1,915 matches
-
5-10 ori peste normal, în absența modificărilor ischemice cardiace. Valorile CPK sunt mai ridicate la bărbați și se corelează cu mărimea masei musculare [Singhal et al., 1988]. Cauze evidente de creștere a CPK la pacienții dializați sunt reprezentate de injecțiile intramusculare (androgeni, vitamina B12 etc.). Izoenzima CPK-MB reprezintă sub 5% din totalul CPK la populația generală. La pacienții dializați, au fost raportate niveluri crescute la 3-30%, în absența ischemiei miocardice, probabil reflectând hipertrofia miocardică. Acest fenomen se poate datora unui efect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cel mai mic pentru aminoacizii ramificați. Transportul activ este consumator de energie și este stimulat de insulină. Sistemele de transport variază de la țesut la țesut. În circulația cerebrală, aminoacizii pătrund la concentrații plasmatice mai mici decât cele necesare pentru transportul intramuscular. Insulina influențează transportul aminoacizilor în mușchi, hepatocite și fibroblaști. În plus, influența este limitată la aminoacizii neesențiali (alanină, glicocol și glutamină). Perfuziile folosite în clampul euglicemic/hiperinsulinemic conduce la o scădere a proteolizei cu maxim 40%, sugerând că numai o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
regimul altor calități motrice: viteză, forță, rezistență. Încercând să explice coordonarea prin procesele fiziologice de la nivelul musculaturii, în lucrarea „Forța în sportul de performanță”,Baroga, L., vorbește despre două forme de coordonare strâns legate de activitatea musculară: coordonarea intermusculară; coordonarea intramusculară. Coordonarea intermusculară se referă, ”la interacțiunea diferitelor grupe musculare în timpul efectuării exercițiilor fizice.” (Baroga, L.). Realizarea unor mișcări, simple sau complexe, dar care să urmărească atingerea unui nivel corespunzător de eficiență, presupune intrarea în acțiune, la momentul potrivit, a unui
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
coordonare, ei nu intră în acțiune la momentul potrivit, lucru ce impune folosirea bretelelor în antrenamente. În cazul probelor de sprint, s-a constatat că încordarea mușchilor centurii scapulare a sprinterului are efect negativ asupra rezultatului sportiv.” (Baroga, L). Coordonarea intramusculară presupune angrenarea unui număr optim de unități motorii în realizarea unei acțiuni motrice. În acest sens Baroga, L., consideră că ”forța depinde de numărul unităților neuromusculare angrenate în lucru” (Baroga, L.). Pentru a înțelege mai bine acest tip de coordonare
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
de a angrena simultan în lucru un număr maxim de fibre musculare. În practica sportivă fenomenul este denumit deficit de forță sau lipsa capacității de utilizare a potențialului muscular.” (Baroga, L.) După R. Thomas, J. Keller, J. P. Eclache , “coordonarea intramusculară este un proces fundamental pentru progresul motor. Relația dintre capacitățile fizice și coordonarea motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
sau lipsa capacității de utilizare a potențialului muscular.” (Baroga, L.) După R. Thomas, J. Keller, J. P. Eclache , “coordonarea intramusculară este un proces fundamental pentru progresul motor. Relația dintre capacitățile fizice și coordonarea motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă fază cu coordonarea intramusculară. Abia în faza a doua se transformă fibra. Coordonarea intramusculară, în loc să reglementeze o recrutare maximă a tuturor
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
fundamental pentru progresul motor. Relația dintre capacitățile fizice și coordonarea motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă fază cu coordonarea intramusculară. Abia în faza a doua se transformă fibra. Coordonarea intramusculară, în loc să reglementeze o recrutare maximă a tuturor fibrelor, asigură o desfășurare minimală, în sensul economiei, între fibrele care se contractă și cele care recuperează”. Din punct de vedere al rolului
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă fază cu coordonarea intramusculară. Abia în faza a doua se transformă fibra. Coordonarea intramusculară, în loc să reglementeze o recrutare maximă a tuturor fibrelor, asigură o desfășurare minimală, în sensul economiei, între fibrele care se contractă și cele care recuperează”. Din punct de vedere al rolului pe care îl deține ereditatea, Gârleanu, D., Tănăsescu, I., deosebesc
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
lateral care este mai bogat în țesut celular subcutanat). Rotația locurilor de administrare, pentru a preveni lipodistrofia, trebuie să se facă în interiorul acelorași regiuni (5,6,8). 51 Profunzimea injecțiilor este și ea direct proporțională cu viteza de absorbție. Injectarea intramusculară accelerează absorbția și s-a constatat că ea se poate produce, uneori, chiar și folosind ace de 8 mm, mai ales la subiecți cu indice de masă corporală mai mic și la copii (11). Printr-o tehnică de ultrasonografie s-
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de masă corporală mai mic și la copii (11). Printr-o tehnică de ultrasonografie s-a putut constata la un lot de copii că 30% dintre ei, folosind tehnica lor obișnuită și ace de 12,7 mm, își injectau insulina intramuscular (11). Factorii mai sus menționați explică importanta variabilitate a famacocineticii și farmacodinamicii insulinelor administrate subcutanat care, exprimată prin coeficientul de variație, este de 25% intraindividual și de 50% interindividual (8). Această variabilitate a ratei de absorbție fiind mai exprimată în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
miocardic acut, alimentația parenterală). Ea se face prin perfuzie continuă sau prin injecții repetate la intervale de o oră (avînd în vedere T 1/2 scurt al insulinei plasmatice). Intravenos se administrează exclusiv insuline cu durată scurtă de acțiune. Administrarea intramusculară asigură o absorbție mai rapidă a insulinelor atunci când acestea sunt administrate la nivelul brațelor și 72 coapselor, dar nu și atunci când sunt administrate la nivelul abdomenului (4). Această cale de administrare poate fi o alternativă în tratamentul cetoacidozelor atunci când calea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
insulinelor atunci când acestea sunt administrate la nivelul brațelor și 72 coapselor, dar nu și atunci când sunt administrate la nivelul abdomenului (4). Această cale de administrare poate fi o alternativă în tratamentul cetoacidozelor atunci când calea intravenoasă nu este abordabilă. Disconfortul administrării intramusculare face ca ea să nu fie o recomandare pentru practica curentă (2,4). Administrarea intraperitoneală este singura care asigură absorbția insulinelor exogene în circulația portală. Ea se face cu ajutorul pompelor implantabile, printr-un catater flotant în spațiul peritoneal. Profilele farmacodinamice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
un necesar foarte mic de insulină, de 0,1-0,2 U/kg/24h. În tratamentul cetoacidozei diabetice și a stărilor hiperglicemice hiperosmolare, dozele de insulină cu acțiune scurtă administrate intravenos sunt de 0,1U/kg/h sau, dacă se administrează intramuscular, de 0,15 U/kg/h (31). Dacă glicemia nu scade cu 50-70 mg/dl după prima oră, doza se dublează (30). Inițierea tratamentului cu insulină este o decizie care trebuie aplicată imediat după diagnosticarea DZ tip 1. Întârzierea inițierii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
insulinoterapia va fi reprezentată doar de insuline cu acțiune scurtă. Este contraindicată administrarea insulinelor cu acțiune intermediară sau lentă. Metoda ideală de administrare a insulinei este în perfuzie intravenoasă continuă, care ulterior, poate fi continuată cu administrarea insulinei subcutan sau intramuscular la 1-2 ore interval. La adulți, după excluderea hipopotasemiei (K<3.3 mEq/l), se administrează un bolus intravenos de insulină regular, 0.15 ui / kg, urmat de o perfuzie continuă de insulină regular în doză de 5-7-10 ui / h
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
se recurge la administrarea orară intravenos, dublând doza de insulină în lipsa unui răspuns glicemic corespunzător. În cazul cetoacidozelor moderate, doza inițială de insulină va fi de 0,4 - 0,6 ui / kg., din care jumătate administrată intravenos, jumătate subcutan sau intramuscular. Ulterior, o doză de 0,1 ui / kg / oră insulină cu acțiune scurtă poate fi administrată intramuscular sau subcutan. Când glicemia plasmatică atinge valoarea de 250 mg/dl în cazul cetoacidozei, sau 300 mg/dl în stările hiperosmolare hiperglicemice, doza
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cetoacidozelor moderate, doza inițială de insulină va fi de 0,4 - 0,6 ui / kg., din care jumătate administrată intravenos, jumătate subcutan sau intramuscular. Ulterior, o doză de 0,1 ui / kg / oră insulină cu acțiune scurtă poate fi administrată intramuscular sau subcutan. Când glicemia plasmatică atinge valoarea de 250 mg/dl în cazul cetoacidozei, sau 300 mg/dl în stările hiperosmolare hiperglicemice, doza de insulină poate fi scăzută la o rată de 0,05-0,1 ui / kg / h (3-6 ui
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
fi variabil de la pacient la pacient), produce un complex de simptome și semne vegetative (transpirații, palpitații, tremurături, foame) și neuroglicopenice (cefalee, confuzie, tulburări de vorbire și de comportament, comă), care se remit după administrarea de hidrați de carbon oral, glucagon intramuscular sau subcutanat, sau glucoză intravenos. Din punct de vedere fiziopatologic, hipoglicemiile produse în cursul tratamentului cu insulină au următoarele cauze (1): - inhibarea producției hepatice de glucoză și stimularea excesivă a preluării periferice a glucozei datorită excesului de insulină - aportul alimentar
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
să-și verifice glicemia la 15 min. după ingestia a 15 g de glucoză și să repete ingestia până când glicemia depășește 100 mg/dl (regula "15/15" pentru tratamentul hipoglicemiilor). Hipoglicemiile severe se tratează prin administrarea a 1 mg glucagon intramuscular sau subcutanat, sau a 50-100 ml glucoză 20%, intravenos. Anturajul pacientului (familie, colegi) trebuie instruit în ceea ce privește administrarea glucagonului. Repetarea episoadelor de hipoglicemie, mai ales la aceleași ore, impune ajustarea dozelor de insulină, sau schimbarea regimului de insulinoterapie. Mai jos sunt
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
1999(26) Suppl. S2-S10) Lipsa vizualizării lanțului mamar intern acompaniată sau nu de traversarea în lanțul controlateral, pare a fi unul din cele mai importante criterii pentru evaluarea implicării tumorale în lanțul ipsilateral, asigurând că radiocoloidul a fost corect injectat intramuscular. [286, 287]. Aproape 75% din ganglionii mamari interni sunt localizați între coastele 1-3. [288]. Tehnica este considerată reproductibilă în mai mult de 90% din cazuri. Limfoscintigrafia mamară a fost folosită pentru prima dată în studiul drenajului limfatic normal utilizând aurul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
anuală de la Cold Spring Harbor, s-a definit utilizarea tehnologiei de imunizare ADN pentru generarea răspunsului imun protector, in vivo. Margaret Liu, de la Merck, și colaboratorii săi de la Vical, au raportat inducerea răspunsului imun anti- virus gripal A, după inocularea intramusculară a șoarecelui cu ADN plasmidial înalt purificat, în care au fost incluse genele codificatoare ale proteinei virale influenza A. După trei inoculări, în decurs de șase săptămâni, utilizând doze a 100µg de ADN plasmidial, s-a indus un răspuns imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suprafața particulelor de aur coloidal, permite introducerea constructului de expresie în celulele-țintă, asigurând realizarea vaccinării ADN in vivo. Nivelul de ordinul nanogramelor al vectorului de expresie este suficient pentru inducerea răspunsului imun prn tehnologia « pistolului » genetic, pe când în tehnica injectării intramusculare sau intradermale sunt necesare nivele cantitative ale vectorului de expresie de ordinul microgramelor. La șoarecii de experiență, răspunsul imun protector a durat peste un an. În anii 1997-1998 au început testele clinice ale vaccinurilor ADN față de o varietate de agenți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru profilaxia și tratamentul neoplaziilor. Scopul major al strategiilor de utilizare a genelor în vaccinare este acela de a spori eficiența procesului transfecției in vivo și expresia consecutivă a produsului genic codificat de genele de interes. Pentru calea de imunizare intramusculară, soluțiile saline simple pot fi cărăuși potriviți ai ADN injectat (Ulmer și colab., 1993). Coadministrarea agenților toxici, cum ar fi anestezicul bupivicaina și cardiotoxina, împreună cu ADN, poate amplifica transferul genic și expresia genică in vivo (Davis și colab., 1995). Se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de injecție (Foecking și Hofstetter, 1996). În vederea ameliorării eficienței expresiei genice, consecutive transferului ADN in vivo, au fost însă utilizați și alți promotori. Cele mai multe cercetări asupra vaccinării genetice au fost realizate în cazul injectării vaccinurilor ADN pe cale subcutanată, intradermică sau intramusculară. Eficiența injectării depinde de capacitatea celulelor adiacente locului de injectare de a prelua ADN injectat, pentru a fi ulterior transcris și tradus în proteina stimulatoare a răspunsului imun protector. O altă cale de introducere a ADN este aceea a injectării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
antigenul T mare al lui SV40, Cap. 32. Vaccinarea genetică și terapia genică în tratamentul cancerului și al altor boli cu etiologie virală 510 asigură protecția față de transplantul celulelor tumorale viabile (Tevethia și colab., 1980; Bright și colab., 1994). Imunizarea intramusculară, intraperitoneală sau subcutanată a șoarecilor BALB/c cu ADN plasmidic care conține gena antigenului T din SV40, declanșează un răspuns imun antitumoral protector. Datorită limitării informației cu privire la antigenele cu specificitate tumorală, abordarea directă a vaccinurilor genetice specific antitumorale este mult
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
induce sinteza anticorpilor anti-Id (Hawkins și colab., 1993, 1994). A fost obținut un ADN plasmidic care codifică pentru secvența scFv a Ig de suprafață a limfomului murin BCL1, sub controlul repetiției lungi terminale a virusului sarcomului Rous (RSV LTR). Injectarea intramusculară a plasmidului a indus sinteza anti-Id, la aproximativ 50% dintre șoareci, cu reactivitate față de celulele tumorale BCL1. S-au realizat și constructe care codifică pentru IL-2 sau GM-CSF. Studiile au demonstrat eficiența vaccinurilor ADN în stimularea unui răspuns imun specific
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]