3,057 matches
-
Editura Dacia. Mitu, S. (1997). Geneza identității naționale la românii ardeleni. București: Humanitas. Mullaney, J. (2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage Publications. Pleșa, L. (2006). Mihail Roller și "stalinizarea" istoriografiei românești. Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 10(1), 165-177. Plumb, J.D. (1969). The Death of the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The University of Chicago Press. Zerubavel, E. (1998). Language and Memory: "Pre-Columbian" America and the Social Logic of Periodization. Social Research, 65(2), 315-330. Zub, A. (1989). Istorie și istorici în România interbelică. Iași: Junimea. Zub, A. (2000). Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură. Iași: Institutul European. Zub, A. și Antohi, S. (2002). Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Iași: Polirom. Abstract As its title explicitly suggests Romanian National Memory. The Discursive Making and Remakings of the National Past
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Case de Hohenzollern pe tronul lui Mircea cel Mare si al lui Ștefan cel Sfânt. [4 - 5 mai 1881] {EminescuOpXII 159} ["SĂ DISCUTĂM CU "ROMÎNUL"...? "] Să discutăm cu "Romînul" lucruri elementare pentru orice cunoscător al istoriei, să-i facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de două ori ingrată, întîi pentru că oamenii cu cari discutăm, fie oricât de deștepți, nu vor găsi în reminiscențele celor patru clase primare și a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Academia orientală din Viena, în acel institut escelent în care, pe lângă o sumă de alte obiecte, se predau toate limbile orientale vii și din care au ieșit pîn' acum mulți literați austriaci cari s-au ocupat cu literatura persană, cu istoriografia împărăției turcești, cu multe alte ramuri ale vechilor culturi ale Orientului. Numit în anul 1850 adiunct de interpret la internunțiatura din Constantinopol, a înaintat în curând, și în timpul războiului din Crimeea a fost însărcinat c-o misiunea specială pe lângă Omer
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o „publicistică” politică de bun nivel, în care adversarii (ai lui Neagoe, dar și ai Craioveștilor) - Mihnea cel Rău, fiul său Mircea, Stoican, Vlad cel Tânăr, Bogdan vornicul - sunt desființați pentru viitorime. Așa se face că scrierea, ce aparține și istoriografiei din Țara Românească, ajunge, datorită unor mutații motivate de schimbări evidente în mentalitatea cărturarilor epocii, un vibrant panegiric consacrat lui Neagoe Basarab. Voievodul român se ridică alături de acei bazilei ai Bizanțului cărora năzuise să le fie egal. Prin modificări petrecute
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Vizanti], „Opinia”, 1899, 3, 4, 187; Encicl. rom., III, 1227; Lovinescu, Scrieri, II, 552; Maria Frunză, Cele dintâi cursuri de literatură română la Universitatea din Iași (1860-1900), AUI, științe sociale - istorie, filologie, t. VIII, 1962; Ist. lit., II, 577; Bucur, Istoriografia, 86-88; Dicț. lit. 1900, 906-907. R. Z.
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Vladimirescu”, „Renașterea”, 1942, 4; George Baiculescu, „Foletul novel”, RFR, 1943, 9; Petre P. Ionescu, „Pretutindeni, totdeauna...”, RFR, 1943, 10; P. P. Panaitescu, „Foletul novel”, CL, 1943, 11-12; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biografic, Galați, 1973, 291-293; Bucur, Istoriografia, 341-342; Encicl. istoriografiei rom., 341-342. D. H. M.
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
4; George Baiculescu, „Foletul novel”, RFR, 1943, 9; Petre P. Ionescu, „Pretutindeni, totdeauna...”, RFR, 1943, 10; P. P. Panaitescu, „Foletul novel”, CL, 1943, 11-12; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biografic, Galați, 1973, 291-293; Bucur, Istoriografia, 341-342; Encicl. istoriografiei rom., 341-342. D. H. M.
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
În Europa, la 1870-1871, a avut repercusiuni considerabile și asupra stărilor de lucruri de la Dunărea de Jos . În pofida unor reale contribuții la cunoașterea implicațiilor războiului dintre cele două puteri garante asupra situației din România, s-a observat că În demersurile istoriografiei românești s-a manifestat tendința accentuare a sentimentelor filo franceze ale românilor și locul acestora În asumarea unor decizii interne. Pe această filieră solidaritatea cu Franța a fost deturnată spre manifestări anticarliste și implicit spre acțiuni care vizau Înlăturarea domnitorului
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
În epoca În care se vorbește despre perioada liberală a comunismului românesc, situată undeva În preajma anilor ’65-’70. Astfel se pot explica deplasarea contextului etnogenezei românești dinspre arealul lingvistic slav spre cel latin, acceptarea unor puncte de vedere critice ale istoriografiei românești la adresa „marelui frate” de la răsărit, În anii ’70-’80, În antiteză cu realitățile istoriografice ale anilor ’50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități din istoria României. Fenomenul a fost foarte inspirat catalogat de Vlad Georgescu drept „reinterpretarea adevărurilor istorice abia reinterpretate” . Încă din a doua jumătate a anilor ’50 istoriografia românească a realizat primele gesturi recuperatoare În sens național. Subiecte interzise până deunăzi Încep să fie creionate, chiar dacă numai În conturul acestora, fără a fi apelat prea mult conținutul. Era, totuși, un punct de pornire care, În unele cazuri, va
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
de la instaurarea regimului comunist până când, În 1959, Unirea Principatelor a putut fi dezbătută și aniversată, asta În condițiile În care, doi ani mai devreme, evocarea lui Ștefan cel Mare la Putna se lăsase cu represalii din partea autorităților . Etapa internaționalistă a istoriografiei românești nu lăsa deloc spațiu de manevră În această direcție. În 1959, tema a fost dintr-odată permisă cercetării și consemnării sale publice. O adevărată avalanșă a manifestărilor dedicate evenimentului sunt semnalate peste tot În anul sărbătoririi centenarului. Cu acest
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
pentru secretarul general al partidului, după ani buni de tăcere, momentul crucial al istoriei românilor, cel care a contribuit decisiv la păstrarea ființei naționale . Cenzura a lăsat, desigur nu fără un control discret, discutarea acestui subiect mai ales În seama istoriografiei. În 1968 există, după ani buni de secetă istoriografică, un număr de 83 de contribuții cu această temă . Peste tot au loc adunări populare, conferințe, Întâlniri, sesiuni științifice sau simpozioane dedicate lui 1 Decembrie 1918. Începutul a fost făcut la
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Ungariei, Ștefan Sfântul, că trebuie să fie o țară poliglotă, o țară care trebuie să fie trăsura de unire Între națiunea maghiară și națiunea română” . Cenzorul considera că citatul ar trebui scos deoarece nu concordă cu punctul de vedere al istoriografiei românești și, posibil, pentru a Înlătura o posibilă interpretare greșită a spuselor lui Kogălniceanu, În eventualitatea scoaterii lor din context. Același Mihail Kogălniceanu era ceva mai aspru amendat În Sinteza cenzorului pentru concepțiile sale „retrograde” din sfera preocupărilor de istorie
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
a (1864-1868) . La 23 octombrie 1976, Comitetul pentru Presă și Tipărituri terminase de citit lucrarea. Cenzorul atrăgea atenția asupra unora dintre punctele de vedere exprimate de Mihail Kogălniceanu Întrucât exista pericolul unor interpretări greșite, cu toate că erau realizate „În lumina concluziilor istoriografiei contemporane” . Acestea au, „În exclusivitate, ca obiect Înfățișarea situației din cele trei județe În sudul Basarabiei, reintrate după 1856 În componența Principatelor Române” . Cenzorul sublinia faptul că fostul ministru de externe român făcea afirmația potrivit căreia Într-o serie de
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
economică, socială, administrativă a teritoriului alipit după dreptul ginților, vom ajunge a pune mâna pe Basarabia care ni s-a Înapoiat” . Mai erau semnalate, de asemenea, și alte subiecte care ar fi putut deveni sensibile, cu toate că răspundeau noilor concluzii ale istoriografiei contemporane. Într-unul dintre acestea Mihail Kogălniceanu atrăgea atenția asupra importanței strategice pentru România a Basarabiei de la gurile Dunării, sub aspect politic și economic. De asemenea, cenzorul sublinia faptul că același om politic român considera că „trupele țariste, În timpul retragerii
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
granițelor țării, sau documentele În care Kogălniceanu deplângea decăderea economică a Iașilor după unirea din 1859, făcând trimiteri la mișcările separatiste din Iași ce au avut loc după abdicarea lui Cuza. Aici lucrurile erau mai complicate deoarece, În lumina concluziilor istoriografiei contemporane, nu era tocmai o idee bună să se pună la Îndoială aspectele exclusiv benefice ale momentului 1859. Cu toate acestea, documentele primeau viza „bun de tipar”, dar cu condiția ca notele explicative să clarifice problemele legate de presupusa decădere
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
transilvane. Ele ating cele mai controversate aspecte ale acestui subiect, cum ar fi regionalizarea, universitatea maghiară sau rolul istoricilor În promovarea naționalismului. Al treilea capitol abandonează tonul polemic În favoarea celui analitic-savant, atacând câteva dintre marile teme de studiu cultivate de istoriografia Transilvaniei, din perspectiva unei istorii a reprezentărilor sociale: imaginea patriei și a Europei, revoluția și sărbătoarea sunt principalele subiecte abordate. Capitolul al patrulea schițează o istorie a mentalităților transilvane, care presupune, În opinia mea, o puternică implicare comprehensivă a subiectivității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
implicare comprehensivă a subiectivității istoricului În reconstituirea lumii pe care o evocă. În consecință, acest capitol ilustrează, inclusiv sub aspect stilistic și expresiv, o istorie mult mai umanizată. Capitolul al cincilea Încearcă să depășească perspectiva monoetnică atât de frecventă În istoriografia Transilvaniei, propunând o istorie În oglindă, o retroversiune a imaginilor reciproce pe care le-au proiectat, unii asupra celorlalți, românii și maghiarii ardeleni. În acest fel, se conturează noi temeiuri explicative În vederea Înțelegerii relațiilor dintre români și maghiari, fie ele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru a dobândi un credit inițial din partea lectorilor mei. În ce măsură voi izbuti să Împlinesc Însă toate aceste promisiuni, dându-le viață În paginile de mai jos, vei judeca doar tu, cititorule binevoitor! Capitolul I Cum scriem istoria? Opinii, discuții, metode Istoriografia română de astăzi: judecăți subiective Printre cei care scriu astăzi despre istoria Transilvaniei, autori din multe țări și chiar de pe mai multe continente, istoricii din România ocupă un loc important. În consecință, voi Începe capitolul de față cu o privire
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
judecăți subiective Printre cei care scriu astăzi despre istoria Transilvaniei, autori din multe țări și chiar de pe mai multe continente, istoricii din România ocupă un loc important. În consecință, voi Începe capitolul de față cu o privire de ansamblu asupra istoriografiei noastre contemporane, Însoțită de judecăți, aprecieri și opinii. Vi se pare că sunt prezumțios Încercând să schițez bilanțuri și evaluări, În loc să Îmi văd liniștit de ale mele? Eventual să mai cresc, să mai scriu, să mai acumulez ani de viață
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se pare mult mai mult și cu totul altceva decât o simplă defulare motivată psihologic a unor eventuale frustrări personale. Nu scriem, adică, doar ca să nu tăcem. Ci este vorba despre o obligație morală, minimală, a oricărui intelectual care produce istoriografie. În plus, este o chestiune care Îi privește deopotrivă, În mod legitim, pe toți cei care sunt consumatori - interesați, pasionați - ai produselor respective. Să vedem așadar cum se prezintă astăzi „starea națiunii” În rândurile tribului destul de numeros al istoricilor români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt consumatori - interesați, pasionați - ai produselor respective. Să vedem așadar cum se prezintă astăzi „starea națiunii” În rândurile tribului destul de numeros al istoricilor români. Cel mai potrivit termen, capabil să descrie și să evalueze În mod sintetic și adecvat starea istoriografiei noastre contemporane, este acela de criză. O asemenea manieră de etichetare poate părea multora excesivă și radicală. Dar ea vine, de fapt, În prelungirea unei venerabile tradiții intelectuale autohtone, predispusă dintotdeauna la „medicalizarea” aprecierilor dedicate culturii, societății sau economiei românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]