29,866 matches
-
căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ“. De asemenea, Curtea a reținut că „recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă din oficiu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei“, care la data de 1 octombrie 2018 se putea considera ca fiind finalizată. „Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
realizării atribuțiilor, drepturilor și obligațiilor legale, precum și a sarcinilor care servesc interesului public, respectiv în scopul înscrierii în program, al încheierii situației școlare și al exercitării dreptului fundamental la educație. (3) Raportat la prevederile art. 5 din RGPD, în ipoteza în care listele referitoare la înscrierea cursanților în Programul „A doua șansă“ - învățământ primar sunt publice pe paginile de internet ale instituțiilor, inspectoratele școlare vor lua toate măsurile pentru eliminarea acestora de pe site-ul unităților de învățământ în termen
METODOLOGIE din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251476]
-
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, și au stabilit în urma acestui demers analitic dacă reclamanții din respectivele procese trebuiau sau nu să cunoască nașterea dreptului la despăgubire. ... 90. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că însăși argumentarea celor două ipoteze de interpretare pe care instanța de trimitere le-a evocat ca posibile răspunsuri la întrebarea formulată prefigurează situații de fapt, și anume: o primă situație în care s-ar aprecia că reclamantul trebuia să cunoască existența dreptului litigios din perspectiva
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
o a doua situație în care norma de trimitere conținută în actul normativ publicat ulterior ar putea fi apreciată ca o împrejurare suficientă spre a se concluziona că reclamantul trebuia să cunoască existența dreptului litigios. ... 91. În mod neîndoielnic, ambele ipoteze prefigurate astfel de instanța de trimitere implică aprecieri punctuale, particularizate în raport cu situația reclamantului din fiecare proces pentru că - așa cum s-a reținut în precedent - legiuitorul a stabilit explicit, prin art. 2.523 teza a doua din Codul civil
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză. ... ... 47. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii, ca inadmisibilă, a acestei sesizări, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
comunicat pe nicio altă cale beneficiarilor drepturilor. ... 50. Această modalitate în care titularul sesizării a înțeles să reformuleze chestiunea litigioasă dedusă analizei, particularizând o anumită situație premisă, nu are însă aptitudinea de a fundamenta admisibilitatea prezentei sesizări, întrucât, indiferent de ipotezele particulare menționate de către titularul sesizării drept repere apte să influențeze stabilirea momentului obiectiv care marchează începutul termenului de prescripție, determinarea în concret a acestui moment presupune, așa cum s-a statuat deja, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 22/2019
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
fiecare litigiu în parte, raportat la circumstanțele particulare ale cauzelor analizate, dacă și în ce măsură beneficiarul drepturilor reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 a avut efectiv posibilitatea de a cunoaște existența drepturilor astfel reglementate. ... 56. Așadar, inclusiv în această ipoteză particulară, soluționarea chestiunii litigioase circumscrise determinării momentului de început al prescripției presupune verificarea unor aspecte de fapt ale litigiului, pe baza analizei probatoriului, așa cum s-a statuat deja în cuprinsul Deciziei nr. 18/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea o declară admisibilă. ... ... B. Cu privire la fond 22. Reclamantul susține că cercetarea penală a fost superficială și incompletă și că nu a permis clarificarea tuturor circumstanțelor decesului. Ipoteza sa este că fiul său ar fi putut fi împins în apă în timpul unui conflict cu terți. ... 23. Guvernul susține că autoritățile interne au efectuat cercetări efective în legătură cu circumstanțele decesului fiului reclamantului. Acestea au luat toate măsurile
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
persoane (supra, pct. 12). ... 30. Curtea constată că, procedând astfel, organele de cercetare penală au prezentat o explicație a circumstanțelor care au condus la decesul fiului reclamantului. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este suficient să se formuleze o ipoteză cu privire la motivele decesului. O astfel de ipoteză trebuie totodată să fie susținută în mod suficient de probe, astfel încât să nu se mai poată considera că decesul a avut loc în condiții suspecte (a se vedea, mutatis mutandis
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
astfel, organele de cercetare penală au prezentat o explicație a circumstanțelor care au condus la decesul fiului reclamantului. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este suficient să se formuleze o ipoteză cu privire la motivele decesului. O astfel de ipoteză trebuie totodată să fie susținută în mod suficient de probe, astfel încât să nu se mai poată considera că decesul a avut loc în condiții suspecte (a se vedea, mutatis mutandis, Pleșca împotriva României, nr. 2.158/08, pct. 47, 18 iunie
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
mod individual, fiecare în parte și toate în ansamblul lor asigurând dreptul la un proces echitabil, în privința celor speciale simplificate cerințele de echitate privesc procedura în ansamblul său. Prin urmare, excluderea accesului la calea de atac a recursului în ipoteza cererilor cu valoare redusă nu contravine dreptului la un proces echitabil. ... 41. În ceea ce privește prevederile art. 126 alin. (3) din Constituție privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
ce privește prevederile art. 126 alin. (3) din Constituție privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii, acestea nu sunt încălcate, existând posibilitatea apelării la procedura recursului în interesul legii în ipoteza existenței unor interpretări divergente cu privire la cererile cu valoare redusă. Din rațiuni de flexibilitate și suplețe a procedurilor speciale simplificate, legiuitorul poate reglementa anumite garanții care să asigure caracterul echitabil al acesteia printr-o evaluare în ansamblu. De altfel
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
infracțiunile de evaziune fiscală. ... 62. Or, așa cum rezultă și din jurisprudența identificată la nivelul instanțelor, situațiile întâlnite în practică sunt diferite, presupunând soluții diferite cu privire la modalitatea de determinare a impozitului pe profit stabilit suplimentar, cum ar fi ipoteza în care infracțiunea este comisă prin evidențierea în actele contabile a unor operațiuni fictive care atestă cheltuieli mai mari decât/diferite de cele efectuate în realitate sau ipoteza în care sunt evidențiate operațiuni nereale, întrucât în fapt nu a fost realizată
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
la modalitatea de determinare a impozitului pe profit stabilit suplimentar, cum ar fi ipoteza în care infracțiunea este comisă prin evidențierea în actele contabile a unor operațiuni fictive care atestă cheltuieli mai mari decât/diferite de cele efectuate în realitate sau ipoteza în care sunt evidențiate operațiuni nereale, întrucât în fapt nu a fost realizată niciun fel de achiziție și, prin urmare, nu ar fi fost efectuată nicio cheltuială. ... 63. În realitate, ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
sau morală prin fapta penală să ceară și să obțină, prin actul de justiție, acces la un proces desfășurat în mod legal, inclusiv raportat la toate gradele de jurisdicție. Or, excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor definitive nelegale - în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii. De asemenea, arată că, din moment ce a reglementat recursul în
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de justiție eficient trebuie să asigure părților și procurorului dreptul de a cere și de a obține restabilirea legalității - prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului în casație - inclusiv prin desființarea hotărârii definitive nelegale care a fost pronunțată în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Autorii excepției invocă în acest sens și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 540 din 12 iulie 2016 și nr. 651 din 17 octombrie 2017. ... 5. Înalta
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care recursul în casație nu se poate exercita - în ipoteza neconformității hotărârii penale definitive cu regulile de drept aplicabile - dacă soluția a fost pronunțată cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens arată că recursul în casație
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
din Codul de procedură penală, având în vedere că, potrivit prevederilor procesual penale, în cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu. Tot în sfera ipotezelor legale în care, în procesul penal, principiul oficialității se substituie principiului disponibilității se înscrie și soluția legislativă consacrată de dispozițiile art. 157 alin. (5) din Codul penal, potrivit căreia, dacă persoana vătămată a decedat sau, în cazul persoanei juridice, aceasta
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
acțiunii penale în situațiile stabilite de prevederile art. 157 alin. (4) și (5) din Codul penal și ale art. 289 alin. (8) fraza a treia din Codul de procedură penală și nici în alte cazuri prevăzute expres, de exemplu, în ipoteza reglementată de dispozițiile art. 199 alin. (2) din Codul penal. ... 22. Având în vedere, pe de o parte, motivele de recurs în casație prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar, pe de altă parte
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de drept în modul în care instanța de judecată dezleagă, prin hotărâre definitivă, fondul cauzei și statuează asupra existenței faptei penale și asupra vinovăției inculpatului, rezolvând acțiunea penală, Curtea apreciază că excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor nelegale în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii penale definitive. ... 24. De asemenea, instanța constituțională apreciază că dispozițiile art.
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor din materia contractelor de achiziție publică. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziții se aplică în mod echitabil atât autorității contractante, cât și operatorului economic vizat de ipoteza normei, fără a fi favorizată o categorie sau alta (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 34 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2011). “ ... 15. Curtea reține că, prin
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
atac să fie apelul, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii din primă instanță, și, respectiv, recursul, ce poate fi declarat tot într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei din apel, iar în ipoteza judecării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, soluția neputând fi decât aceea de trimitere spre rejudecare, ceea ce presupune reluarea judecății cel puțin din faza procesuală a apelului. Ținând cont de faptul că
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
potrivit cărora art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu enumeră printre „elementele întemeiate“, ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, „omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, Curtea reține că recuzarea este o ipoteză de excludere a judecătorului suspect - judex suspectus (distinct de judex incapax și judex inhabilis), iar suspiciunea poate avea numeroase temeiuri. Astfel, pot exista anumite împrejurări, interese, relațiuni, pasiuni, preocupațiuni care ar putea să producă îndoială, suspiciune asupra imparțialității judecătorului, și
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
prin deciziile nr. 605 din 22 septembrie 2016 și nr. 16 din 18 ianuarie 2018. ... 6. Din analiza considerentelor deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Curții Constituționale se observă că, în ipoteza transmiterii actelor de procedură prin fax sau e-mail, termenul de depunere ar expira la data încheierii programului de lucru al instanței, contrar celor reglementate prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia termenul care se
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
poate îndeplini actul de procedură. În deciziile menționate se statuează, în mod discriminatoriu, de natură a limita exercitarea drepturilor de către toate părțile în mod egal, precum și accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, că, în ipoteza transmiterii cererilor prin fax sau poștă electronică, partea care apelează la această modalitate de comunicare nu beneficiază de dreptul instituit de art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea sa fiind considerată a fi depusă în termen numai
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]