KorAP: Find »[drukola/base=italiană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...120 >

2,990 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

2PL=mă uitat ' Don Rachel și Vidas, deja m-ați uitat' (spaniola veche;Rivero 1993) Al doilea tip de structuri în care diagnosticele sintactice arată cu claritate că auxiliarul se deplasează în domeniul complementizator sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se în domeniul flexionar IP (V-la-I). (75) a. quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) b. primeramente avea ella fata a llui ingiuria întâi avea.AUX.3SG ea făcut DAT lui insultă ' Întâi l-a insultat ea' (italiana veche; Poletto 2014) Structurile de acest fel diferă de structurile dislocare a nucleului verbal

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) b. primeramente avea ella fata a llui ingiuria întâi avea.AUX.3SG ea făcut DAT lui insultă ' Întâi l-a insultat ea' (italiana veche; Poletto 2014) Structurile de acest fel diferă de structurile dislocare a nucleului verbal (/ scrambling / interpolare), prezente în alte limbi romanice vechi, inclusiv româna veche (Dragomirescu 2013b, 2014, 2015a; v. §4 infra), în care se poate interpola orice tip de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
mai degrabă prin ACORD. Vom sugera o implementare tehnică a acestei idei la sfârșitul acestei secțiuni (v. §3.2.2.1.4 infra). Un alt argument indirect împotriva deplasării V-la-FOC derivă din structura periferiei stângi a românei. Spre deosebire de limbi ca italiana, care organizează domeniile de topic și focus în câmpuri ierarhizate (câmpul de topic > câmpul de focus (>FINP)) (v. Ledgeway 2012: 158-168 și bibliografia), româna modernă pare să verifice formularea propusă inițial de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana veche (148); franceza veche (149). (145) en preſẽza deſtaſ teſtemoiaſ que ſom eneſtacarta în prezență a.aceste martore care fi.PREZ.3PLînacestdocument ſcritaſ pera aqueſto ſpecialmente chamadaſ scrise și pentru asta special chemate 'în prezența acestor martore care sunt menționate

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în război și în pace ' Zice că a făcut mult bine în război și pe timp de pace' b. se l'avessi a mentetenuto dacă îl=avea.AUX.SUBJ.PERF.1SG în minte ținut 'dacă aș fi ținut minte asta' (italiana veche;Poletto 2014) (149) a. Messe e matines ad li reis escultét misă și utrenie avea.AUX.3SG DEF rege ascultat 'Regele a ascultat misa și utrenia' b. Un pou après eure de prime fu Madorvenuz puțin după oră de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de o gramatică V2. De asemenea, nu este foarte clar dacă se poate da o analiză sintactică uniformă pentru toate aceste structuri. Spre deosebire de alte tipuri de dislocări, dislocarea prin subiect din unele varietăți romanice vechi (e.g. franceza veche, spaniola veche, italiana veche) se analizează prin deplasarea auxiliarului la C (AUX-la-C) și rămânerea subiectului în [Spec, IP]; deplasarea auxilarului la C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1.4.2

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1.4.2 supra), encliza pronominală fiind un diagnostic indiscutabil al deplasării V-la-C. Poletto (2014) insistă asupra acestei deosebiri în analiza italianei vechi, bazându-se mai ales pe distribuția verbului prin raportare la adverbele care diagnostichează ridicarea verbului din domeniul vP. De asemenea, unele tipuri de dislocare din spaniola veche (cel puțin în propozițiile subordonate) este posibil să rezulte și din faptul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
domeniul C) nu este disponibilă. Atestarea, mai rară, a dislocării în structuri cu complementizatorii să (FIN0) și a (FORCE0-FIN0) trimite spre aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Academiei, 25-50. Müller, G. 1998. Incomplete Category Fronting: A Derivational Approach to Remnant Movement in German. Dordrecht: Kluwer. Müller, G. 2004. "Verb-Second as vP-First", Journal of Comparative Germanic Linguistics 7, 3, 179-234. Mussafia, A. 1886, "Una particolarità sintattica della lingua italiana dei primeri secoli", în: G. I. Ascoli et al. (eds), Miscellanea di filologia e linguistica in memoria di Napoleone Caix e Ugo Angelo Canello. Florence: Le Monni, 255-261. Nedelcu, I. 2013, Particularități sintactice ale limbii române în context romanic. Infinitivul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Faculty. Oxford: Oxford University Press. van Kemenade, A., Vincent, N. (eds) 1997. Parameters of Morphosyntactic Change. Cambridge: Cambridge University Press. Vance, B. 1997. Syntactic Change in Medieval French. Verb-second and Null Subjects. Dordrecht: Kluwer. Vanelli, L. 1986. "Strutture tematiche in italiano antico", în: H. Stammerjohann (ed.), Tema-Rema in Italian. Tübingen: Narr, 248-273. Vanelli, L. 1998. "Ordine delle parole e articolazione pragmatica nell'italiano antico: La 'prominenza' pragmatica della prima posizione nella frase", Medioevo romanzo 23, 229-246. Vasilescu, A., 2009, "Cel: categorie

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
order initially persisting as a marked order. Significantly, during this period the marked and unmarked orders were not however necessarily synonymous, but could encode a meaningful contrast". 4 Poletto (2014: §1.2.1) distinge structurile AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche de structurile cu dislocare / interpolare din italiana veche, din portugheza veche (Martins 2002) (și, putem adăuga, din româna veche, v. Dragomirescu 2013b): în aceste structuri, spre deosebire de alte construcții cu dislocare analizate în Poletto (2014: cap. 2), subiectul ocupă poziția

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
during this period the marked and unmarked orders were not however necessarily synonymous, but could encode a meaningful contrast". 4 Poletto (2014: §1.2.1) distinge structurile AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche de structurile cu dislocare / interpolare din italiana veche, din portugheza veche (Martins 2002) (și, putem adăuga, din româna veche, v. Dragomirescu 2013b): în aceste structuri, spre deosebire de alte construcții cu dislocare analizate în Poletto (2014: cap. 2), subiectul ocupă poziția [Spec, TP], iar auxiliarul se deplasează în domeniul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează că avem a face cu un fenomen real, însă foarte rar înregistrat în limba veche. (i) quae frigus defendant et solem 'care țin departe frigul și soarele' (latină, Cato, De Agri Cultura, 48.2; Devine și Stephens

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și Stephens 2006) (ii) avegna che neuno possa întâmpla.PREZ.3SG că nimeni poate.SUBJ.3SG buono advocato essere né perfetto bun avocat fi.INF nici perfect 'chiar dacă nimeni nu se întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două subgrupuri cuprinzând, pe de o parte, galiciana, portugheza europeană, spaniola (și, putem adăuga la această listă și româna) și, pe de altă parte, catalana și italiana. Următoarele proprietăți sintactice disting cele două grupuri de limbi romanice (OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-website/Law/116255_a_117584

NORTHAMPTONSHIRE COUNTY COUNCIL Wooton Hall Park Gb-NN4 9BL Northampton NORTHUMBERLAND COUNTY COUNCIL County Hall GB-NE61 2 EF Morpeth, Northumberland NOTTINGHAMSHIRE COUNTY COUNCIL Thoroton Road - West Bridgford GB-NG2 5FT Nottingham NOVOTEC CONSULTORES, Ș.A. C/Colombia, 62 E-28016 Madrid NUOVO INSTITUTO ITALIANO SICUREZZA DEI GIOCATTOLI S.R.L. Via del Ricordo 18 I-20128 Milano O OLDHAM METROPOLITAN BOROUGH COUNCIL-TRADING STANDARDS DIVISION-ENVIRONMENTAL HEALTH DEPARTMENT North House - 130 Rochdale Road GB-OL1 2JA Oldham ORGANISMO CERTIFICAZIONE EUROPEA OCE Via Anconă, 21 I-00198 Romă OSTERREICHISCHES FORSCHUNGSZENTRUM

HOTĂRÎRE Nr. 1144 din 11 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 629/1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/116255_a_117584]
County Hall - Llandrinood Wells GB-LD1 5LG Powys R RADIOCOMMUNICATIONS AGENCY Waterloo Bridge House, Waterloo Road GB-SE1 8UA London RAPRA TECHNOLOGY LIMITED Shawbury, Shrewsbury GB-SY4 4NR Salop REGIONAL ANALYST'S LABORATORY - LOTHIAN REGIONAL COUNCIL 4 Marine Esplanade GB-EH6 7LU Edinburgh REGISTRO ITALIANO NAVALE RINA Via Corsica 12 I-16128 Genova RHONDDA CYNON TAFF COUNTY BOROUGH COUNCIL TRADING STANDARDS DIVISION Forest Grove - Treforest GB-CF37 1UB Pontypridd, Mid Glamorgan RICOTEST Via Einaudi 6/8 - Sandra I-37010 Castelnuovo del Gardă (VR) RATHERHAM METROPOLITAN BOROUGH

HOTĂRÎRE Nr. 1144 din 11 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 629/1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/116255_a_117584]
Corola-website/Law/109450_a_110779

Articolul UNIC Se aprobă Protocolul celei de-a XV-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică, industriala și tehnica româno - italiana, semnat la București la data de 16 martie 1993. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU

HOTĂRÎREA NR. 218 DIN 17/05/93 pentru aprobarea Protocolului celei de-a XV-a sesiuni a Comisiei mixte Guvernamentale de colaborare economică, industriala şi tehnica română-italiana. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/109450_a_110779]
Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365

pește mic prăjit (caras), zacuscă, ciuperci, mămăligă rece, ceapă, brânză, roșii, usturoi, conserve de pate vegetal. Alimentele sunt scoase din desagi de lână, sacoșe de plastic, genți frigorifice inscripționate cu nume cunoscute de magazine alimentare gigantice cu texte publicitare în italiană sau spaniolă, ceea ce le arată și proveniența. Un țăran trage la măsea pe furiș, la sfârșitul mesei, o gură de rachiu dintr-o sticlă mică de plastic, de jumătate de litru. Soția sa are în schimb la îndemână un termos

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
The Sun, abandonat de pelerini, era rupt chiar pe jumătate. Semne din Europa civilizată ajunse aici, pe țărmul mării, la Nicula, cel mai sigur semn al migrației masive din România ultimilor ani. La fel ca sacoșele de supermarket inscripționate în italiană, spaniolă sau suedeză, risipite și ele pe pajiște. Am mai adunat și cutii goale de conserve de pește, borcane de zacuscă, iarăși cutii, pateu vegetal și multe resturi de candele de plastic consumate. Final. Stau așezat pe marginea de lemn

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]