9,951 matches
-
persoanele fizice străine, a terenurilor din România cu destinație agricolă și forestieră, a celor aflate permanent sub luciu de apă, precum și a altor terenuri aflate în extravilan, * perioadă de tranziție de 5 ani pentru liberalizarea regimului dobândirii terenurilor situate în intravilan. Ca răspuns la aceste solicitări, UE a amintit că solicitările de tranziție sunt măsuri excepționale, cu caracter limitat în timp și ca sferă de aplicare și care nu trebuie să implice abateri de la regulile și politicile comunitare sau să conducă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
străine, a terenurilor din România cu destinație agricolă și forestieră, a celor aflate permanent sub luciu de apă, precum și a altor terenuri aflate în extravilan, și o perioadă de tranziție de 5 ani pentru liberalizarea regimului dobândirii terenurilor situate în intravilan. În acest sens, UE solicita României informații privind stadiul retorcedării proprietăților funciare și să precizeze data finalizării acestui proces. Poziția României (2002) Documentul de poziție complementar (CONF-RO 58/02) înlocuiește Documentul de poziție complementar CONF-RO 25/02 și CONF-RO 30
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) De exemplu, zona metropolitană a Bucureștiului, zona periurbană a municipiului Târgu-Mureș. Local Planul urbanistic general (PUG) PUG cuprinde analize, reglementări și regulament local de urbanism pentru întregul teritoriu administrativ al unității de bază (intravilan și extravilan) și stabilește norme generale, pe baza cărora se elaborează ulterior în detaliu, la scară mai mică, PUZ-urile și PUD-urile. Planul urbanistic zonal (PUZ) PUZ are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un scop similar. New Towns In-Town: Why a Federal Program Failed de Martha Derthick (1972) are ca temă un program de construire a locuințelor din timpul administrației președintelui Lyndon Johnson. Guvernul federal trebuia să aloce terenurile excedentare - situate În zone intravilane la alegere - administrațiilor locale, În scopul demarării construcțiilor. Însă, după patru ani, se făcuseră progrese minore În cele șapte locații - San Antonio, New Bedford (Massachusetts), San Francisco, Washington, D.C., Atlanta, Louisville și Clinton Township (Michigan) -, iar programul a fost considerat
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe pe suflet), Cluj-Napoca, 2002; Salina de cărbuni, Cluj-Napoca, 2002; Republica Valentin, Cluj-Napoca, 2003; Românie dragă, Elveția mea, Cluj-Napoca, 2003; S-a întâmplat ieri, Cluj-Napoca, 2003; Umflați-l pe Mozart
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se practică nu numai pe luncă, ci și pe ambele terase ale apei Bârladului. Este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
EUROPEANĂ proces de adaptare economică reciprocă a țărilor europene și de creare a unei coeziuni interne pe multiple planuri (legislativ, social, politic, ș.a.). INTERFLUVIU suprafața de teren cuprinsă între două văi, mărginită de doi versanți; sinonime: „între râuri”, „între văi”. INTRAVILAN suprafața construită (vatra) a unui oraș; suprafața pe care se desfășoară o localitate. INVERSIUNE TERMICĂ distribuție verticală a temperaturii, în care valorile acesteia cresc paralel cu creșterea înălțimii, în loc să scadă, cum este normal. ISTM fâșie îngustă de uscat mărginită de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
aceste indemnizații, ”revoluționarii” beneficiază și de multe alte drepturi, chiar mai importante, cum ar fi: dreptul de a primi de la stat o locuință; dreptul de a primi de la stat un spațiu comercial; dreptul de a primi de la stat un teren intravilan; dreptul de a primi de la stat un teren agricol extravilan; dreptul de a primi de la stat transport gratuit la clasa I la toate mijloacele de transport în comun inclusiv pe tren; dreptul de a primi de la stat prin spitalele militare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
masă, până la cca 1 km; în aceste zone nu se percep detaliile; c) planul îndepărtat, la distanțe de peste 1 km, zonele unde se percep numai volumele, iar la peste 2-3 km, nu se percep decât limitele marile ansambluri (topografice, vegetale, intravilane). Profunzimea câmpului vizual determină lungimea observării și a interpretării și este un factor determinant pentru interpretarea peisajului geografic. Vederile ample, sau lungi, sunt bazate pe caracteristicile și starea atmosferei care, atunci când asigură o maximă transparență și vizibilitate, creează percepții atractive
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
plan: glacisul/piemontul de la poalele munților Gurghiu, cu înclinare de cca 8-10˚, expoziție est și nord-est predominant (semiumbrit) cu pajiști secundare (pășune) și peisaj forestier matur și plantat, situate dincolo de stratul de inversiune termică severă; Planul secund, șesul Mureșului cu intravilanul Ciumani situate în sectorul cu inversiune termică severă; Planul îndepărtat peisaj agricol, agro-pastoral și hidrografic-antropic (canalul Belcinei) iar la linia orizontului se remarcă glacisurile de la poalele Munților Giurgeului, situate în sectorul cu inversiuni termice moderate. POSTFAță În mod normal, autorul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
teren cade în sarcina persoanelor fizice care dețin în proprietate anumite suprafețe de teren, amplasate în raza municipiilor, orașelor și comunelor; - impozitul pe teren este stabilit în sumă fixă pe metrul pătrat de teren, dar nivelul său este diferențiat în intravilanul localităților, pe ranguri de localități, pe categorii de folosință a terenurilor și pe zone; - persoanele juridice (regii autonome, societăți comerciale etc.) care au în administrare sau în folosință terenuri proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, pe
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
extinderea sau înlocuirea rețelei de canalizare internă, "de la Golia pân la Curtea Veche și pân la răspântiile caselor Cantacuzino". Costul estimat al tuturor lucrărilor cuprinzând: săparea canalurilor din afara orașului, fabricarea și transportul țevilor până la Iași, via Galați, antrepriza întreținerii canalurilor intravilane, execuția unui număr de patru cișmele și patru havuzuri noi în oraș, precum și propria-i leafă se ridica la suma de 376.637 lei și 69 bani, sumă ce depășea cu mult disponibilitățile bugetare ale Epitropiei și pentru acoperirea căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic în comunitatea săsească, diminuând drastic dimensiunile proprietăților bisericești și ale composesoratelor. Mai mult, toate terenurile arendate în ultimii ani sunt expropriate, fapt ce afectează numeroase familii ce locuiesc în orașe. Terenurile intravilane pe care nu se construia timp de 3 ani urmau să fie, la rândul lor, expropriate. Deși elitele politice românești consideră astfel de măsuri inevitabile, necesare îndreptării unor nedreptăți istorice la care etnicii români au fost supuși de-a lungul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric vizat de noi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în care, pe măsura reintegrării spațiului românesc în circuitul comerțului european (1774, 1829) și a apariției primelor semne ale industrializării, nucleele urbane cu funcția de reședință de județ au cunoscut o creștere demografică semnificativă, combinată cu o mărire a suprafeței intravilane; 2. cea de-a doua etapă (etapa acumulărilor calitative) - cuprinsă între anii 1864-1916 - în care, pe măsura consolidării statului român și a creșterii rolului administrațiilor locale, apar și primele semne ale sistematizării urbane: construcția trotuarelor, intensificarea proiectelor ce vizau realizarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Acest fapt este indicat nu numai de evoluția demografică pozitivă din intervalul 1821-1859 (de la 952 la 8.972 locuitori), dar și de creșterea semnificativă a suprafeței intravilane. Așa cum am arătat, în această perioadă Bacăul scapă de complexul megieșiei cu marile proprietăți funciare. Pentru prima dată în istoria sa, odată cu abandonarea paradigmei feudale de funcționare, Bacăul pornește la cucerirea spațiului înconjurător, punând la dispoziția locuitorilor terenurile necesare construcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită megieșiei cu Țarina comunală, rezervată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inundațiilor catastrofale din vara anului 1911, prin decizia de strămutare a oborului de vite din vechea locație (aproape de râul Bistrița, între digul de apărare și drumul spre podul de fieră pe câmpul Poștei (iunie 1911), s-a creat posibilitatea extinderii intravilanului în zona de Nord a orașului. Această perspectivă a devenit realitate începând cu iulie 1912, atunci când primarul Vasile Pavli a scos la vânzare de veci, prin licitație publică orală, mai multe loturi parcelate. Tot în această zonă, un an mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai multe loturi parcelate. Tot în această zonă, un an mai târziu, o mică suprafață din terenul pe care se desfășura iarmarocul de vite, a fost destinată pentru înființarea Lazaretului și a cimitirului de holerici. Procesul de extindere a suprafeței intravilane a fost asigurat și prin intermediul inițiativelor private. De pildă, pe data de 2 ianuarie 1914, Alecu Mârza, proprietar și pensionar din Bacău a înaintat Primăriei o propunere în care se precizau următoarele: „m am gândit să desfac în loturi mici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strada Bacău-Piatra cu prelungirea strada Poștei”. Singura doleanță a petiționarului a fost ca viitorul drum să-i poarte numele, fapt acceptat de consiliul comunal chiar de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1929, o importantă modificare a statutului administrativ. La această dată, prin decret regal, orașul a fost trecut în rândul celor 13 municipii ale țării. Începutul anului 1930 reprezintă un punct de reper deosebit de important în privința procesului de expansiune a suprafeței intravilane a orașului - aceasta ajungând să măsoare aproximativ 500 hectare. Pe de o parte, începând cu data de 1 ianuarie 1930, orașului i-au fost încorporate oficial satele Letea-Veche, Șerbănești, Gherăești, precum și târgușorul Podul de Fier. Pe de altă parte, începând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
obștiei”. Pentru îndreptarea acestei situații, ocrotitorii au propus un set de măsuri, între care cele mai importante vizau clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu”. III. D. Muncitorimea Evoluția ascendentă a procesului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
recensământ al lui Iosif al II-lea). Întreaga populație iobăgească erau români, ține să precizeze istoricul David Prodan În cartea Toplița la 1785 (Cluj 1947). Grofii maghiari, stăpâni pe atunci aici, erau: Mihail Teleki, Simon Remeny și Ianoș Bordemisza. Teren intravilan era doar o suprafață de 344 iugăre din care, pământ arător 219 iugăre iar fânaț 392 iugăre. Rentabilitatea era disproporționată față de munca depusă iar fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]