vecin 2: Umbli cu intimidări! Bun, atunci și mie o mie. Vin cu două Vecin 3: Păi n-am stabilit că jucăm cu banii jos? Vecin 2: Domle, am carte mare și trebuie s-o joc. Uite, dacă ăia tot dorm sau dracu știe ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din nota menționată și regretă în mod viu că guvernul Republicii a acordat atenție unor bârfeli tendențioase și unor afirmații lipsite de orice bază. Guvernul Regal afirmă că tot ce s-a pus în sarcina sa privind așa numitele presiuni, intimidări sau violențe exercitate direct sau indirect asupra membrilor „Sfatului Țării” este complet inventat. Niciodată n-au fost luate măsurile coercitive despre care este vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]